Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

Portofoliu la
disciplina :
Geografie
Economica

Nume: Popescu
Prenume:
Emanuela Georgiana
Specializarea :
Hidrologie-Meteorologie
Grupa:120

Cuprins:
Tema 1: Harta politica si dezvoltarea ei
1.
Noiune de hart politic. Principalele etape de formare a
hrii politice a lumii.
2.

Particularitile hrii politice a lumii n antichitate.

3.
Particularitile hrii politice i economiei statelor lumii n
evul mediu
4.
Schimbrile hrii politice i particularitile dezvoltrii
economice a statelor lumii dup marile descoperiri geografice i
pn la nceputul secolului 20.
5.
Modificrile hrii politice n secolul 20 sub influena celor
dou rzboaie mondiale.
6.
Harta politic contemporan. Clasificarea statelor lumii dup
diferite criterii.

Tema 2: PIB si PNB

1 P.I.B.-Produsul intern brut
2 P.N.B.-Produsul national brut
Tema 3: Indicele dezvoltarii umane
Tema 4:Integrarea economica

Tema 5: Definitii ale termenilor

2016 , Bucuresti

Tema 1 : Harta politica si

dezvoltarea ei:
1 Harta politica
Harta politica este o reprezentare cartografica a tuturor statelor lumii la un
moment dat. Aceasta harta politica a lumii, dincolo de a a fi o simpl reprezentare
geografic a sistemului global al statelor si altor unitati politico-teritoriale,se
constituie ca expresie final a unui proces istoric de formare si evolutie a
fenomenului politic.
De-a lungul secolelor, ea a cunoscut permanente prefaceri, care s- au succedat
fara ntrerupere, odat cu naterea celor dinti state, pn in zilele noastre. Pn a
ajunge la aceast,,form", harta politic a lumii a cunoscut numeroase modificri,
care nu reprezint altceva dect o expresie a tuturor experienelor prin care a trecut
umanitatea in complexitatea evoluiei ei. Pe de alt parte,irul modificrilor impuse
de acumularea de noi experiene va conduce la noi schimbri ale coninutului hrii
politice a lumii.

Conditiile formarii unui stat:

Existenta unei populatii numeroase, organizata, care sa desfasoare activitati;
Existenta unui teritoriu de stat delimitat de granite naturale(terestre, aeriene,
fluviale, maritime) si antropice(geometrice, astronomice);
Existenta unui sistem politic(monarhie, republica).

Figura 1: Harta politica a lumii( Google images)

2 Evolutia hartii politice

1

Evolutia hartii politice a lumii pana la inceputul

perioadei moderne

Perioada istoric cunoscut astzi sub denumirea de Antichitate reprezint

momentul apariiei primelor forme de organizare politico-teritoriala caracteristice
hrii politice a lumii.
Primele civilizaii umane creatoare de entiti politico-teritoriale s-au dezvoltat
pe o arie relativ laig, pornind din nord-estul Africii pn n Extremul Orient
asiatic, polarizate de vile marilor fiuvii i de gurile lor devrsare (Nil, Tigru,
Eufrat, Indus, Gange, Huang He), ce ofereau condiii favorabile pentru agricultur,
transport i cormer.
Primele formaiuni teritoriale organizate politic (oraele state- Ur,Uruk, Ki,
Eridu, Laga, Nipur - transformate ulterior n regate) au aprut la sfritul
mileniului IV .Hr., n sudul Mesopotamiei (aproximativ teritoriul actualului Irak),
pe vile fluviilor Eufrat i Tigru, n cadrul civilizaiei sumeriene (3200-2800 .Hr.),

continund apoi, cu mici variaii spaiale, n cadrul civilizaiilor akkadian (23502100 .Hr.), asirian ( 1800-612 .Hr.),babilonian ( 1728-539 .Hr.).a.Tot la
sfritul mileniului IV .Hr., ceva mai la vest, n lungul fertilei vi a Nilului, sunt
puse bazele a dou regate: Egiptul de Sus - pe cursul mijlociu al Nilului i Egiptul
de Jos n delta fluviului, care, n jurul anului 3200, vor fi unificate sub conducerea
faraonului Menes. Noul imperiu creat se caracterizeaz printr-o centralizare
politic, administrativ i religioasa, ce i vor asigura o lung prezen(pn n anul
525 .Hr., cnd va fi transformat, prin cucerire, n satrapie persan) i nfloritoare
dezvoltare. O alt caracteristic interesant a Imperiului Egiptean este prezena,
pentru prima dat n istorie, a regionalizrii administrative a teritoriului (circa 40
regiuni administrative - nome).
Mult mai spre Est, dar tot pe vile unor mari fluvii (Indus, Gange,Huang He Fluviul Galben), la jumtatea mileniului II .Hr., dou dintre cele mai spectaculoase
civilizaii ale antichitii - indian i chinez- pun bazele unor importante structuri
imperiale. Fiind relativ izolate de zona nord-african i mesopotamian, aceste
dou state s-au dezvoltat autonom,ajungnd n perioada lor de maxim nflorire la
o marc extensiune teritorial i la un nivel general de dezvoltare ce le-a asigurat o
lung existen.
In Asia de Sud se remarc statul indian, dezvoltat nc de la jumtatea
mileniului III .Hr., n cadrul civilizaiei Indus. Apogeul organizrii politice i al
civilizaiei indiene antice se realizeaz prin constituirea a dou mari imperii Maurya, n sec. IV-III .Hr., o dat cu care are loc rspndirea budismului,i Gupta,
n sec. IV-V d.Hr., n care se remarc generalizarea brahmanismului.In Asia de Est
se afirm, cu strvechi origini, statul chinez,adpostind din mileniul 111 .Hr. una
dintre cele mai strlucite civilizaii antice, comparabil cu civilizaiile greac i
roman, in secolul 111 .Hr. are loc procesul de unificare a unui imens teritoriu n
jurul statului China, tot atunci avnd loc i cristalizarea limbii chineze. Unificarea
politico-teritorial i lingvistic a facilitat constituirea, continuitatea i consolidarea
naiunii chineze, care a stat la baza formrii unuia dintre cele mai vechi state
naionale unitare, cu o vechime de peste 2000 de ani, trstura predominant fiind,
ntotdeauna, elementul de unitate.Pe teritoriul actualului Iran se constituie,
ncepnd cu sfritul mileniului III .Hr., unul dintre cele mai mari imperii ale
Antichitii,Imperiul Persan.
Cea mai mare ntindere a cunoscut-o Imperiul Persan in timpul regelui Darius I

(521-486 i.Hr.). cnd se ntindea din Egipt pn la valea Indusului. Acest teritoriu a
putut fi stpnit doar datorit unei complexe organizri administrative i a celui
mai complex sistem de comunicaii pe care l-a cunoscut Antichitatea.Astfel,
Imperiul era impartit in 26 de provincii (satrapii) conduse de ctre un guvernator,
numit satrap ( ngrijitorul rii ) ce rspundea direct n faa regelui. Intreg teritoriul
imperiului, pe axele principale i ntre provincii, era servit de drumuri pietruite, pe
care la o distan de cca 25 km se aflau hanuri i staii ele pot,cu cai permanent la
dispoziia funcionarilor regalii guvernamentali.
Pentru continentul american, specifice perioadei antice sunt civilizaiile
precolumbiene. Dintre acestea, trei se remarc n mod deosebit civilizaiile aztec,
inca i maya, att prin nivelul cultural ridicat, ct i prin rolul economic i
politic jucat n regiune.Pe teritoriul actualului Mexic,ncepnd cu sfritul
mileniului II .Hr., se succed o serie de state cu un puternic caracter centralizat i
unita, ntemeiate de civilizaii care au precedat-o pe cea aztec: olmec, xilanca,
zapotec, toltec. Ultima constituit n acest spaiu, cea aztec, este i cea mai
puternic.
Un moment important n evoluia umanitii a fost impus de civilizaia greac.
Prin contribuiile aduse la dezvoltarea tiinei, culturii,comerului,politicii,
fenomenului urban etc., ea a reprezentat n bazinul mediteranean matricea pe care
au aprut i s-au dezvoltat att civilizaia roman, ct i numeroase alte civilizaii
europene.
Imperiul Roman(cu apogeul n secolele I. II d.Hr.) era ntins din Asia de Sud
(India) pn in nordul Africii, din Vestul Europei pn la Marea Neagr, fiind
centrat pe bazinul Mrii Mediterane. Acest imperiu va determina formarea unei
civilizaii sclavagiste, avansate pentru acea perioad determinnd geneza a
numeroase popoare care formeaz n prezent ,,lumea romanic" european,ntre
vestul extrem(Spania. Portugaltia) pan in Est (Romnia sau ,,romanitatea
oriental").

