Prof.As.med.pr.

licentiat
FICARD OTILIA

NURSING A.T.I.
Curs 7
NGRIJIRI ACORDATE BOLNAVULUI CRITIC CU
DISFUNCTIE CARDIO-VASCULAR

ngrijirea bolnavului critic cardio-vascular necesit cunotine specifice de anatomie i

fiziologie a aparatului cardiovascular, recunoaterea manifestrilor de dependen ale afeciunilor
specifice cardiace, efectuarea explorrilor funcionale i recunoaterea modificrilor majore de ritm
i E.K.G., cunoaterea tehnicilor de monitorizare i de tratament, cunotine farmacologice.
Supravegherea bolnavilor internai n ATI este permanent i intensiv, monitorizarea clinic i
paraclinic fiind indispensabil. Aceasta vizeaz :
- evaluarea frecvenei i amplitudinii pulsului periferic sau central.
- aspectul tegumentelor, mucoaselor i unghiilor, existena dispneii, prezena edemelor
generalizate sau la membrele inferioare, temperatura, diureza.
- masurarea tensiunii arteriale
- abordul vascular n terapie intensiv se realizeaz prin :
a. abord venos periferic = cateterizarea unei vene periferice n scopul administrrii lichidelor i a
drogurilor i recoltarea sngelui pentru examene de laborator.Se cateterizeaz n special venele
membrului superior, cele antecubitale.Pentru puncie se folosesc canule venoase.
b. abordul venos central =introducerea unui cateter pn la nivelul atriului drept sau venelor cave.
c.puncia i cateterizarea arterial =introducerea unei canule arteriale la nivelul arterelor : radial,
femural, brahial
Puncia se efectueaz asemntor cu puncia venoas dar este efectuat de ctre medic .
Rolul A.M.

pregtete bolnavul si materialele necesare pentru puncie

ajut medicul n timpul efecturii punciei.

servete medicul steril cu instrumentele necesare

efectueaz dezinfecia tegumentelor de la locul punciei

preia materialul recoltat i-l pregtete pentru laborator

pregtete seringa cu medicamentele indicate de medic.

menine pacientul n poziia dat i-l supravegheaz.

Prof.As.med.pr.licentiat
FICARD OTILIA

Dup retragerea acului de puncie, asistenta aplic un tampon compresiv pe care l ine cu
pensa porttampon 5 min. Aplic pansament uscat pe care l comprim cu un scule de
nisip ,n funcie de arter.

ingrijeste bolnavul dupa punctie - va sta n repaus la pat 4-6 ore, n funcie de artera
puncionat. Se controleaz pansamentul i se msoar pulsul, TA. ,R ,se apreciaz culoarea
i temperatura local a tegumentelor.

Pentru analiza gazelor sanguine, produsul va fi ferit de contactul cu aerul, se eticheteaz i

se trimite imediat la laborator.

Complicaii :- hemoragii, hematoame cu compresiunea tesuturilor

- puncionarea altor formaiuni (vase,nervi )
- injectare periarterial

Prin puncia arterial, se poate introduce un cateter n vederea unor explorri ale parametrilor
sngelui arterial.
Cel mai des se cateterizeaz artera radial i cea femural .Dup introducerea canulei se retrage
acul ,se adapteaz canula la sistemul de msurare a presiunii invazive ,apoi se fixeaz canula la
piele prin intermediul a dou fire, pentru evitarea ieirii accidentale a canulei. Se efectueaz
pansament local cu comprese sterile.Schimbarea pansamentului s se fac la 48 ore cu
aseptizarea tegumentului.
ROLUL A.M.

heparinizarea cateterului n perioadele cnd nu este folosit pentru prevenirea trombozrii.Se

introduce 1ml ser heparinizat pe cateter i nchiderea cu un dop steril a captului cateterului.
nainte de utilizare se scoate dopul, se aspir cu o sering pentru a vedea dac este permeabil
sau nu. Dac nu se aspir snge nseamn ca este trombozat cateterul i se schimb.
Cateterele intraarteriale pot fi inute 14 zile, cnd se recomand schimbarea poziiei lor.

