Elemente Schimbate intre ISO 9001/ 2015 si 14001/2015

ISO 9001/2015
1. Contextul organizaiei:
Organizaia trebuie s identifice i s analizeze factorii interni si externi:

care sunt semnificativi pentru obiectivele strategice

care influeneaz capacitatea de a atinge rezultatele ateptate ale sistemului de
management al calitii.

Definirea acestor factori este esenial n judecarea abordrii bazate pe risc i n consecin
pentru organizarea sistemului de management al calitii.
Obiectivele pentru a ridica nivelul de viziune strategic a organizaiei n planificarea sistemului
de management al calitii se ia n considerare i contextul n care i desfoar activitatea.
O cunoatere a:

contextului
ateptrilor prilor interesate
produsele i serviciile oferite de organizaie

este esenial pentru definirea domeniului de aplicare a sistemului de management al calitii i

care constituie condiiile n care se aplic cerinele normative.
2. Leadership:
Accent pe responsabilitile i rolul managementului n ceea ce privete suportul i motivarea
resurselor umane atunci cnd vine vorba de implementarea sistemului de management al calitii.
Noul standard nu mai vorbete despre un reprezentant al managementul dar explic implicarea
managementului de top ("O persoan sau un grup de persoane care conduce i controleaz
organizaia la cel mai nalt nivel").
Implicarea conducerii companiei este esenial pentru implementarea eficient a sistemului de
management al calitii i imbuntirea integrrii acestuia n sistemul companiei.
3. Planificare
Gndirea bazat pe risc: esenial pentru planificarea sistemului de management al calitii n
toate elementele standardului i implic noi responsabiliti pentru organizaie:

Analiza riscurilor i oportunitilor i clasificarea acestora n funcie de gravitatea

consecinelor,

Planificarea aciunilor pentru a face faa riscurilor (eliminarea i/sau atenuarea lor),
Implementarea acestor aciuni,
Verificarea eficacitaii lor,
nvarea din experien n scopul imbuntirii continue.

Organizaiile trebuie s determine cea mai bun modalitate de evaluare a riscurilor si

oportunitilor ntr-un mod n care este n conformitate cu complexitatea i procesele sale.
4. Suport:
Un punct nou, care include toate cerinele de suport al sistemului de management, care se refer
la: resurse, competene, contientizare, comunicare i informaii documentate.
Contientizarea este ridicat la nivel de cerin.
Informaii documentate:

Acesta este un element nou (comun tuturor standardelor HLS).

nlocuiete termenii "procedur" i "nregistrri".
Pot fi elaborate i pstrate n forma pe care organizaia o consider adecvat cu nevoile,
riscurile i oportunitile sale.
Nu trebuie interpretat ca o lips a obligaiei organizaiei de a dezvolta, menine si
nregistra ceea ce este necesar n sistem.

5. Activiti operaionale:
Abordarea bazat pe proces este mai explicit.
Scopul proceselor este de a genera ncredere n capacitatea organizaiei de a:

Satisface cerinele clientului

Furniza produse i servicii care sunt conforme cu cerinele normative

Este explicit aplicabilitatea servicii (n ediia anterioar doar termenul produs a fost folosit).
Furnizarea extern (produse i servicii furnizate din exterior):

nlocuieste termenii "procurare/externalizare",

Subliniaz c organizaia trebuie s menin controlul i trebuie s se asigure c ceea ce
este achiziionat din exterior respect cerinele.

6. Evaluarea performanei:

Atenia este mutat de la monitorizarea sistemului de management la planificarea activitilor

de monitorizare a produselor i/sau serviciilor.
Organizaia trebuie s identifice ce trebuie monitorizat, cum i cnd sunt analizate rezultatele
monitorizrii.
Activitile de monitorizare, msurare i analiz sunt necesare pentru a garanta:
Eficacitatea sistemului de management al calitii,
Satisfacerea permanent a cerinelor i obiectivelor stabilite de organizaie.
7. mbuntire:
Obiectivele pentru a determina i selecta oportunitile de mbuntire sunt:

procesele
produsele i serviciile
rezultatele ateptate ale sistemului de management.