Figura 2: Imperiul Roman( Google images)

Incepand cu secolul al VI-lea, un nou imperiu se afirma pe harta politica a lumiiImperiul Bizantin. Mostenirea Imperiului Roman de Rasarit, la care se adauga
numeroasele reforme economice, administrative, militare, relizate in primul rand
de imparatul Iustinian(527-565), vor crea premisele constituirii Imperiului
Bizantin, important centru politic, economic si cultural, prin care se va mentine
romanitatea in Rasaritul Europei. Plecand de la civilizatia greaca si romana, prin
intermediul civilizatiei bizantine s-a transmis noilor popoare, formate in Apusul si
Rasaritul Europei, cultura Antichitatii, care va sta la baza lumii moderne.
esle

Lumea arab ncepe s fie cunoscut dup secolul al VII-lea ,cand ea se

,,revarsa peste Asia de Sud-Vest, si Africa de Nord pn in Peninsula Iberic (n
sudul Spanie). Expansiunea arab determin formarea a numeroase state arabe
situate n Asia Central, Asia de Sud-Vest si in Afric de Nord (arabo-berber).
.
In Europa de Vest, n secolele V-X, se pun bazele teritoriale ale Franei,
Germaniei,Italiei (prin destrmarea Imperiului Carolingian - Tratatul de la Verdun.
843) i Angliei (prin unirea n secolul X a tuturor statelor anglo-saxone ntr-un
regat), pentru ca mai trziu, n secolele XII i XIII. s se formeze primele state
centralizate din Europa (Frana i Anglia).Crearea stalului centralizat a mbrcat
forma clasic n Frana, unde regii capeieni (ce au urmat dinastiei carolingiene).
ntrindu-i treptat autoritatea, cuceresc i unific provinciile vecine. Stabilirea

legturilor economice ntre diferitele regiuni ale Franei, care a dus la crearea unei
piee interne, lichidarea anarhiei feudale prin impunerea unei centralizri politice,
impunerea monarhiei ereditare, anexarea de noi teritorii (Normandia,Burgundia) au
creat condiiile formrii unui puternic stat n Europa.
De asemenea, i n Europa Central, de Est i Sud-Est, n secolele VII-Xl V
se
pun
bazele
a
numeroase
state
independente
(Cehia,
Polonia,Rusia,Bulgaria,Serbia. Ungaria).Primele formaiuni statale romneti sunt
menionate de diverse surse istorice nc de la sfritul secolului al IX-lea. Pentru
Transilvania,cronicarul anonim al regelui Bela amintete prezena unor mici
state,formate din mai multe obti steti, pe care le numete voievodate
(voievodatele lui Glad, Menumorut,Gelu). Supuse permanenei presiuni maghiare,
dup numeroase lupte, aceste mici formaiuni statale sunt cucerite in cadrul
regatului maghiar,Transilvania (n ungurete Erdely) i pstreaz autonomia sub
conducerea unui voievod numit de regele Ungariei. Dei voievodatul este organizat
n comitate, n regiunile de margine sunt amintite rile(ara Fgraului,ara
Haegului,araBrsei,Tara Maramureului).In afara arcului carpatic, sursele
istorice menioneaz, pentru aceeai perioad, existena unor formaiuni politice
romneti n Dobrogea (sttulee conduse de jupanii Dimitrie i Gheorghe),n
Oltenia si in Muntenia (cnezatele lui loan i Farca i voievodatele lui Litovoi i
Seneslau). Mai trziu. n cursul secolului al XlV-lea. (Tara Romneasc i Moldova
se constituie ca state independente)
In ultima parte a Evului Mediu (secolul XV- prima jumtate a secolului XVII),
umanitatea cunoate importante transformri economice,sociale, politice i
culturale, care vor conduce la deschiderea unor noi perspective de evoluie a hrii
politice.

Evolutia hartii politice a lumii in perioada moderna

Perioada moderna (1642-1917) se caracterizeaza prin numeroase modificari de

ordin politic, economic, social si cultural, determina numeroase schimbari
structurale si de fond ale hartii politice a lumii. Principalele procese care

influenteaza harta politica a lumii in aceasta perioada sunt :revolutiile politice

moderne( engleza, americana, franceza), revolutia industriala, apogeul
imperiilor coloniale, aparitia statelor nationale. Sub aspect geopolitic, fara a
prejudicia rolul primelor doua procese ce se regasesc ca factori generatori
determinanti ai numeroaselor transformari specifice perioadei moderne, o atentie
deosebita trebuie acordata dezvoltarii sistemului colonial si aparitiei statelor
nationale, acestea indicand efectiv transformarile structurale ale hartii politice.
Perioada de inceput a epocii moderne este marcata de numeroase tensiuni si
transformari social-politice, care vor avea ca expresie imediata revolutii politice.
Revolutiile politice se caracterizeaza prin inlaturarea absolutismului monarhic si
constituirea unor noi forme de stat, intemeiate pe legea naturala si pe ratiunea laica
de a asigura libertatea personala si egalitatea politica. Ele inlocuiesc statul feudal
cu un stat modern si declanseaza aparitia constiintei nationale. Ca proces istoric,
revolutia a cuprins mai intai Europa, iar odata cu globalizarea dominatiei
europene,prin expansiunea dincolo de ocean, ea a cuprins si continentul
american,fiind orientata chiar impotriva Europei.
O prim revoluie are loc n Anglia ntre 1640 i 1660, considerat revoluia
originar a Europei.
Cea mai important caracteristic a perioadei modrne este formarea primelor
state naionale. Statul-naiune a fost i rmne forma de organizare social-politic
cea mai bine conturat i cea mai eficient. Ambele elemente ale acestuia, statul (n
sensul modern al termenului)i naiunea, sunt produse ale acestei epoci.
In ordinea aproximativ a apariiei lor istorice, acesta a fost cazul Angliei,
Frantei,Germaniei, Italiei i Japoniei.Cele dou elemente s-au contopit mai nti n
Anglia secolului XVI,unde monarhia a nfiinai i folosit o birocraie centralizat i
o biseric naional pentru a crea primul stat-naiune. Urmtorul loc in care s-a
produs contopirea celor dou elemente a fost Frana secolului XVII .La Est de F
rana se aflau dou naiuni care nu erau nc state, dar erau deja mai mult dect
simple noiuni geografice,anume Germania si Italia. Acestea erau dominate de un
stat care nu era o naiune, Imperiul Austriac, dar att Germania, ct i Italia
conineau cte un stat eu adevrat modern, care nu era nc o naiune: Prusia si
respectiv Piemont. Istoria modului in care Prusia i Piemontul au creat statelenaiune Germania i respectiv Italia este unul dintre cele mai importante episoade

ale secolului X I X . La sfritul secolului XIX , existau deci patru state naiune,
care la Est se nvecinau cu o serie ntreag de alte naiuni.
Mai tarziu, inaintand spre Est si departandu-se de nucleul din vestul si centrul
Europei, modelul statului-natiune a suferit si el incongruente. Japonia era deja o
natiune la inceputul secolului XIX, cand raspandirea stiintei de carte era
comparabila cu cea petrecuta in majoritatea tarilor europene. Restauratia
Meiji(1867-1912) a transformat Japonia intr-un stat-natiune.
Imperiul colonial portughez isi va avea baza in Oceanul Indian, punctele forte
fiind considerate coastele Africii. Portugalia isi constituie imperiul colonial prin
cuceriri succesive, incepute cu Insulele Canare(1341), Ceuta(1415),
Madeira(1419), Azore(1427), Insulele Capului Verde(1460), Guineea(1460),
Angola(1491), Brazilia(1500), Mozambic(1505) si continuate spre Oceanul Indian
cu insula Socotora(1506), Goa(1510), Peninsula Malacca(1511), Ambon(1512) etc.
Ca o caracteristica a sa , imperiul colonial portughez era format indeseobi din
insule si zone de coasta. Cea mai importanta colonie portugheza a fost Brazilia, cu
o suprafata de 8,5 mil km2. Prin tratatele portughezo-hispanice de la Madrid(1750)
si Santo Ildefoso(1777) s-au fixat granitele vestice ale Braziliei, ridicata in 1640 la
rangul de viceregat. Instituirea unui sistem special de relatii cu Spania, sub a carei
dominatie intra impreuna cu toate posesiunile (1580-1640), va aduce Portugaliei
inceputul decaderii ca putere coloniala.
Imperiul colonial francez, cu o suprafa de 11 milioane km2 i o populaie de
63 milioane locuitori, ocupa locul al doilea n ierarhia imperiilor coloniale (la
nceputul secolului XX), dup Marea Britanie. La nceputul secolului XVII,Frana
cucerete cteva insule de mici dimensiuni din Marea Caraibilor, urmnd apoi s ia
n posesie Cayenne (1604),Canada (1608)- pierdut n favoarea Angliei n
1759,insulele Martinica i Guadelupa (1635), Lousiana (1673) vndut SUA n
1803 i Saint Domingue (Haiti) n 1697 - cea mai important colonie francez din
centrul Caraibelor (Haiti devine independent n 1804). La nceputul secolului
XIX. n a doua perioad colonial, baza imperiului francez este Africa. Aici Frana
cucerete Congo de Mijloc (1880).,Algeria (1830-1844) - anexat n 1848, Gabon
(1878), Tunisia (1881), Africa Occidental Francez( 1881-1900), Maroc (19061911), Madagascar (colonie din 1896) de care erau atasate dependentele
Mayotte( din Arhipelagul Comore-din 1886) si Insulele Saint-Paul si Amsterdam,
apoi Insulele Reunion(colonie din 1638). Dupa Primul Razboi Mondial, obtine prin

mandat: Siria, Liban,parti din Togosi din Camerun. O a doua regiune coloniala a
Frantei se gasea n Asia de sud-est, unde ea avea in posesiune Indochina franceza
(Uniunea Indochineza)si 5 mici teritorii enclavate in India de Sud. In Oceanul
Pacific, stpnea Insula Noua Caledonie (colonie din 1853), Arhipelagul Noile
Hebride (mpreun cu Anglia), iar in Oceania insulele Wallis si Toubouai,alturi de
Polinezia Franceza (cu resedinta la Papeete in Insula Tahiti). In America, Frana
stpnea micile insule Saint Pierre si Miquelon, alaturi de Antilele Franceze si
Guyana.