PUNCIA PERICARDIC
Reprezint ptrunderea cu un ac n cavitatea pericardic , care se transform din spaiu virtual n
cavitate real prin acumulare de snge sau lichid de transsudaie.
Scop : - explorator
- terapeutic
Indicat n caz de urgen , cnd se acumuleaz lichid ntre foiele pericardului i ngreuneaz
activitatea inimii care se manifest prin dispnee accentuat, hipotensiune arterial.
Locul punciei : - spaiul V intercostal stg la 6 cm de marginea sternului -p. exploratorie.
- spaiul VI--VII la jumtatea distanei dintre linia axilar anterioar i cea medioclavicular stg. cnd cantitatea de lichid este mare (dup ex. radiologic. )
2

Prof.As.med.pr.licentiat
FICARD OTILIA

- la extremitatea apendicelui xifoid , n poziie semieznd - p. evacuatoare.

ROLUL A.M.
-

pregtete materialele necesare sterile pe msua de tratament acoperit cu un cmp steril .

Pregtete psihic i fizic pacientul;l ncurajaz i l aeaz n poziia necesar.

Medicul execut puncia ajutat de asistenta medical.Dup extragerea acului de puncie de
ctre medic,

Asistenta efectueaz pansament steril la locul punciei i aeaz bolnavul n poziie de

decubit dorsal cu toracele ridicat uor.

Asigur repaus fizic i psihic pacientului.

Monitorizeaz pulsul, tensiunea arterial i respiraia, temperatura pacientului.

Administreaz la indicaia medicului toni-cardiace.

Aplica pung cu ghea pe regiunea precordial dac se presupune o hemoragie.

Accidente ! ptrunderea acului n miocard (apar micri ale acului sincrone cu micrile
inimii) se retrage acul.
- fenomene de insuficien cardiac n urma decomprimrii brute a cavitii
pericardice. Medicul recomand medicaie tonicardiac.
- oc pericardic se previne prin anestezie , iar dac apare se efectueaz
reanimare cardiorespiratorie.
- infecii ale mediastinului dac coninutul pericardic este septic.

Ingrijirea bolnavilor in stare de soc

Definiii:
Socul este o insuficienta circulatorie periferica grava in urma careia se instaleaza anoxia
tesuturilor prin acumulare de produsi de catabolism. Este necesara recunoastera rapida a cauzelor
pentru prevenirea leziunilor ireversibile ce se pot instala.
Insuficiena circulatorie acut = stare hemodinamic patologic, caracterizat prin scderea
perfuziei tisulare i suferin ischemic tisular, rezultat din dezechilibrul dintre aportul i
necesarul tisular de oxigen, cauzat de insuficiena pompei cardiace i/sau a circulaiei periferice.
Socul tulburare functionala a intregului organism ca urmare a unui agent agresiv in urma caruia
se instaleaza anoxia tesuturilor, acumularea produsilor de catabolism in organism. Din punct de
vedere medical, asa-numita "stare de soc" reprezinta un sindrom caracterizat de insuficienta
circulatorie periferica, hipotensiune, acidoza si oligurie, mai mult sau mai putin pregnante. Esenta
socului rezida in perfuzia tisulara inadecvata, consecutiva unui flux sanguin insuficient. Diminuarea
fluxului sanguin poate fi determinata de hipovolemie (socul hipovolemic, socul hemoragic),
3

Prof.As.med.pr.licentiat
FICARD OTILIA

vasodilatatie brusca si generalizata (socul vascular sau de mica rezistenta), diminuarea functiei de
pompa a inimii (socul cardiac sau cardiogen), diminuarea debitului cardiac prin obstructia vaselor
mari ale circulatiei sistemice sau pulmonare (socul obstructiv).

Clasificarea etiologica
1. Socul hipovolemic este provocat de pierderile de sange si plasma in caz de hemoragii,
traumatisme, interventii chirurgicale, arsuri, ocluzii intestinale, pancreatite, coma diabetica,
insuficienta suprarenala acuta, deshidratari.
2. Socul cardiogen apare prin scaderea functiei de pompa a inimii in: IMA, miocardite acute,
tulburari de ritm, tamponada cardiaca, pneumotorax cu supapa, embolii pulmonare ;
3. Socul toxico- septic apare in infectii cu germeni Gram-negativi (Escherichia coli, Klebsiella,
Proteus,.) sau Gram-pozitivi (stafilococi, streptococi);determina leziuni celulare primare si
generalizate; infectii cu poarta de intrare urinara, genitala, digestiva, biliara, pulmonara, meningiana
4. Socul anafilactic se datoreste introducerii in circulatie a unor substante straine. Survin mai
frecvent dupa administrarea de seruri sau diferite medicamente pe cale parenterala sau dupa
intepaturi de insecte si se caracterizeaza printr-o reactie anormala antigen-anticorp cu eliberare
masiva de histamina care provoaca colaps printr-o puternica vasodilatatie periferica;
5. Socul neurogen apare dupa dureri intense(cu diferite localizari), traumatisme craniene sau
medulare, analgezie insuificienta, emotii puternice, care induc blocarea sistemului nervos simpatic
periferic, intoxicatii cu barbiturice sau neuroleptice.
Elaborarea planului de ingrijire
Culegerea datelor/ anamneza pentru depistarea cauzei trebuie sa se faca rapid.