Activitate continu: ori de cate ori este identificat o oportunitate de mbuntire, organizaia
trebuie s stabileasc cum va fi implementat i care este necesarul de resurse.
ISO 14001/2015
1. Contextul organizaiei:
Contextul organizaiei este stabilit ca o cerin preliminar pentru definirea domeniului de
aplicare a sistemului de management de mediu i pentru planificarea i consolidarea orientrii
ctre prile interesate.
nainte de identificarea domeniului de aplicare i nainte de planificare, organizaia trebuie s
cunoasc contextul n care opereaz. Ediia anterioar a standardului consider acest lucru
implicit n identificarea aspectelor de mediu i n general la planificare.
Pentru a defini domeniul de aplicare a sistemului de management de mediu, organizaia trebuie
s in cont de problemele interne i externe care pot afecta capacitatea sa de a atinge rezultatele
sale de mediu. Aceti factori includ:

Contextul n care organizaia opereaz.

Nevoile i ateptrile prilor interesate.

2. Leadership:

Accent pe rolul managementului de top: atribuirea de roluri i responsabiliti specifice pentru a

demonstra angajamentul de a asigura aplicarea eficient a sistemului de management de mediu.
Angajamentul managementului de top trebuie s fie proactiv n protecia mediului, n aspectele
de mediu, inclusiv:

Prevenirea impactului negativ

Utilizarea durabil a resurselor
Atenuarea i adaptarea la schimbrile climatice
Protejarea biodiversitii i a ecosistemelor.

Noul standard nu mai vorbete despre un reprezentant al managementului dar explic implicarea
managementului de top ("O persoan sau un grup de persoane care conduce i controleaz
organizaia la cel mai nalt nivel").
Rezultatele sistemului de management de mediu sunt integrate cu planificarea strategic a
organizaiei.
3. Planificare
La planificarea sistemului de management de mediu, organizaia trebuie s ia n considerare
riscurile i oportunitile, n ceea ce privete:

Aspectele semnificative de mediu

Cerinele legale aplicabile
Cerine legate de alte probleme interne i externe

n scopul de a le reflecta ct mai precis atunci cnd sunt definite obiectivele de mediu.
Abordarea riscului trebuie s fie explicit i evaluarea acestuia trebuie s se bazeze pe trei surse:

Aspectele de mediu
Cerinele legale
Contextul organizatiei

4. Suport:
Un punct nou, care include toate cerinele de suport al sistemului de management, care se refer
la: resurse, competene, contientizare, comunicare i informaii documentate.
Contientizarea este ridicat la nivel de cerin.
Informaii documentate:

Acesta este un element nou (comun tuturor standardelor HLS).

nlocuiete termenii "procedur" i "nregistrri".

Pot fi elaborate i pstrate n forma pe care organizaia o consider adecvat cu nevoile, riscurile
i oportunitile sale.
Nu trebuie interpretat ca o lips a obligaiei organizaiei de a dezvolta, menine si nregistra ceea
ce este necesar n sistem.
5. Activiti operaionale:
Conceptul de Ciclu de Via este introdus ca o abordare care necesit atenie n protecia
mediului n toate fazele de producie:

Proiectare i dezvoltare
Identificarea materiilor prime
Ambalare i distribuie
Refolosire i reciclare
Eliminare final.

Conceptul de Ciclu de Via pune accent pe cerinele de mediu referitoare la achiziionarea de

bunuri i servicii precum i atunci cnd se controleaz procesele externalizate.
Conceptul de Ciclu de Via se traduce ntr-o cerin normativ explicit pentru:

Controlul proceselor externalizate

Determinarea cerinelor de mediu pentru achiziii
Cerinele de mediu pentru dezvoltare, livrare i tratamentul la sfritul duratei de via a
produselor/serviciilor
Necesitatea de a furniza informaii cu privire la potenialele efecte asupra mediului din
timpul livrrii i tratamentului la sfritul duratei de via a produselor i serviciilor.