Figura 3: Imperiul colonial portughez(Google images)

Figura 4: Imperiul colonial francez(Google images)

Imperiul colonial britanic se intindea in secolul al XIX-lea pe o suprafata de

35 mil. Km2, avea 530 mil. loc.,fiind format din teritorii raspandite pe intreaga
intindere a globului. Expansiunea coloniala britanica, ca si cea franceza,s-a realizat

in doua etape. Prima apartine secolelor XVII-XVIII, iar cea de-a doua secolului
XIX si inceputul secolului XX. Drumul spre Indii, prin cautarea unui culoar vestic
a determinat si in cazul Marii Britanii ,,alegerea Americii ca prima destinatie
coloniala. Astfel sunt cucerite si ocupate: Insulele Virgine(1584), Insulele
Bermude, Bahamas,Grenada, Barbados(1612-1627), Massachussets(1619),
Jamaica(1655), New York(1664), Hudson-Bay, Newfundland(1713), Canada(1763,
devenita domininion in 1867).
Astazi, dupa aproape un secol si jumatate de dezvolatre condusa de stat a unei
natiuni omogene din punct de vedere cultural, Japonia este un exemplu ideal al
statului-natiune. Astfel la inceputul secolului XX existau cinci state-natiune: Marea
Britanie, Franta, Germania, Italia si Japonia. Fiecare dintre ele actionau pe plan
economic si cultural si pe cel al securitatii nationale, bazandu-se pe cele trei puncte
de sprijin, care erau invatatul, birocratia si industria. Pe parcursul secolului XX,
procesul de constituire a statelor-natiune a continuat. In prezent, dintre statele
europene ce nu pot fi numite state-natiune a ramas doar Belgia, dupa destramarea
violenta a Iugoslaviei. Numeroasele schimbari politice, economice, si sociale ce au
avut loc in perioada moderna a istoriei umanitatii isi gasesc expresia in
restructurarea hartii politice a lumii.
Astfel, la sfarsitul perioade moderne existau 55 de state independente repartizate
pe 5 continente: in Europa 23, in America 22, in Asia 5, in Africa 4, in Oceania 1.

2.3. Evolutia hartii politice a lumii intre cele doua

Razboaie Mondiale 1917-1945
Transformarile petrecute in Europa dupa Primul Razboi Mondial,se vor
constitui ca baza a schirnbarii ulterioare a intregului sisiem mondial si a ordinii ce
a guvernat relatiile internationale pana la acel moment. Printre evenimentele ce au
avut loc in aceasta perioada un interes aparte pentru tema analizata prezinta:
dezmembrarea Germaniei, dezintegrarea Imperiilor Austro-Ungar si Otoman,
disparitia Imperiul Tarist.

Un al doilea proces important consta in formarea statelor national unitare

(Romania,Austria.,Ungaria) sau federate (Iugosiavia si Cehoslovacia). De
asemenea,aceasta perioada este marcata de aparitia comunismului in Rusia
(1917)continuarea expansiunii rusesti spre Europa de Est si Asia Centrala si de Est,
alaturi de cresterea rolului si influentei, in planul relatilor internationale ,a SUA
care devine una din marile puteri ale lurnii.
Conferinta de pace de la Paris (1919)si semnarea celor cinci tratate de pace: la
Versailles cu Germania (1919), la St. Germain cu Austria (1919),la Trianon cu
Ungaria (1920), la Neuilly cu Bulgaria (1920) si la Sevres cu Turcia (1920), carora
li se va adauga Pacea de la Lausanne (1923) marcheaza incheierea oficiala a
ostilitatilor primei conflagratii mondiale, impunand o noua ordine internationala si
redesenarea hartii politice a lumii. PrinTratatul de la Versailles, semnat pe 28 iunie
1919, Germania era obligata sa restituie Frantei Alsacia si Lorena. Poloniei
Poznania si o parte a Prusiei Occidentale, in timp ce Belgia primeste cantoanele
Eupen si Malmedy, iar Schleswig-ul de Nord este atasat, prin plebiscit,
Danemarcei.In acelasi timp, Saar-ul trece in administrarea Ligii Naiunilor pentru o
durata de 15 ani.,iar oraul Danzing(Gdansk) este declarat ora liber .
Prin acelai tratat, Germaniei i se impune renunarea la toate teritoriile coloniale
pe care le poseda in Africa,Pacific sau China, acestea fiind plasate sub tutela
principalelor puteri, prin mandat al Ligii Naiunilor. Ratificarea tratatelor de la
Saint Germain cu Austria (10sept.1919) si de la Trianon cu Ungaria (4 iun. 1920)
consfinete dispariia Imperiului Austro-Ungar. Prindezintegrarea acestuia iau
nastere o serie de noi state : Austria. Ungaria,Cehoslovacia, Iugoslavia.Prin
aceleai tratate, Italiei ii revine Tirolul austriac, iar Romniei Transilvania. Prin
unirea Transilvaniei cu Romnia asistam la formarea stalului national unitar roman.
Austria i Un'garia rezult din separarea celor dou nuclee ale Imperiului AustroUngar, suferind in acelai timp deposedri teritoriale. Cehoslovacia, format prin
unirea celor trei, provincii slave (Boemia Moravia i Slovacia) situate in nordul
Imperiului Austro-Ungar reprezint un exemplu tipic de aplicare, in cadrul
tratatelor din 1910-1920, a principiului naionalitilor, in care fixarea frontierelor
trebuia s tin cont de limitele spaiale ale grupurilor etnice. Iugoslavia se
formeaz prin alipirea provinciilor sudice austro-ungare(Croaia, Bosnia i
Dalmaia) statelor independente Serbia i Muntenegru.
Prin tratatul de la Sevres(10 aug 1920), intre Puterile Aliate i Turcia (10 aug.

1920), asistm la dispariia Imperiului Otoman. In urma aplicrii tratatului au

rezultat urmtoarele modificri teritoriale: Tracia rsritean i malul european al
Dardanelor i Izmirul revin Greciei,Siria i Libanul trec sub mandat francez, Irakul
i Palestina trec sub mandat britanic. Dodecanezul revine Italiei,Transiordania,
Arabia i Yemenul devin formal independente. Prin Tratatul de la Neuilly(27 nov.
1919), Bulgaria, participant la rzboi n tabra Puterilor Centrale, trebuie s
cedeze Iugoslaviei o parte a Macedoniei,Romniei sudul Dobrogei i Greciei
Tracia oriental. Intre cele dou rzboaie mondiale pe harta politic a lumii existau
71 de state independente, repartizate astfel: n Europa 31, n America 22, n Asia
12, n Africa 4. n Oceania 2. Deceniul trei al secolului XX este marcat de
acutizarea tendinelor hegemonice ale Germaniei i expansiunea fascismului care
va declana cel de-al Doilea Razboi Mondial, n care Germania anexeaz Austria i
Cehia invadeaz Polonia,incepe rzboiul cu Frana i Anglia n 1940. Romnia. n
aceast perioad, sufer amputri teritoriale serioase prin ocuparea Basarabiei.
Bucovinei de Nord i inutului Hertei (iunie 1940),de catre URSS , cedarea
Ardealului de Nord-Est Ungariei horthiste i pierderea judeelor din Dobrogea de
Sud (Durostor si Caliacra) in favoarea Bulgariei.Astfel, se declanseaza cea de-a
doua conflagraie mondial din acest secol cu consecine majore asupra hrii
politice att a Europei, ct i a Lumii.

2.4. Evolutia hartii politice a lumii dupa cel de-al Doilea

Razboi Mondial 1945-1989
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, pe harta politica a lumii s-au produs o
serie de modificari ce au dus la aparitia a inca 96 de state, in 1989, fiind 167 de
state. Aceste modificari se explica astfel:
Destramarea vechilor imperii coloniale apartinand statelor europene, ce a
dus la obtinerea independentei politice a majoritatii statelor din Africa, Asia
de Est, Sud-Vest, din Caraibe i Oceania ( l a 14 dec. 1960 ,O.N.U. adopt
Declaraia cu privire la acordarea independentei tarilor si popoarelor
coloniale);

 Aparitia unor noi forme de dominare economica, financiara, politica;

Aparitia sistemului comunist euroasiatic (13 state) i a Cubei;

Impartirea Germaniei ntre puterile nvingtoare in cel de-al Doilea Razboi

Mondial(intre 1949-1990)

Cresterea influentei URSS n Asia de Est si de Sud-Est,Africa,America

latin;
Creterea influenei SUA n Europa de Vest (planul Marshall i n America
Central i
de Sud,Asia de Est;
Ciocniri de interese determina razboaie locale(ex. Pen. Indochina,
Vietnam,Coreea, Afganistan etc.)
Dezvoltarea economic fara precedent a unor state nvinse in cel de-al
Doilea Rzboi
Mondial: Germania n Europa i Japonia in Asia;
Razboiul
rece
intre
militare(NATO,Pactul de la

blocurile

ideologice,

economice

Varsovia) si bipolaritatea mondial .