Intrebari care se pot pune: daca prezinta boli cardiace; daca face tratament cu diuretice si
antihipertensive; ce doza a luat; daca a avut hemoragie in special digestiva; daca are febra
(daca nu stie se va masura temperatura).

Manifestari de dependenta in functie de cauza vezi la fiecare

Hipotensiune arteriala (TAS < 90mmHg), tahicardie, tahipnee;

Puls slab, filiform, tegumente reci, umede - in hipovolemie si tegumente calde in soc septic,
paloare;

Oligurie (< 20ml/h) si acidoza metabolica sunt frecvent intalnite.

jugulare colabate - in soc hipovolemic;jugulare turgescente - in soc cardiogen;

puls asimetric- in tamponada cardiaca;

prezenta febrei si frisonul denota soc septic;

prezenta leziunilor cutanate - infectii cu germeni patogeni.

4

Prof.As.med.pr.licentiat
FICARD OTILIA

Problemele bolnavului:

Scderea DC manifestat prin scaderea TA (sistolice < 90 mmHg );Tahicardie;

Alterarea respiratiei - Tahipnee;

Scderea debitului urinar cu oligurie;

Alterarea strii de contien, pn la com.

Obiective :masuri de urgenta

1. Indepartarea de cauza declansatoare
2. Restabilirea respiratiei, circulatiei
3. Prevenirea complicatiilor
Interventii aplicate in functie de obiectivele de ingrijire urmarite:

Refacerea volemiei si functiei repiratorii prin:

-

perfuzie I.V. (in bolus - 500ml) cu dextran, sange integral, masa eritrocitara

medicamente vasoactive, vasopresoare - dopamina;

pozitie Trendelenburg

Masurarea repetata a TA, monitorizare continue a EKG, frecventa cardiaca,

pulsoximetria,

Pregatirea pentru investigatii de urgenta: radiografie toracica, ecocardiograma, PVC

(presiune venoasa centrala).

Pregatirea pentru ex. de laborator: HLG., uree, grup sanguin si Rh, , ionograma,
fibrinogen, trombocite, analiza gazelor; in soc septic se recolteaza hemoculturi repetate,
iar din urina: examen sumar de urina, urocultura;

Se administreaza O2 100%; la nevoie- IOT si ventilate mecanica;

In caz de acidoza metabolica (ph < 7,15) se administreaza solutie de bicarbonat de

Na in perfuzie;

Se urmareste diureza prin sondaj vezical

Se trateaza cauza socului.

Medicamente vasopresoare folosite in starile de soc:

Dopamina - faciliteaza diureza, se administreaza diluata in perfuzie, pe infuzomat sau pe
injectomat, cunoscandu-se cu precizie numarul de picaturi (ml) administrate pe minut;
Vasopresina, norepinefrina - se folosesc in socul septic;
5

Prof.As.med.pr.licentiat
FICARD OTILIA

Dobutamina - in socul cardiogen;

SOC HIPOVOLEMIC
Socul hipovolemic este reprezentat de insuficienta circulatorie acuta consecutiva unei
diminuari rapide a volumului sangvin circulant.
Orice forma de soc include tulburari hemodinamice si metabolice. Exista doua tipuri de
hipovolemii:
-

hipovolemii absolute prin pierderi extravasculare de sange sau plasma ori lichid electrolitic. In
aceste conditii scade atat volemia totala cat si volumul circulant;

hipovolemii relative sunt datorate sechestrarii sangelui in anumite teritorii vasculare. Prin aceste
sechestrari scade volumul circulant, iar volemia este nemodificata.

Culegere de date: - apare in conditii de:

- hemoragie importanta (hemoragie digestiva provocata de un ulcer al stomacului) sau
- deshidratare (diaree acuta a sugarului, varsaturi, arsura grava, poliurie),
Manifestari de dependenta:
-

hipotensiune arteriala, tahicardie, colaps (scadere importanta a presiunii arteriale)

tegumente palide si reci, hiperventilatie, sete intensa,

agitatie, anxietate si obnubilare.