6. Evaluarea performanei:
Au fost adugate mai multe cerine specifice n ceea ce privete evaluarea performanei de
mediu, inclusiv necesitatea de a stabili criterii i indicatori pentru analiza i evaluarea
performanei proprii de mediu.
Au fost extinse unele elemente legate de performana monitorizrii i comunicrii.
Se solicit organizaiei mai mult claritate pentru a determina:

Acele aspecte care trebuie monitorizate i msurate i au legatur cu factorii specifici

Indicatorii utilizai n msurarea performanei de mediu
Cnd sunt analizate i evaluate rezultatele monitorizrii i msurrii.

7. mbuntire:

Conceptul de mbuntire continu este asociat cu performana de mediu precum i cu

mbuntirea sistemului de management.
Rezultatele sistemului de management de mediu sunt n mod clar explicate ca mbuntiri ale
performanei de mediu. Noua ediie a standardului face ca aceste rezultate s fie mai concrete i
eficiente.
Elementul esential care a influentat semnificativ schimbarile in editiile din 2015 ale
standardelor ISO 9001 si ISO 14001 este documentul publicat in 2012 ISO/IEC
Directives, Part 1 Consolidated ISO Supplement - Procedures specific to ISO (2012) si in
special Anexa SL, care a devenit cunoscuta si sub denumirea High-level structure.
Acesta presupune o structura identica, un text de baza identic, precum si un set de 21
de termeni si definitii de baza comune pentru toate standardele pentru sistemele de
management.
Aceasta abordare comuna la noile standarde pentru sistemul de management si
revizuirile ulterioare ale standardelor existente va creste valoarea acestor standarde
pentru utilizatori (organizatii dar si auditori). Va fi deosebit de util pentru acele
organizatii care aleg sa opereze un singur (uneori numit "integrat") sistem de
management, care poate indeplini cerintele a doua sau mai multe standarde de sistem
de management simultan.
Noile clauze intentioneaza sa se intrepatrunda cu cerintele afacerii si sa opreasca
devalorizarea standardelor sistemelor de management prin cresterea valorii adaugate
atat de implementarea lor cat si audit si certificare.

Principalele modificari in ISO 9001:2015 si ISO 14001:2015

Modificarile incluse in ISO 9001:2015 si ISO 14001:2015 pot fi in esenta:

cele care au aparut ca urmare a adoptarii anexei SL si

cele care au aparut ca rezultat al dorintei de a modifica cerintele specifice ale standardelor
pentru sistemele de management curente.

Pentru auditorii sistemelor de management, adoptarea anexei SL inseamna ca va exista un set

generic de cerinte care trebuie sa fie evaluate in cadrul auditurilor sistemelor de management
indiferent de disciplina care este auditata.
Impactul este probabil sa fie mai mare pentru auditorii sistemelor de management mai degraba
decat pentru organizatii.
Diferenta va fi ca unele activitati pe care oricum organizatiile le desfasurau vor trebui sa fie
transparente si demonstrabile.
Pentru organizatiile care lucreaza deja in spiritul ISO 9001: 2008 si ISO 14001:2004 trecerea la
noile editii ar trebui sa se dovedeasca relativ simpla.
Pentru acele organizatii ale caror activitati sunt doar conforme cu cerintele ISO 9001:2008 si ISO
14001:2004 la nivelul de baza, va fi necesar sa se abordeze problema culturii actuale a
organizatiei.