Harta politic a continentului Europa nregistra la nivelul anului 1545 un
numr de 31 state independente, pentru ca pn n 1989 numrul lor s creasc,
prin declararea independene, Maltei n 1964, la 32 de state .In prezent. numarul
statelor Europei este de 44.
Dupa 1989 au aparut 12 noi state: Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia,
Croatia,
Ucraina,
Belarus,Moldova,Macedonia,Bosnia
si
Hertegovina,
Muntenegru, Slovenia.
Dac la sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial pe harta politic a Asiei
existau 12 state independente, situaia a evoluat astfel:
In perioada 1945-1960 au aprut 17 noi state (Indonezia, Iordania, Siria,
Fiilipine.
Pakistan, India, Myanmar, Sri Lanka, Israel, Coreea de Sud, Coreea de Nord,

Bhutan, Vietnam, Laos, Cambodgia, Malaysia, Cipru);

In perioada 1961 - 1970 au aprut 4 noi state (Kuweit, Maldive, Singapore,
Oman);
In perioada 1971 - 1990 au aprut 5 noi state (Bahrein, Qatar, Emiratele
Arabe Unite, Bangladesh, Brunei);
In perioada de dup 1991 inc 8 foste republici unionale sovietice se altur
ca republici autonome statelor asiatice (Georgia, Azerbaidjan, Kirgastan,
Uzbekistan, Tadjikistan, Armenia, Turkmenistan, Kazahstan):
Ultimul stat aprut pe harta politic a Asiei, dar i a lumii este Timorul de
Est a crui independena declarat in 1998 a fost recunoscut n 2002 Astfel
n prezent numarul statelor independente pe harta politic a Asiei este de 48.
Harta politic a continentului Africa numra in prezent doar 4 state( Egipt,
Etiopia, Liberia,Africa de Sud.); perioada ulterioar este marcat de o crestere
exploziva a numarului de state, in prezent numrul acestora fiind de 53. Evolutia
numrului de state pe harta politica a Africii s-a desfurat astfel:
In perioada 1945-1960 au aprut 22 de noi state ,din care 17 numai in anul
1960, numit astfel ,,anul independentei africane ( Libia, Sudan, Tunisia,
Maroc, Ghana, Guineea, Togo, Madagascar, Congo/Zair, Somalia, Benin,
Niger, Burkina Faso, Coasta de Fildes, Republica Centrafricana, Congo,
Gabon, Ciad, Senegal, Mali, Nigeria, Mauritania)
In perioada 1070 au aprut 15 noi state (Sierra Leone,Tanzania, Rwanda,
Malawi, Zambia, Gambia, Botswana, Lesotho, Mauritius, Swaziland,
Guineea Ecuatoriala);

In perioada 1971-1990 au aparut 11 state noi (Guineea Bissau, Mozambic,

Capul

Verde, Comore. Sao Tome si Principe, Angola,Seychelles, Zimbabwe,Namibia);

Cel mai nou stat al Africii este Eritreea-24 mai 1993

Harta celor dou continente americane a nregistrat de asemenea modificri

dupa 1945.La sfarsitul razboiului , in afara celor trei ri mari ale Americii de
Nord, mai existau 19 state independente in America Centrala si de Sud:
In perioada 1961-1970 au aparut 4 noi state( Jamaica, Trinidad si Tobago,
Guyana, Barbados)
1971 - 1990 au apru, 9 noi state (Bahamas, Grenada.Surinam. Dominica ,
St. Lucia, St. Vincent,Belize, Antigua,St. Kitts).Pe continentul american sunt
in prezent state 35 de state( 3 in America de Nord, 20 n America Central si
12 in America de Sud).
Pentru Oceania, dac in 1945 existau doar dou state (Australia i Noua
Zeeland), in prezent numarul lor a crescut la 14:
n perioada 1961 - 1970 au aprui 4 noi state (Samoa, Nauru,Tonga, Fiji);
n perioada 1971 - 1990 au aprui 7 noi staye (Papua Noua Guinee,
Solomon, Kiribati, Tuvalu, Vanuatu, Marshall, Micronezia):
-cel mai nou stat al Oceaniei este Palau (1994).

2.5. Evolutia hartii politice a lumii dupa 1989

O serie de modificarii au survenit pe harta politic a lumii i in special a
Europei, plecnd de la dezintegrarea sistemului comunist. Astfel,menionm
dezintegrarea URSS i transformarea acesteia in Comunitatea Statelor
Independente, ce a dus n 1991 la declararea independenei politice a statelor
baltice, precum i la micri centrifuge a statelor din Caucaz i din Asia Central;
reunificarea panic a Germaniei (1990)i sfritul Rzboiului Rece- dezintegrarea
Iugoslaviei (ncepnd eu 1991, cu consecine,de asemenea, imprevizibile n
Peninsula Balcanic) si, aparitia de noi state balcanice: Slovenia, Croaia, BosniaHeregovina,
Macedonia,
Muntenegru
si
redimensionarea
Iugoslaviei(Serbia);desprinderea pasnica a Cehiei de Slovacia(incepand cu 1
ianuarie 1993); cresterea influentei SUA ca singura superputere mondiala si rolul
acesteia de ,,arbitru mondial(rezolvarea unor conflicte Golf, Haiti); influenta
sporita a a lumii musulmane n Asia Central si de Sud-Vest datorita importantei
economice i militare a Turciei; conflicte regionale si locale in fosta
URSS(Caucaz, Asia Central, Transnistria); creterea rolului i a influenei

Germani si a Japoniei la nivel mondial si dorinta lor de a deveni membri ai

Consiliului de Securitate.
In prezent harta politica a lumii cuprinde 265 de state si teritorii
neautonome( 196 state independente si 69 teritorii dependente si cu statut special).

Tema 2: PIB si PNB

1.

P.I.B.-Produsul intern brut

Produsul intern brut reprezinta indicatorul microeconomic cel

mai folosit in diversele raportari internationale. Acesta reprezinta
marimea valorii adaugate obtinute in interiorul unei tari de care
subiectii(operatorii) economici autohtoni si straini, in discursul
unei anumite perioade de timp, de obicei un an si ajunge la
ultimul stadiu al circuitului economic.
Poate fi exprimat in :

$ USD

$ PPP

NA

EUR

2.

P.N.B.-Produsul national brut

Produsul Naional Brut (PNB) reprezint valoarea bunurilor

produse si serviciilor prestate in interiorul arii, ntr-o perioad de
timp, de regula un an, la care se adauga soldul (pozitiv sau
negativ) dintre valoarea bunurilor si serviciilor produse de agentii
economiei nationale in afara granitelor tarii si valoarea bunurilor
si serviciilor produse de agentii straini in interiorul granitelor
nationale.

Se poate exprima in:

$ USD

$ PPP

EUR

Tema 3: Indicele dezvoltarii umane

Indicele dezvoltrii umane (1DU, Human Development Index)
este o masur comparativ a speranei de via, alfabetizrii,
nvmntului i nivelului de trai. In acest fel, este folosit pentru
a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei ri dect PlB-ul
pe cap de locuitor, care msoar doar prosperitatea material i
nu ali indicatori socioeconomici. Indicele a fost inventat de
economistul pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele dezvoltrii
umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat
n fiecare an de Programul de Dezvoltare al Naiunilor Unite i
publicat n Raportul de Dezvoltare Uman.
Indicele Dezvoltrii Umane (IDU) cuprinde trei elemente de baz:
longevitatea este msurat prin sperana de via la
natere, care este influenat n mod direct de nivelul de
dezvoltare a rii:
mediul de educaie -este calculat ca o medie aritmetic
ponderat ntre gradul de alfabetizare a populaiei adulte
(cu o ponderede dou treimi) si rata brut de cuprindere n
nvmntul de toate nivelurile (o treime);
standardul de via - ca msur a standardului de via se
folosete Produsul Intem Brut (PIB) pe locuitor calculat la
paritatea puterii de cumprare

S-au stabilit valori fixe minime si maxime pentru indicatorii

componeni ai IDU:

sperana de via la natere: valoarea minim este de 25 de

ani i maxima este de 85 de ani
gradul de alfabetizare al populaiei adulte: valoarea minim
este 0 %, iar valoarea maxima de 100 %
rata brut de cuprindere n nvmnt:valoarea mtn. este
de 0% i max de 100 %
PIB pe locuitor la ppc (Paritatea Puterii de Cumprare n
USD. valoarea min: 100 USD,valoarea max. 40.000 USD

IDU =3 ISV IED IV

Unde: ISV=indicele sperantei de viata

IED=indicele educatiei
IV=indicele venitului

ISV =

VnVm
VM Vm

Unde : Vn-valoarea nominala

Vm- valoarea minima
VM-valoarea maxima

IED=

IDMS IDAS
ICEDVm

IDAS=IDMS=

VnVm
VM Vm

Unde :IDAS- durata medie de scolarizare

IDMS- durata asteptata de scolarizare
ICED- indicele combinat de educatie=0,951
Vm=0

IV =

ln (Vn ) ln ( Vm)
ln ( VM )ln (Vm)

Ceea ce conteaza foarte mult in analiza dezvoltarii umane nu

este valoarea in sine, ci rangul tarii in clasamentul mondial.
Evident ca in fruntea clasamentului, avand la baza valoarea
indicelui dezvoltarii umane, regasim cea mai mare parte a tarilor
dezvoltate.
II. INTERPRETAREA HARTII
Daca analizam valorile indicelui dezvoltarii umane
la nivel mondial, constatam ca statele care au I.D.U. cel mai
ridicat sunt acelea care au si o economie puternic dezvoltata,
precum : S.U.A., Canada, Japonia, Australia si majoritatea tarilor
din Europa Occidentala, Centrala si de Nord, precum Germania,
Franta, Spania, Italia, Marea Britanie, Benelux, Austria, Elvetia,
Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda etc. La acestea, I.D.U.
este peste 0.900, componentele indicelui (Indicele sperantei de
viata, Indicele educatiei si Indicele de venit) avand deasemenea
valori ridicate.