Obiective: mentinerea circulatiei si a respiratiei .

Interventii:
-

internare de urgenta

abord venos si perfuzie pentru compensarea pierderilor lichidiene si restabilirea o presiunii

arteriale eficace.

oxigenoterapie
SOC HEMORAGIC

Este caracterizat de o pierdere masiva de sange sau plasma pricinuita de ruperea vaselor
sangvine.
Circumstante de aparitie:

Prof.As.med.pr.licentiat
FICARD OTILIA

dupa arsuri cutanate intense (ce afecteaza o suprafata mare a corpului) sau profunde (ce
distrug mai multe straturi de piele),

in traumatisme grave/politraumatisme

dupa interventii chirurgicale complexe, efectuate unor pacienti cu hemofilie,

trombocitopenie, ciroza hepatica.
Prevenirea socului hemoragic

o se face prin perfuzii cu Dextran, clorura sodica, glucoza 5% sau 10%.

o cand volemia este mare se indica ridicarea picioarelor la verticala sau in unghi de 30-400,
fapt ce obtine un volum de 1000 ml sange.
o Se monitorizeaza pulsul si TA.
o in spital se continua perfuzia si se administreaza totodata intercalat sange proaspat sau
preparate de plasma.
o se asigura incalzirea victimei progresiv cu termofoare aplicate la nivelul extremitatilor si
hidratare cu bauturi calde
o oxigenoterapie.

Interventii de urgenta in SOCUL TRAUMATIC la locul accidentului:

eliberarea victimei de sub actiunea agentului traumatizant, evitarea expunerii bolnavului la

noi traumatisme pe durata transportului;

aprecierea rapida a starii functiilor vitale; prezenta pulsului la carotida, femurala;

respiratie;TA

administrare de O2;

evaluarea rapida a leziunilor, la nivel de: craniu, torace, abdomen;

pozitia bolnavului este decubit dorsal cu picioarele ridicate < 30- 45;

invelirea cu paturi
Atentie - nu se administreaza nimic accidentatilor in stare de soc, pe gura.

Pretratamentul socului se incepe la locul accidentului si se mentine in timpul transportului si

consta in:

punctionarea unei vene ii instalarea unei perfuzii pentru tratamen

recoltarea sangelui necesar examenului de laborator: grup sanguin si Rh, alcoolemai si

alte examene uzuale.

Prof.As.med.pr.licentiat
FICARD OTILIA

ATITUDINEA PRACTIC DE URGEN N CAZUL OCULUI

Dac TA nu este msurabil iniierea resuscitrii - etapele A,B,C

A: Asigurarea libertii cilor aeriene, curirea cavitii bucale de snge, secreii,

corpi stini, ndeprtarea protezelor dentare
B: Asigurarea respiraiei prin ventilaie pe masc cu aport de O2 sau intubaie
orotraheal cu ventilaie asistat mecanic
C: Asigurarea circulaiei prin abord venos periferic (2 linii venoase sigure) i/sau

cateter venos central; ridicarea picioarelor patului

Ingrijirea socului traumatic la terapie intensiva

1. Refacerea volemiei - este masura de prim ordin pentru a evita decompensarea.
2. Combaterea durerii si agitatiei cu medicamente indicate de medic: Diazepam 1 fiola are efect
linistitor. Unii autori recomanda Morfina diluata cu 10 ml solutie glucozata sau ser fiziologic;
3. Efectuarea pansamentelor si imobilizarilor provizorii ale focarelor de fractura si investigatiile
necesare.
4. Desocarea

reprezinta

aplicarea tuturor metodelor medicale si chirurgicale cunoscute

pentru iesirea din starea de soc.

Dupa desocare pacientul este transferat in serviciul de chirurgie generala pentru tratamentul cauzei
ce a provocat socul si unde se va ingriji pana la vindecarea completa. Aceasta situatie este decisa de
echipa medicala.
5. Resuscitarea cardio-respiratorie in caz de stop cardiac si stop respirator.
SOCUL CARDIOGEN
Socul cardiogen este determinat de performantei cardiace care se manifesta prin reducerea
critica a fluxului sanguin efectiv sub nivelul care asigura aportul de substante esentiale pentru
sustinerea organelor vitale.
Culegere de date
Cauze: infarctul miocardic acut, ruptura de sept interventricular, tromboze intracardiace
voluminoase, disectie acuta a aortei, embolie pulmonara masiva, aritmii grave, persistente.
Manifestari de dependenta:dureri precordiale, dispnee, anxietate, paliditate.
Interventii de urgenta:
8