Chiar daca cultura organizatiei poate fi descrisa ca "modul in care lucrurile sunt facute aici "
aceasta cultura va trebui sa se schimbe ca urmare a adoptarii anexei SL. Aceasta include
comportamentul intregului personal in legatura cu sistemele de management si in special al celor
care formeaza managementul de varf. Schimbarea culturii poate fi foarte dificila si in special din
acest motiv se considera ca noile editii ale standardelor reprezinta o revizuire semnificativa.
Editiile din 2015 ale celor doua standarde ne vor ajuta acum sa desfasuram activitatile in modul
in care editiile precedente l-a sugerat intotdeauna, dar nu l-am facut in special din cauza
rezistentei manifestata de unele parti interesate.
Noile standarde adopta high-level structure si terminologia din anexa SL. Anexa SL a fost
dezvoltata pentru a se asigura ca toate viitoarele standarde ISO pentru sistemele de management
vor avea un format comun indiferent de disciplina specifica la care se refera, o structura si un
text de baza identice, cat si termeni si definitii comune.
Acest lucru inseamna ca si in situatiile in care cerintele sunt, in esenta, neschimbate intre editiile
anterioare si editiile din 2015, acestea sunt adesea regasite sub un nou titlu al clauzei / subclauzei.
Au fost introduse doua clauze noi (4.1 si 4.2) referitoare la contextul organizatiei. Organizatiile
vor trebui sa identifice in mod explicit orice probleme interne si externe care pot avea impact
asupra abilitatii sistemului de management al calitatii de a livra rezultatele scontate. De
asemenea trebuie sa se inteleaga nevoile si asteptarile relevante ale "partilor interesate relevante"
- acele persoane fizice si organizatii care fie pot afecta, fie sa fie afectate, sau au perceptia ca
sunt afectate de deciziile sau activitatile organizatiei.
ISO 9001: 2015 si ISO 14001:2015 pun un accent mai mare pe definirea domeniului de aplicare
al sistemului de management decat o faceau editiile anterioare. Domeniul de aplicare stabileste
limitele si identifica aplicabilitatea sistemului de management.
Clauza 4.3 cere ca domeniul de aplicare fie stabilit luand in considerare contextului organizatiei.
In timp ce ISO 9001: 2008 a promovat adoptarea unei abordari procesuale la dezvoltarea,
implementarea si imbunatatirea eficacitatii sistemului de management al calitatii, clauza 4.4 din
ISO 9001: 2015 cat si din ISO 14001:2015 stabileste cerintele specifice, menite sa puna in
aplicare aceasta abordare.
Trimiterile la actiuni preventive au disparut. Cu toate acestea, conceptul de baza de identificare
si abordare a potentialelor greseli inainte ca acestea sa se intample ramane prezent. Cele doua
standarde vorbesc acum in termeni de risc si oportunitati. Organizatiile trebuie sa dovedeasca ca
au determinat, luat in considerare si acolo unde este necesar au intreprins masurile necesare
pentru a aborda orice riscuri sau oportunitati care pot avea un impact (pozitiv sau negativ) asupra
capacitatii sistemului de management de a realiza rezultate dorite sau care ar putea avea un
impact asupra satisfactiei clientilor organizatiei sau asupra mediului.
Clauza aferenta, "Responsabilitatea conducerii", devine acum "Leadership". Managementul de
varf trebuie sa isi asume raspunderea si sa demonstreze ca se angajeaza in activitati cheie ale
sistemului de management al calitatii spre deosebire de a se asigura ca pur si simplu aceste
activitati au loc. Aceasta inseamna ca este nevoie ca top managementul sa se implice in mod

activ in functionarea sistemului de management.

Termenii de "procedura documentata" si "inregistrare" au fost inlocuiti cu termenul "informatii
documentate".
Termenul "produs" a fost inlocuit cu "produse si servicii". Anterior, includerea serviciilor in
termenul generic produse a fost implicita. Prin referirea explicita la servicii, se reconfirma faptul
ca standardele sunt aplicabile tuturor organizatiilor, nu doar a celor care ofera produse fizice.
Expresia "produse si servicii furnizate din exterior" inlocuieste "Aprovizionarea". Noua clauza se
adreseaza tuturor formelor de furnizare externa, fie ca este vorba de cumparare de la un furnizor,
printr-un aranjament cu o companie asociata, prin externalizarea proceselor si functiilor
organizatiei, sau prin orice alte mijloace.
Clauza 10 recunoaste ca imbunatatirea pas cu pas (continua) nu este singura posibilitate de
imbunatatire. Imbunatatirea poate aparea, de asemenea, ca rezultat al descoperirilor / inovatiilor,
schimbarilor sau reorganizarii. Astfel, titlul aceastei clauze este acum "Imbunatatire" .
S-a urmarit in timpul reviziei ca cerintele sa fie mai usor de inteles inclusiv pentru a ajuta la
traducerea lui. In cazul cerintelor vechi pastrate, modul de redactare a standardului a fost
modificat pentru a le face mai explicite.
Ambele standarde solicita organizatiilor sa determine competenta necesara pentru personalul
care lucreaza sub controlul lor si care afecteaza performanta sistemului de management dar si sa
constientizeze acest personal de contributia lor la eficacitatea sistemului de management,
inclusiv beneficiile pentru imbunatatirea performantei precum si de implicatiile
neconformitatilor asupra satisfacerii cerintelor sistemului de management.
In ISO 14001:2015 se adauga conceptul de "perspectiva a ciclului de viata", care impune
organizatiei sa stabileasca controale care sa asigure ca cerintele de mediu sunt luate in
considerare in cadrul procesului de proiectare pentru: dezvoltarea, livrarea, utilizarea si tratarea
produselor si serviciilor sale la sfarsitul duratei de viata, dar si sa comunice cerintele de mediu
relevante care se refera la furnizori si contractori, precum si sa furnizeze informatii despre
impactul potential asupra mediului in timpul livrarii produselor sau serviciilor in timpul utilizarii
si tratarii produsului la sfarsitul duratei de viata a acestuia.

