Analiza de coninut este adesea denumit metoda nonreactiv de msurare a

atitudinilor publice, pentru c nu implic nici un contact direct cu oamenii. n acest fel,
sunt evitate anumite erori provocate de interaciunea cercettorului cu membrii publicului.
Etapele analizei cantitative de coninut, ntr-o abordare sintetic, sunt urmtoarele:
Selectarea temei, n funcie de interesul cercettorului;
Elaborarea ipotezelor de cercetare, ce urmeaz s fie testate prin analiza de
coninut;
Operaionalizarea conceptelor coninute n ipoteze, aa nct s devin msurabile;
Selectarea eantionului din ansamblul materialului supus analizei;
Elaborarea fiei de codificare, care va nregistra pentru fiecare unitate (articol,
ziar, emisiune TV), meniunile relevante n raport cu ipotezele;
Realizarea codificrii propriu-zise, care uneori poate presupune refacerea schemei
iniale de codificare;
Analiza datelor i ntocmirea raportului de cercetare.
Aspectul cel mai problematic al analizei de coninut este c se concentreaz asupra
coninutului manifest al media, i nu asupra coninutului latent al acesteia.