Cel mai ridicat I.D.U. ii revine Irlandei si Norvegiei, ce

inregistreaza 0.968, Australiei cu 0.962 si Canadei, cu 0,961.
Statele din aceasta categorie au inregistrat o crestere
progresiva inca din anul 1975 pana in prezent, nesuferind deloc
descresteri in ceea ce priveste Indicele Dezvoltarii Umane.
De exemplu, Norvegia, Statele Unite ale Americii si
Luxemburg sunt state care se remarca prin Indicele de Venit,
inregistrand valori maxime, egale cu 1,000. Aceste state au
deasemenea cele mai mari valori ale PIB-ului/locuitor.
Astfel, Norvegia are 41.420 $/loc, SUA inregistreaza 41.890 $/loc,
iar Luxemburg depaseste orice alta valoare inregistrata la nivel
mondial, de 60.228 $/loc.
In ceea ce priveste Indicele Sperantei de Viata se
remarca Japonia cu 0,954 si o speranta de viata de 82,3 ani,
apoi Islanda cu 0,941 si o speranta de viata de 81,5 ani
si Elvetia cu 0,938 cu o speranta de viata de 81,3 ani.
Indicele de Educatie inregistreaza cele mai ridicate
valori in state precum Australia, Irlanda, Finlanda,
Danemarca si Noua Zeelanda, unde atinge valori de 0,993.

Raportul Mondial al Dezvoltarii Umane are in vedere Hong

Kong-ul, interpretat separat de China, care reuseste sa patrunda
in lista tarilor cu I.D.U. ridicat, avand un indice de 0,937.
Tari precum Coreea de Sud sau Singapore au inregistrat o
crestere evidenta a Indicelui Dezvoltarii Umane, de la 0,713
respectiv 0,729 la 0,921 respectiv 0,922, intre anii 1975-2005, in
schimb ce restul statelor inregistrau peste 0,800 inca din 1975.

Tot in categoria tarilor cu Indicele Dezvoltarii

Umane ridicat intra si acele state care au indicele cuprins intre
0,800 si 0,899.
Aici intalnim restul tarilor din Europa (mai putin Ucraina si
Republica Moldova, ce se incadreaza in lista tarilor cu I.D.U.
mediu), Mexicul, tari din America de Sud (Brazilia, Argentina,
Chile, Uruguay), Arabia Saudita, Rusia, Libia (este singurul stat din
Africa cu I.D.U. ridicat) etc.
In aceasta categorie, aproximativ 30% dintre state au fost
introduse pentru prima oara in Raportul Mondial al Dezvoltarii
Umane, dupa anul 2004. Printre acestea se numara Brunei, Qatar,
Saint Kitts si Nevis, Tonga si altele.
Majoritatea tarilor cu Indicele Dezvoltarii Umane cuprins
intre 0,800 si 0,899 au inregistrat cresteri progresive din anul
1975 pana in zilele noastre, dar sunt si state care, dupa ce au
inregistrat valori ridicate ale I.D.U., au decazut treptat de la an la
an (din anul 1985) si abia dupa 2000 au revenit la valori ridicate
ale indicelui. Printre aceste se numara cele 3 Tari Baltice, Estonia,
Letonia si Lituania, Croatia, Bahamas, Bulgaria, Romania, Belarus
si Federatia Rusa.
De exemplu, Estonia inregistra in anul 1985 un indice egal
cu 0,820, iar in 1990 si 1995 s-a sesizat o scadere a acestuia
pana la 0,813 respectiv 0,792, iar in anul 2000, aceeasi tara avea
I.D.U. de 0,829, crescand pana la 0,860 in anul 2005.
Si tara noastra, Romania, are aceeasi soarta. De la I.D.U. de 0,792
in anul 1985, scade pana la 0,777 in 1990 si pana la 0,772 in
1995, iar in anul 2000 inregistreaza o crestere pana la 0,780. In
2005 Romania se numara printre tarile cu un Indice de Dezvoltare
Umana ridicat, ocupand locul 60, la nivel mondial, cu 0,813.
Pintre tarile care au progresat evident in ceea ce priveste
Indicele Dezvoltarii Umane, se numara Mexicul, care de la 0,694

in anul 1975 ajunge la 0,829 in 2005, Omanul, de la 0,487 in 1975

creste pana la 0,814 in 2005, Arabia Saudita, de la 0,611 in 1975
ajunge pana la 0,812, Malayezia, de la I.D.U. in 1975 de 0,619
pana la 0,811 in anul 2005 si Brazilia, care in 1975 inregistra un
indice de 0,649 si reuseste sa creasca pana la 0,800 in anul 2005,
fiind la limita dintre I.D.U. ridicat si mediu.
Federatia Rusa, in ciuda dezvoltarii evidente din ultimii ani
si a statutului de mare putere pe care l-a capatat de-a lungul
anilor, are un Indice destul de scazut, din cauza sperantei de viata
reduse la nastere, de 65 ani si a PIB-ului relativ scazut,de 10.845
$ americani. Valoarea PIB-ului este relativ scazuta deoarece
suprafata tarii este foarte mare si deasemenea sunt foarte multi
locuitori.
Din categoria tarilor cu Indicele Dezvoltarii medii,
fac parte tari care au indicele cuprins intre 0,700 - 0,799, 0,600 0,699 si deasemenea intre 0,500 - 0,599.
Prima categorie, cu I.D.U. cuprins intre 0,700 - 0,799
cuprinde majoritatea tarilor din Asia precum China, Mongolia,
Turcia, Iran etc, dar si Ucraina si Republica Moldova din Europa,
state din America de Sud precum Columbia, Peru, Venezuela,
Ecuador etc, si state din Africa, precum Algeria, Tunisia si Egipt.
La tarile cu I.D.U. mediu, valoarea cea mai mare a
acestuia o are Dominica, din America Centrala, cu o valoare de
0,798, urmata de Santa Lucia cu 0,795 si Kazakhstan cu o valoare
apropiata de 0,795.
In ceea ce priveste Indicele Sperantei de Viata, in
fruntea listei se afla Belize cu 0,849 si 75,9 ani speranta de viata
la nastere, urmata de Dominica, cu 0,844 si 75,6 ani speranta de
viata la nastere, si Ecuador, cu 0,828 si 74,7 ani speranta de viata
la nastere.

Dupa Indicele de Educatie, cele mai dezvoltate

sunt Kazakhstanul cu 0,973, Ucraina cu 0,948 ssi Guyana cu
0,943.
Dupa Indicele de Venit, in fruntea clasamentului
intalnim Thailanda cu 0,745 si un PIB/loc de 8677 $ americani,
urmata de Turcia cu 0,740 si un PIB/loc de 8407 $ americani
si Tunisia cu o valoare a Indicelui de venit de 0,739 si un PIB/loc
de 8371.
Printre tarile cu I.D.U. mediu, se numara si China cu 0,777,
un stat dezvoltat din punct de vedere economic, dar cu o rata de
dezvoltare educationala scazuta, ceea ce cauzeaza prezenta
acestei tari in clasamentul mediu. China a inregistrat o continua
crestere a I.D.U. de-a lungul anilor, astfel incat in 1975 indicele
era de 0,530, iar in 2005 de 0,777.
n cadrul clasamentului cu I.D.U. mediu ntre 0,700 i
0,799 am putut observa ca majoritatea statelor au nregistrat o
cretere progresiva indicelui, dar deasemenea, s-au produs i
scaderi brute ale acestuia, de-a lungul anilor.
Este cazul Ucrainei, stat european, care n 1990 a
nregistrat un indice de 0,809, ceea ce o clasa printre statele cu
I.D.U. ridicat, iar n anul 1995 a scazut pana la 0,756, ca dupa 5
ani sa creasca numai pana la 0,761, iar n anul 2005 sa aiba
0,788.
Si Republica Moldova a avut o situatie asemanatoare, n
1990 avand un I.D.U. de 0,740, care dupa 5 ani a scazut pana la
0,684, n 2000 a mai scazut nca un pic pana la 0,683, iar n 2005
a nregistrat 0,708.
Tot n categoria tarilor cu I.D.U. mediu intra i
statele cu I.D.U. cuprins ntre 0,600 i 0,699, care sunt mult mai
putine. Astfel de state sunt India i alte cateva din Asia, Bolivia i