Ce nu se cere conform editiilor din 2015 ale standardelor ISO 9001 si ISO 14001
Renuntarea la reprezentantul managementului. Desi nu exista nicio cerinta de a numi un
reprezentant al managementului, acest lucru nu impiedica organizatiile de a alege sa pastreze
acest rol. Trebuie sa fim constienti, insa, ca unele dintre sarcinile atribuite in mod traditional
reprezentantului managementului vor trebui asumate in viitor, direct de catre top management.
Renuntarea la Manual si la procedurile documentate. In timp ce standardele noi nu stabilesc nici
o cerinta pentru organizatii sa detina un manual sau proceduri documentate, in cazul in care
aceasta documentatie exista, este necesara si functioneaza, nu este nevoie ca aceasta sa fie
retrasa
Recodificarea documentatiei existente pentru a corespunde noilor clauze ale standardelor.
Organizatiile pot alege sa efectueze o recodificare. Aceasta ar fi utila doar in situatia in care

beneficiile obtinute in urma renumerotarii ar depasi efortul necesar pentru aceasta schimbare. Cu
toate acestea, trimiterile trebuie sa se faca in conformitate cu noile editii ale standardelor, in
cazul in care organizatia doreste sa demonstreze conformitatea cu aceste standarde. Structura
clauzelor din cele doua standarde este menita sa ofere o prezentare coerenta a cerintelor, mai
degraba decat un model pentru documentarea politicii, obiectivelor si proceselor unei organizatii.
Acest lucru este valabil si pentru modul de a efectua auditul fata de aceste noi standarde. Nu se
va mai audita clauza cu clauza ci intregul sistem fata de ansamblul clauzelor.
Restructurarea sistemului de management pentru a respecta ordinea cerintelor din editiile noi ale
standardelor. Daca toate cerintele cuprinse in cele doua standarde sunt indeplinite, sistemul de
management este conform cu acestea.
Refacerea documentatiei sistemului de management existenta pentru a utiliza noii termenii si
definitii. Nu exista nici o cerinta pentru ca structura documentatiei sistemului de management al
unei organizatii sa reflecte structura standardelor. Nu exista nici o cerinta ca termenii utilizati de
catre o organizatie sa fie inlocuiti cu termenii utilizati in cele doua standarde pentru a specifica /
preciza cerintele sistemului de management. Organizatiile vor aprecia daca acest efort ar fi util.

Cum va fi afectat procesul de certificare de schimbarile din noile editii ale

standardelor ISO 9001 si ISO 14001?
Organismele de certificare vor fi obligate sa reconsidere "ce inseamna o aplicare acceptabila sau
la limita a standardelor aferente sistemului de management " pentru ca standardele vor necesita o
abordare mai holistica, care ar trebui sa faca mai dificila stabilirea unor domenii de aplicare
deliberat limitate.
Unele organisme de certificare ar putea fi tentate sa nu doreasca sa schimbe ceva, pentru ca
schimbarile pot face mai dificila acordarea certificatelor pentru organizatiile care aplica cerintele
standardelor superficial.
Dar, daca vor lua in considerare considerare riscurile i oportunitatile precum si contextul
certificarii in prezent, in care se constata ca un numar important de organizatii au renuntat
complet la standardele clasice ale sistemelor de management si la certificarea fata de acestea, pe
motiv ca ceea ce le este oferit de certificare nu este de fapt ceea ce au nevoie, iar metodele
curente ale auditului extern contribuie intr-o mare masura la aceasta, in mod sigur cei care doresc
sa ramana pe piata sau sa se pozitioneze ca lider pe piata vor face schimbari semnificative in
abordare

Cum vor fi afectati auditorii?