Prof.As.med.pr.licentiat
FICARD OTILIA

repaus in decubit dorsal, cu extremitatea cefalica usor decliv, cu membrele

inferioare ridicate la 15,

pozitie usor semisezanda daca TA permite;

abord venos si se instituie perfuzie cu solutie glucoza 5%, cardiotonic

nedigitalic, dopamina

se administreaza medicatie vasodilatatoare - nitroglicerina in (creste debitul

cardiac, a tonusului venos si a consumului de O2 miocardic.)

sedarea bolnavului, combaterea durerii:Fortral - 1 fiola - S.C. sau I.M.;

oxigenoterapie pe sonda nazofaringiana;

bolnavul se transporta la spital, sub controlul functiilor vitale.

Tratamentul in spital:
1. Bolnavii cu soc cardiogen provocat de IMA vor fi internati in unitati de terapie intensiva
coronarieni; vor fi imobilizati la pat in pozitie favorabila; in dispnee severa pozitia este
semisezanda/sezanda;
2. Supravegherea functiilor vitale ale bolnavului (monitorizarea EKG, presiune venoasa);
3. Calmarea durerii se face cu analgezice (Algocalmin, Piafen, Fortral);
4. Linistirea si sedarea - se administreaza anxiolitice: Diazepam,
5. Oxigenoterapie: 6 - 8 I / minut;
6. Hidratare parenterala;
7. Administrare de medicamente:cardiotonice majore, vasodilatatoare, antiaritmice;
8. Corectarea acidozei metabolice severe (pH < 7,15) cu solutie T.H.A.M., sau solutie
bicarbonat de Natriu.
SOCUL ANAFILACTIC
Socul anafilactic este un raspuns al anticorpilor imunoglobulinici la un numar mare
de alergeni. Raspunsul este brusc, aparand in secunde sau minute de la contactul cu
un alergen. Reactia anafilactica este sistemica, nu se limiteaza la locul iritatiei
Culegerea de date:
Cauzele declansarii socului anafilactic: aproape orice alergen poate produce aceasta reactie.

substante medicamentoase administrate i.v.

unele substante chimice;

intepaturi de insecte albine, paianjeni

9

Prof.As.med.pr.licentiat
FICARD OTILIA

alimente - arahide, nuci, scoici.

polen, praf.

In socul anafilactic are loc o exudatie mare de lichid interstitial, care alaturi de vasodilatatie
determine prabusirea TA si poate provoca moartea bolnavului, daca nu se intervine la timp.
Manifestari de dependenta:
-constrictia cailor respiratorii, inclusiv edem glotic (caracteristic)
-scadere severa a tensiunii arteriale, puls rapid, incalzirea brusca a pielii
-urticarie si prurit intens, dungi sub piele (angioedem), umflarea buzelor si a limbii
-greata, varsaturi sau diaree, ameteli, slabiciune, paloare
-vorbire incoerenta sau anxietate extrema, confuzie mentala si inconstienta.
Problemele bolnavului:

debutul este brusc la cateva minute dupa administrarea substantelor;

stare de rau general - manifestari digestive: greata, varsaturi, dureri, diaree.

alterarea tegumentelor si mucoaselor - eruptii, urticarie, edem al fetei si pleoapelor;

respiratie dificila manifestata prin: edem laringian, sindrom de insuficienta respiratorie

acuta, crize de dispnee;

alterarea circulatiei : hipotensiune arteriala, puls tahicardic, cianoza;

alterarea gandirii si comunicare ineficace: anxietate, vertij, coma;

Interventii de urgenta pentru salvarea vietii pacientului:

Adrenalina este medicamentul de electie in socul anafilactic (deschide caile aeriene si amelioreaza
circulatia sangvina)

Aplicarea de garouri : cand socul a fost declansat de o injectie intradermica, sc, im sau de o de
intepatura de insecta intr-o extremitate, se face acelei extremitati.

In jurul locului inocularii se injecteaza 0,5 - 1 mg de Adrenalina 1 %o diluata in 10 ml ser

fiziologic.