tari din Africa de Sud, dar i Marocul, Gabonul i Guineea

Ecuatoriala.
Acestea sunt tari care au progresat de-a lungul anilor, cu
exceptia a 3 state, Africa de Sud, Tadjikistan i Bostwana, care, de
la valori ale I.D.U. de 0,745 respectiv 0,705 i 0,674 au ajuns n
2005 la valori de 0,674, respectiv 0,673 i 0,654.
Africa de Sud i Bostwana, dei sunt tari destul de dezvoltate din
punct de vedere economic, cu o valoare a PIB-ului/loc mare, de
11.110 $ americani respectiv 12.387 $ americani, sunt incluse in
aceasta categorie medie datorita Indicelui Sperantei de Viata care
este foarte scazut, de 0,430 i 50,8 ani speranta de viata la
natere, respectiv 0,385 i 48,1 ani speranta de viata la natere.
Din ultima categorie care include state cu I.D.U.
mediu, fac parte cateva tari din Asia precum Pakistan, Yemen,
Nepal, Myanmar etc, i tari din Africa precum Mauritania, Sudan,
Uganda, Kenya, Camerun, Ghana, Togo, Madagascar etc.
n aceasta categorie, exista i state care au fost incluse pentru
prima data n Raportul Mondial al Dezvoltarii Umane dupa anul
2004. Printre acestea se numara Timorul de Est, Myanmar i
Bhutan.
Tarile cu I.D.U. ntre 0,500 i 0,599 sunt tari care au avut
de-a lungul anilor o cretere a indicelui, dar i care au avut valori
mai mari ale I.D.U. i acesta a scazut din diferite motive.
Dintre tarile cu scaderi brute ale indicelui fac parte Lesotho, care
de la 0,616 n anul 1995 a scazut dupa 10 ani la 0,549, Swaziland,
care de la 0,641 n 1995 a ajuns la 0,547 i Zimbabwe, care n
1990 a nregistrat un indice de 0,654 iar n 2005 unul de 0,513.
Din categoria tarilor cu Indicele de Dezvoltare
Umana scazut, fac parte doua tipuri: cu indicele ntre 0,400 i
0,499 i cu indicele ntre 0,300 i 0,399. Ambele cuprind numai
tari din Africa.

n prima categorie, cu Indicele Dezvoltarii Umane ntre

0,400 i 0,499 se ncadreaza tari precum Senegal, Nigeria,
Angola, Benin, Guineea, Zambia, Coasta da Filde, Repubilca
Congo, Burundi, Rwanda, Ethiopia, Eritrea, Malawi i Tanzania.
I.D.U. cel mai mare din aceasta grupa l are Senegalul, 0,499,
urmat de Eritrea cu 0,483 i Nigeria cu 0,470.
n ceea ce privete Indicele Sperantei de Viata, n
fruntea listei se afla Senegal cu un indice de 0,622 i speranta
de viata la natere de 62,3 ani, urmat de Eritrea cu Isv de 0,527 i
o speranta de viata la natere de 56,6 ani i Niger cu un indice de
0,513 i o speranta de viata de 55,8 ani.
Dupa Indicele de Educatie, cele mai dezvoltate
sunt Zambia cu un indice de 0,655, urmata de Nigeria cu un
indice de 0,648 i Malawi cu indicele de educatie de 0,638.
Dupa Indicele de Venit, n fruntea clasamentului
ntalnim Angola cu un indice de 0,526 i PIB/loc. de 2.335 $
americani, urmata de Guineeacu indicele de venit de 0,524 i un
PIB/loc. de 2.316 $ americani i Senegal cu un indice de 0,482 i
un PIB/loc. de 1.792 $ americani.
Tarile din aceasta grupa sunt state care au avut i creteri
ale IDU de-a lungul anilor, dar i state ce au suferit descreteri ale
indicelui. Astfel de tari sunt Zambia, care n 1985 avea un indice
al dezvoltarii umane egal cu 0,489, iar n 2005 a scazut pana la
0,434, Coasta de Filde, cu 0,453 n 1985 i 0,432 n 2005 i
deasemenea i Republica Congo, al carei indice a scazut de la
0,430 n 1985 pana la 0,375 n anul 2000 i a crescut n 2005
pana la 0,411.
Ultima categorie este formata din tarile cel mai
slab dezvoltate din punct de vedere uman, i anume: Ciad,
Republica Centrafricana, Mozambic, Mali, Niger, Guineea-Bissau,

Burkina Faso i Sierra Leone, cu cel mai mic I.D.U. la nivel

mondial, 0,336.
Dintre acestea, tuturor le-a crescut valoarea indicelui cu trecerea
anilor, numai Republicii Centrafricane i-a crescut pana n anul
1990, iar dupa anul acesta, pana n 2005 a nregistrat scaderi,
pana la 0,384.

III. CONCLUZII
n urma analizarii hartii Indicelui Dezvoltarii Umane, am
putut observa faptul ca cele mai dezvoltate tari din punct de
vedere uman sunt acelea care au i o economie dezvoltata, cum
ar fi statele Americii de Nord, ale Europei, Australia, doar un stat
din Africa i un numar redus de tari din Asia.
Deasemenea, tarile cu dezvoltarea umana cea mai
scazuta sunt cele din Africa, deoarece acolo gradul de educatie
este foarte mic si deasemenea sunt state sarace din punct de
vedere economic, i nu pot asigura un PIB/loc. cu valori ridicate.
Acest indice nu poate defini singur limitele categoriei
tarilor. Este necesar sa se ia n considerare criteriile istorice,
analiza gradului de inegalitate n privinta repartitiei resurselor,
existenta sau amploarea formelor de saracie profunda, prezenta
sau absenta infrastructurilor sociale.
Speranta de viata este foarte importanta, deoarece acest factor
poate modifica foarte mult Indicele Dezvoltarii Umane. De
exemplu, un japonez are speranta de viata mult mai mare decat a
unui african din Zimbabwe, deoarece intervin neajunsurile din
domeniul alimentatiei i ngrijirile medicale. n tarile
industrializate exista n medie, un medic la circa 285 de locuitori,
n schimb ce n Africa, unui medic i revin aproximativ 20.000 de
locuitori.

De ademenea, n numeroase state din Asia, doar 56 % din

populatia adulta tie sa citeasca i sa scrie, n timp ce rata
alfabetizarii la aceeai categorie este de aproape 90 % n cea mai
mare parte a Americii Latine i de 86 % n China, fara a aminti
cele mai dezvoltate tari la nivel mondial, precum S.U.A., Canada,
Norvegia etc.
n concluzie, variatia Indicelui Dezvoltarii Umane este
strans legata de valorile componentelor acestuia (Indicele
Sperantei de Viata, Indicele Educatiei, Indicele de Venit).
Ceea ce conteaza foarte mult in analiza dezvoltarii umane nu
este valoarea in sine, ci rangul tarii in clasamentul mondial.
Evident ca in fruntea clasamentului, avand la baza valoarea
indicelui dezvoltarii umane, regasim cea mai mare parte a tarilor
dezvoltate.

La nivel mondial, clasificarea tarilor propusa de Raportul

Dezvoltarii Umane este urmatoarea:

In functie de nivelul de dezvoltare umana, tarile sunt grupate

in 3 categorii:

. tari cu o dezvoltare umana ridicata (indice egal

sau mai mare de 0,800);

. tari cu o dezvoltare umana medie (indice cuprins

intre 0,500 si 0,799);

. tari cu o dezvoltare umana redusa (indice mai

mic de 0,500).

In functie de valoarea venitului, Banca Mondiala propune 3

categorii de tari (in anul 2001):

. cu venit ridicat (P.I.B./loc. egal sau mai mare de

9.206 $ americani);

. cu venit mediu (P.I.B./loc. intre 746 si 9.205 $

americani);

. cu venit redus (P.I.B./loc. mai mic sau egal cu 745

$ americani).

Mari grupuri mondiale:

. tari in curs de dezvoltare;

. Europa Centrala si de Est;

. tari membre O.C.D.E. (Organizatia de Cooperare

si Dezvoltare Economica).

II. INTERPRETAREA HARTII

Daca analizam valorile indicelui dezvoltarii umane

la nivel mondial, constatam ca statele care au I.D.U. cel mai
ridicat sunt acelea care au si o economie puternic dezvoltata,
precum : S.U.A., Canada, Japonia, Australia si majoritatea tarilor
din Europa Occidentala, Centrala si de Nord, precum Germania,
Franta, Spania, Italia, Marea Britanie, Benelux, Austria, Elvetia,
Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda etc. La acestea, I.D.U.
este peste 0.900, componentele indicelui (Indicele sperantei de
viata, Indicele educatiei si Indicele de venit) avand deasemenea
valori ridicate.

Cel mai ridicat I.D.U. ii revine Irlandei si Norvegiei, ce

inregistreaza 0.968, Australiei cu 0.962 si Canadei, cu 0,961.

Statele din aceasta categorie au inregistrat o crestere

progresiva inca din anul 1975 pana in prezent, nesuferind deloc
descresteri in ceea ce priveste Indicele Dezvoltarii Umane.

De exemplu, Norvegia, Statele Unite ale Americii si

Luxemburg sunt state care se remarca prin Indicele de Venit,
inregistrand valori maxime, egale cu 1,000. Aceste state au
deasemenea cele mai mari valori ale PIB-ului/locuitor. Astfel,

Norvegia are 41.420 $/loc, SUA inregistreaza 41.890 $/loc, iar

Luxemburg depaseste orice alta valoare inregistrata la nivel
mondial, de 60.228 $/loc.

In ceea ce priveste Indicele Sperantei de Viata se remarca

Japonia cu 0,954 si o speranta de viata de 82,3 ani, apoi Islanda
cu 0,941 si o speranta de viata de 81,5 ani si Elvetia cu 0,938 cu
o speranta de viata de 81,3 ani.

Indicele de Educatie inregistreaza cele mai ridicate valori

in state precum Australia, Irlanda, Finlanda, Danemarca si Noua
Zeelanda, unde atinge valori de 0,993.