Daca acceptam ca, in prezent, exista o multime de auditori care adauga putina valoare
organizatiilor auditate, deoarece auditurile se desfaoara cu "ochii in jos", pe chestionarul
utilizat pentru a bifa raspunsul la fiecare intrebare, atunci putem spune ca se impune o cretere
a competentei auditorilor, pentru a amplifica perceptia beneficiului adus de certificare pentru
afacerea organizatiilor.
Pentru auditori acest lucru ar putea sa insemne:

concentrare mai mare asupra activitatii de realizare sau de sprijin a imbunatatirii afacerii,

analizele de risc ale sectorului industrial / sectorului specific organizatiei,

pre-evaluarea cerintelor legale si de reglementare,

analize ale cauzei de baza, concentrandu-se pe problemele care conteaza,

intelegerea contextului afacerii pentru auditat si discutarea problemelor critice pentru

afacere, cu managerii de la niveluri cat mai inalte posibil,

concentrarea pe imbunatatirea proceselor si mai putin pe proceduri,

concentrarea mai mult pe rezultate si mai putin pe inregistrari,

proiectarea planurilor de audit astfel incat sa fie implicate cat mai multe din persoanele
care au un interes in succesul procesului sau in subiectul care face obiectul auditului
respectiv,

metode noi de colectare a datelor utile si mai multe analize ale acestora,

abordare generala a dovezilor colectate in loc de concentrare pe clauze individuale ale

standardelor de referinta,

realizarea unor rapoarte semnificative pentru managerii organizatiilor auditate (subliniind

in special: maturitatea organizatiei, nivelul de incredere al sistemului de management,
riscurile ce pot sa apara, atitudinea si angajamentul audiatului fata de sistemul de
management si fata de procesul de audit),

mai mare inelegere a lucrurilor care fac ca organizatia lor sau organizatia pe care o
auditeaza, sa functioneze, transformandu-i pe auditori intr-o resursa mult mai valoroasa,

legarea rezultatelor auditului de obiectivele organizatiei,

deplasare de la colectarea datelor la gandirea strategica.

Acei auditori care se vor adapta la modificarile ateptate, care au inceput sa apara este adevarat
timid deocamdata, vor deveni o resursa valoroasa pentru a-si ajuta organizatiile sau pe clienti, sasi atinga obiectivele afacerii si sa realizeze imbunatatiri.
Acei auditori care nu se vor adapta si se vor concentra, in continuare, doar pe conformitate, acest
lucru nefiind gresit, nu vor sesiza problemele care conteaza cu adevarat, pentru eficacitatea si
eficiena organizatorica si a proceselor. De aceea, ei vor ramane o resursa tactica care vor urmari
aspectele conformarii lasate din ce in ce mai mult in urma de auditorii cu o gandire strategica,

care au acceptat modificarile inevitabile si s-au adaptat la ele, orientandu-se spre auditul care
intr-adevar adauga valoare.
Cum vor fi afectate organizatiile si afacerile acestora?
Pentru organizatiile care au folosit standardele pentru sisteme de management pentru a dezvolta
un sistem de management care este integrat in modul lor de a face afaceri si le ajuta sa isi atinga
obiectivele strategice ale afacerii, cu alte cuvinte care au un sistem de management care adauga
valoare pentru organizatie, schimbarile vor fi minime si vor ajuta la optimizare si cresterea
eficacitatii.
Opusul acestui caz il constituie acele organizatii care au creat pur si simplu, un sistem birocratic
de proceduri si inregistrari care nu reflecta modul real in care isi desfasoara activitatea
organizatia. Acest sistem adauga costuri fara a fi util, cu alte cuvinte el nu adauga valoare, dar lea permis sa aiba doar un certificat. Pentru acestea va fi dificila abordarea impusa de noile
standarde pentru ca acea abordare a sistemului paralel cu afacerea practic a disparut.