Corticoizi se administreaza numai dupa administrarea de adrenalina

In caz de hipovolemie se adm.substituenti de plasma concomitent cu solutii electrolitice

Pozitia bolnavului este Trendelenburg pentru a impiedica ischemia cerebrala;

Intubatie orotraheala de catre medicul anestezist pentru ventilatie artificiala in caz de spasm
laringian sau bronhospasm prelungit;

Oxigenoterapie 6 - 8l/min;
10

Prof.As.med.pr.licentiat
FICARD OTILIA

Traheostomia in caz de asfixie prin edem glotic daca nu se poate aplica intubatie;

Bolnavul trebuie sa fie monitorizat 24 h din 24 h pentru a nu reaparea stari de alergie.

Medicamente administrate in soc anafilactic

-

Hemisuccinat de Hidrocotizon - 250 mg, doza de atac I.V. lent

Dextran 70, ser glucozat5% in perfuzie I.V.;

Miofilin 1 fiola lent I.V. in bronhoconstrictie severa;Bronhodilatatoare spray

Antihistaminice cu scop preventiv.

SOCUL SEPTIC
Se instaleaza in urma patrunderii in circulatie de bacterii sau toxinele acestora, in cantitati

mari, instalandu-se insuficienta vasculara acuta.(Bacterii Gram- Escherichia coli, Proteus,

Salmonella, Shigella, Klebsiella; bacterii gram-pozitive( stafilococi si enterococi).
Culegerea datelor:
o Este mai frecvent intalnit la copii, varstnici, persoane cu imunitate scazuta
o Poate fi datorat urmatoarelor situatii: avort septic, gangrena gazoasa, peritonita, septicemii,
infectii urinare grave
Manifestari de dependenta in socul septic:
-

febra (39-40), frisoane, transpiratii, tegumente reci, palide, uneori icterice,

tahicardie cu puls filiform(100-120 pulsatii/minut), hipotensiune (maxima sub 80 mm Hg),

saturatia de oxigen scazuta, pe EKG apare ritm neregulat, datorita aportului insuficient de
sange la nivelul inimii,

tulburari neuropsihice,

varsaturi, diaree,

oligoanurie.

Socul septic, in functie de evolutie, cuprinde 3 stadii:

1. stadiul I de excitatie sau perioada de soc compensat, reversibil, dureaza de la cateva minute
la cateva ore (bolnav vioi, uneori agitat si anxios cu hipotermie, hipotensiune arteriala,
tahicardie, tahipnee, anxietate, tegument uscat si cald, oligurie)
2.

stadiul II - de inhibitie (soc decompensat), de obicei greu reversibil perioada de hipotensiune

"rece"- sau de soc hipodinamic decompensat (bolnavul apatic, obnubilat, dar constient;
tegumente palide cianotice,umede si reci, vene superficiale colabate, greu de punctionat; puls
tahicardic, peste 140batai/minut, filiform; tensiunea arteriala < 80 mmHg, tahipnee superficiala,
pupile dilatate midriaza, anurie);

11

Prof.As.med.pr.licentiat
FICARD OTILIA

3. stadiul III - sau socul ireversibil, apar leziuni ale celulei nervoase (bolnavul prezinta
hipotermie, confuzie, coma, prabusirea TA, puls filiform, bradicardic, pupilele prezinta
midriaza fixa, tegumente cianotice, pamantii, marmorate,); evolutie fatala.
Bolnavii cu septicemie trebuie internati in servciile de terapie intensiva si reanimare.
Interventii de urgenta:
-

pozitionarea bolnavului in pozitie Trendelenburg, favorizand astfel intoarcerea venoasa la

inima; intoarcerea capului in lateral, pentru a preveni aspiratia eventualei vome;

oxigenoterapie pentru a preveni suferinta cerebrala sau chiar intubatia oro-traheala si

instituirea ventilatiei mecanice, in caz de insuficienta pulmonara; 8-10 I / minut

antibioterapia se face la indicatia medicului, administrate I.V. conform antibiogramei;

corectarea tulburarilor hemodinamice cu Dextran 40, plasma, sange,sol. electrolitice

medicamente de urgenta: Dopamina, corticoizi, medicatie vasoactiva, heparina;

drenarea si indepartarea chirurgicala a focarului de infectie - abcesele trebuie drenate

chirurgical;eventuale catetere care ar putea reprezenta sursa de infectie, manevrate si
utilizate corect - in momentul indepartarii lor varful cateterului se trimite la laborator.

tratament simptomatic

investigatii pentru identificarea germenilor prin recoltari de produse, tesuturi potential

infectate (ex. sange, urina, sputa, lichid pleural, LCR);

analize de laborator:hemocultura, urocultura, coprocultura, bilicultura.

12