Raportul Mondial al Dezvoltarii Umane are in vedere Hong

Kong-ul, interpretat separat de China, care reuseste sa patrunda
in lista tarilor cu I.D.U. ridicat, avand un indice de 0,937.

Tari precum Coreea de Sud sau Singapore au inregistrat o

crestere evidenta a Indicelui Dezvoltarii Umane, de la 0,713
respectiv 0,729 la 0,921 respectiv 0,922, intre anii 1975-2005, in
schimb ce restul statelor inregistrau peste 0,800 inca din 1975.

Tot in categoria tarilor cu Indicele Dezvoltarii

Umane ridicat intra si acele state care au indicele cuprins intre
0,800 si 0,899.

Aici intalnim restul tarilor din Europa (mai putin Ucraina si

Republica Moldova, ce se incadreaza in lista tarilor cu I.D.U.
mediu), Mexicul, tari din America de Sud (Brazilia, Argentina,
Chile, Uruguay), Arabia Saudita, Rusia, Libia (este singurul stat din
Africa cu I.D.U. ridicat) etc.

In aceasta categorie, aproximativ 30% dintre state au fost

introduse pentru prima oara in Raportul Mondial al Dezvoltarii
Umane, dupa anul 2004. Printre acestea se numara Brunei, Qatar,
Saint Kitts si Nevis, Tonga si altele.

Majoritatea tarilor cu Indicele Dezvoltarii Umane cuprins

intre 0,800 si 0,899 au inregistrat cresteri progresive din anul
1975 pana in zilele noastre, dar sunt si state care, dupa ce au
inregistrat valori ridicate ale I.D.U., au decazut treptat de la an la
an (din anul 1985) si abia dupa 2000 au revenit la valori ridicate
ale indicelui. Printre aceste se numara cele 3 Tari Baltice, Estonia,
Letonia si Lituania, Croatia, Bahamas, Bulgaria, Romania, Belarus
si Federatia Rusa.

De exemplu, Estonia inregistra in anul 1985 un indice egal

cu 0,820, iar in 1990 si 1995 s-a sesizat o scadere a acestuia
pana la 0,813 respectiv 0,792, iar in anul 2000, aceeasi tara avea
I.D.U. de 0,829, crescand pana la 0,860 in anul 2005.

Si tara noastra, Romania, are aceeasi soarta. De la I.D.U. de 0,792

in anul 1985, scade pana la 0,777 in 1990 si pana la 0,772 in
1995, iar in anul 2000 inregistreaza o crestere pana la 0,780. In
2005 Romania se numara printre tarile cu un Indice de Dezvoltare
Umana ridicat, ocupand locul 60, la nivel mondial, cu 0,813.

Pintre tarile care au progresat evident in ceea ce priveste

Indicele Dezvoltarii Umane, se numara Mexicul, care de la 0,694
in anul 1975 ajunge la 0,829 in 2005, Omanul, de la 0,487 in 1975
creste pana la 0,814 in 2005, Arabia Saudita, de la 0,611 in 1975
ajunge pana la 0,812, Malayezia, de la I.D.U. in 1975 de 0,619
pana la 0,811 in anul 2005 si Brazilia, care in 1975 inregistra un
indice de 0,649 si reuseste sa creasca pana la 0,800 in anul 2005,
fiind la limita dintre I.D.U. ridicat si mediu.

Federatia Rusa, in ciuda dezvoltarii evidente din ultimii ani

si a statutului de mare putere pe care l-a capatat de-a lungul
anilor, are un Indice destul de scazut, din cauza sperantei de viata
reduse la nastere, de 65 ani si a PIB-ului relativ scazut,de 10.845
$ americani. Valoarea PIB-ului este relativ scazuta deoarece
suprafata tarii este foarte mare si deasemenea sunt foarte multi
locuitori.

Din categoria tarilor cu Indicele Dezvoltarii medii,

fac parte tari care au indicele cuprins intre 0,700 - 0,799, 0,600 0,699 si deasemenea intre 0,500 - 0,599.

Prima categorie, cu I.D.U. cuprins intre 0,700 - 0,799

cuprinde majoritatea tarilor din Asia precum China, Mongolia,
Turcia, Iran etc, dar si Ucraina si Republica Moldova din Europa,
state din America de Sud precum Columbia, Peru, Venezuela,
Ecuador etc, si state din Africa, precum Algeria, Tunisia si Egipt.

La tarile cu I.D.U. mediu, valoarea cea mai mare a

acestuia o are Dominica, din America Centrala, cu o valoare de
0,798, urmata de Santa Lucia cu 0,795 si Kazakhstan cu o valoare
apropiata de 0,795.

In ceea ce priveste Indicele Sperantei de Viata, in fruntea

listei se afla Belize cu 0,849 si 75,9 ani speranta de viata la
nastere, urmata de Dominica, cu 0,844 si 75,6 ani speranta de
viata la nastere, si Ecuador, cu 0,828 si 74,7 ani speranta de viata
la nastere.

Dupa Indicele de Educatie, cele mai dezvoltate sunt

Kazakhstanul cu 0,973, Ucraina cu 0,948 ssi Guyana cu 0,943.

Dupa Indicele de Venit, in fruntea clasamentului intalnim

Thailanda cu 0,745 si un PIB/loc de 8677 $ americani, urmata de
Turcia cu 0,740 si un PIB/loc de 8407 $ americani si Tunisia cu o
valoare a Indicelui de venit de 0,739 si un PIB/loc de 8371.

Printre tarile cu I.D.U. mediu, se numara si China cu 0,777,

un stat dezvoltat din punct de vedere economic, dar cu o rata de
dezvoltare educationala scazuta, ceea ce cauzeaza prezenta
acestei tari in clasamentul mediu. China a inregistrat o continua

crestere a I.D.U. de-a lungul anilor, astfel incat in 1975 indicele

era de 0,530, iar in 2005 de 0,777.

n cadrul clasamentului cu I.D.U. mediu ntre 0,700 i

0,799 am putut observa ca majoritatea statelor au nregistrat o
cretere progresiva indicelui, dar deasemenea, s-au produs i
scaderi brute ale acestuia, de-a lungul anilor.

Este cazul Ucrainei, stat european, care n 1990 a

nregistrat un indice de 0,809, ceea ce o clasa printre statele cu
I.D.U. ridicat, iar n anul 1995 a scazut pana la 0,756, ca dupa 5
ani sa creasca numai pana la 0,761, iar n anul 2005 sa aiba
0,788.

Si Republica Moldova a avut o situatie asemanatoare, n

1990 avand un I.D.U. de 0,740, care dupa 5 ani a scazut pana la
0,684, n 2000 a mai scazut nca un pic pana la 0,683, iar n 2005
a nregistrat 0,708.

Tot n categoria tarilor cu I.D.U. mediu intra i

statele cu I.D.U. cuprins ntre 0,600 i 0,699, care sunt mult mai
putine. Astfel de state sunt India i alte cateva din Asia, Bolivia i
tari din Africa de Sud, dar i Marocul, Gabonul i Guineea
Ecuatoriala.

Acestea sunt tari care au progresat de-a lungul anilor, cu

exceptia a 3 state, Africa de Sud, Tadjikistan i Bostwana, care, de
la valori ale I.D.U. de 0,745 respectiv 0,705 i 0,674 au ajuns n
2005 la valori de 0,674, respectiv 0,673 i 0,654.

Africa de Sud i Bostwana, dei sunt tari destul de dezvoltate din

punct de vedere economic, cu o valoare a PIB-ului/loc mare, de
11.110 $ americani respectiv 12.387 $ americani, sunt incluse in
aceasta categorie medie datorita Indicelui Sperantei de Viata care
este foarte scazut, de 0,430 i 50,8 ani speranta de viata la
natere, respectiv 0,385 i 48,1 ani speranta de viata la natere.

Din ultima categorie care include state cu I.D.U.

mediu, fac parte cateva tari din Asia precum Pakistan, Yemen,
Nepal, Myanmar etc, i tari din Africa precum Mauritania, Sudan,
Uganda, Kenya, Camerun, Ghana, Togo, Madagascar etc.

n aceasta categorie, exista i state care au fost incluse pentru

prima data n Raportul Mondial al Dezvoltarii Umane dupa anul
2004. Printre acestea se numara Timorul de Est, Myanmar i
Bhutan.

Tarile cu I.D.U. ntre 0,500 i 0,599 sunt tari care au avut

de-a lungul anilor o cretere a indicelui, dar i care au avut valori
mai mari ale I.D.U. i acesta a scazut din diferite motive.

Dintre tarile cu scaderi brute ale indicelui fac parte Lesotho, care
de la 0,616 n anul 1995 a scazut dupa 10 ani la 0,549, Swaziland,
care de la 0,641 n 1995 a ajuns la 0,547 i Zimbabwe, care n
1990 a nregistrat un indice de 0,654 iar n 2005 unul de 0,513.

Din categoria tarilor cu Indicele de Dezvoltare

Umana scazut, fac parte doua tipuri: cu indicele ntre 0,400 i
0,499 i cu indicele ntre 0,300 i 0,399. Ambele cuprind numai
tari din Africa.

n prima categorie, cu Indicele Dezvoltarii Umane ntre

0,400 i 0,499 se ncadreaza tari precum Senegal, Nigeria,
Angola, Benin, Guineea, Zambia, Coasta da Filde, Repubilca
Congo, Burundi, Rwanda, Ethiopia, Eritrea, Malawi i Tanzania.

I.D.U. cel mai mare din aceasta grupa l are Senegalul, 0,499,
urmat de Eritrea cu 0,483 i Nigeria cu 0,470.

n ceea ce privete Indicele Sperantei de Viata, n fruntea

listei se afla Senegal cu un indice de 0,622 i speranta de viata
la natere de 62,3 ani, urmat de Eritrea cu Isv de 0,527 i o
speranta de viata la natere de 56,6 ani i Niger cu un indice de
0,513 i o speranta de viata de 55,8 ani.

Dupa Indicele de Educatie, cele mai dezvoltate sunt

Zambia cu un indice de 0,655, urmata de Nigeria cu un indice de
0,648 i Malawi cu indicele de educatie de 0,638.

Dupa Indicele de Venit, n fruntea clasamentului ntalnim

Angola cu un indice de 0,526 i PIB/loc. de 2.335 $ americani,
urmata de Guineea cu indicele de venit de 0,524 i un PIB/loc. de
2.316 $ americani i Senegal cu un indice de 0,482 i un PIB/loc.
de 1.792 $ americani.

Tarile din aceasta grupa sunt state care au avut i creteri

ale IDU de-a lungul anilor, dar i state ce au suferit descreteri ale
indicelui. Astfel de tari sunt Zambia, care n 1985 avea un indice
al dezvoltarii umane egal cu 0,489, iar n 2005 a scazut pana la
0,434, Coasta de Filde, cu 0,453 n 1985 i 0,432 n 2005 i
deasemenea i Republica Congo, al carei indice a scazut de la
0,430 n 1985 pana la 0,375 n anul 2000 i a crescut n 2005
pana la 0,411.

Ultima categorie este formata din tarile cel mai

slab dezvoltate din punct de vedere uman, i anume: Ciad,
Republica Centrafricana, Mozambic, Mali, Niger, Guineea-Bissau,
Burkina Faso i Sierra Leone, cu cel mai mic I.D.U. la nivel
mondial, 0,336.

Dintre acestea, tuturor le-a crescut valoarea indicelui cu trecerea

anilor, numai Republicii Centrafricane i-a crescut pana n anul
1990, iar dupa anul acesta, pana n 2005 a nregistrat scaderi,
pana la 0,384.

III. CONCLUZII

n urma analizarii hartii Indicelui Dezvoltarii Umane, am

putut observa faptul ca cele mai dezvoltate tari din punct de

vedere uman sunt acelea care au i o economie dezvoltata, cum

ar fi statele Americii de Nord, ale Europei, Australia, doar un stat
din Africa i un numar redus de tari din Asia.

Deasemenea, tarile cu dezvoltarea umana cea mai

scazuta sunt cele din Africa, deoarece acolo gradul de educatie
este foarte mic si deasemenea sunt state sarace din punct de
vedere economic, i nu pot asigura un PIB/loc. cu valori ridicate.

Acest indice nu poate defini singur limitele categoriei

tarilor. Este necesar sa se ia n considerare criteriile istorice,
analiza gradului de inegalitate n privinta repartitiei resurselor,
existenta sau amploarea formelor de saracie profunda, prezenta
sau absenta infrastructurilor sociale.

Speranta de viata este foarte importanta, deoarece acest factor

poate modifica foarte mult Indicele Dezvoltarii Umane. De
exemplu, un japonez are speranta de viata mult mai mare decat a
unui african din Zimbabwe, deoarece intervin neajunsurile din
domeniul alimentatiei i ngrijirile medicale. n tarile
industrializate exista n medie, un medic la circa 285 de locuitori,
n schimb ce n Africa, unui medic i revin aproximativ 20.000 de
locuitori.

De ademenea, n numeroase state din Asia, doar 56 % din

populatia adulta tie sa citeasca i sa scrie, n timp ce rata
alfabetizarii la aceeai categorie este de aproape 90 % n cea mai
mare parte a Americii Latine i de 86 % n China, fara a aminti
cele mai dezvoltate tari la nivel mondial, precum S.U.A., Canada,
Norvegia etc.

n concluzie, variatia Indicelui Dezvoltarii Umane este

strans legata de valorile componentelor acestuia (Indicele
Sperantei de Viata, Indicele Educatiei, Indicele de Venit).

Harta Terrei cu indicele dezvoltrii umane (bazat pe date din

2011 , publicate la 2.11.2011).

0,900 i peste

0,6500,699

0,4000,449

0,8500,899

0,6000,649

0,3500,399

0,8000,849

0,5500,599

0,3000,349

0,7500,799

0,5000,549

sub 0,300

0,7000,749

0,4500,499

Datele nu sunt disponibile

Tema 5: Definitii ale termenilor

Ape teritoriale = portiune a marii sau a oceanului situata de-a
lungul coastelor unui stat , latime de 12 mile marine.
Enclava = reprezint o unitate teritorial, de mici dimensiuni, ce
aparine unui stat i care este localizat, fie n ntregime, fie
parial, pe teritoriul altui stat
Exclava=este partea unui stat care este separat de teritoriul de
baz fiind nconjurat de teritoriul aparinnd statelor vecine
Frontiera = Frontiera reprezint spaiu de separare sau linia de
democraie ntre dou state. Din punct de vedere politic
frontierele sunt rezultatul luptei pentru afirmarea identitii
naionale. Ele constituie expresia unui raport de for militar ori
sunt supuse unor dictate (precum Dictatul de la Viena sau Pactul
Ribbentrop Molotiv). Frontiera reprezint limita exterioar a unui
stat; ea constituie o izobar politic, contribuind la formularea
discontinuitile geopolitic. Frontierele nu separ ntotdeauna
noiunile, unele de altele. n statele foste colonii multe frontiere
au fost trasate aleatoriu constituind o surs permanent de
conflict interstatal. Uneori statele avansate din punct de vedere
economic, militar i politic, denumite generic i convenional
marile puteri au constituit ntre teritoriile lor sau ntre teritoriile
controlate de ele, state tampon.
Granita= reprezint linia care stabilete limita suveranitii i a
jurisdiciei unui stat. Aceast linie identific forma spaial a
statului. Graniele sunt organul periferic al unui stat. Spre
deosebire de granie, frontierele indic sensul de orientare ctre
exterior. Sunt reinute mai multe tipuri de granie: antecedente,
supraimpuse, subsecvente, consecvente, relicte, naturale, etnice,
istorice i geometrice.

Harta politica= este o reprezentare cartografica a tuturor statelor lumii la un

moment dat. Aceasta harta politica a lumii, dincolo de a a fi o simpl reprezentare
geografic a sistemului global al statelor si altor unitati politico-teritoriale,se
constituie ca expresie final a unui proces istoric de formare si evolutie a
fenomenului politic.
Linie de baza= Linia celui mai mare reflux, linia care uneste
punctele cele mai avansate spre larg ale insulelor , stancilor , ale
altor formatiuni terestre din apropierea tarmurilor
Zona economica exclusiva= este zona maritima adiacenta
marii teritoriale a unui stat riveran , care se extinde pana la
maximum 200 de mile marine in larg , distanta fiind de pe linia de
baza a apelor teritoriale
Zona contigua= este fasia de mare adiacenta marii teritoriale ,
care se extinde spre largul marii pana la distanta de 24 de mile
marine
Platou continental=zona a fundului marii care margineste
uscatul si care este o continuare a continentelor sub oceane si
mari, 350 mile marine, sunt importante pentru resursele ce pot fi
explatate
Teritoriu de stat= reprezinta spatial geografic in limitele caruia
statul isi exercita suveranitatea deplina si exclusiva impreuna cu
populatia si organelle puterii
Teritoriu dependent= se poate numi orice formatiune statala
care nu detine o independent deplina adica un alt stat le
reprezinta interesele si ia decizii in numele lor
Produsul intern brut= Produsul intern brut reprezinta
indicatorul microeconomic cel mai folosit in diversele raportari
internationale. Acesta reprezinta marimea valorii adaugate
obtinute in interiorul unei tari de care subiectii(operatorii)
economici autohtoni si straini, in discursul unei anumite perioade

de timp, de obicei un an si ajunge la ultimul stadiu al circuitului

economic.

Produsul nationa brut= Produsul Naional Brut (PNB) reprezint

valoarea bunurilor produse si serviciilor prestate in interiorul arii,
ntr-o perioad de timp, de regula un an, la care se adauga soldul
(pozitiv sau negativ) dintre valoarea bunurilor si serviciilor
produse de agentii economiei nationale in afara granitelor tarii si
valoarea bunurilor si serviciilor produse de agentii straini in
interiorul granitelor nationale.

Integrare economica= este un process complex de dezvoltare a

economiilor nationale, aparut dupa 1950 , care presupune o
dezvoltare a interdependentelor dintre state , fiind determinat de
un complex de factori , intre care un rol deosebit il are revolutia
tehnico-stiintifica contemporana
Zona maritima= aval component al unei mari sau ocean , sunt
importante pt state datorita resurselor de care pot dispune

Bibliografie:
1. Alexandru D., Negu S. (coordonatori). Geografie economic
mondial. Bucureti:
Atelierul Poligrafic al ASE , 1993.
2. Aur N., Gherasim C. Geografie economic mondial.
Bucureti: Editura fundaiei
Romnia de mine, 2004.

3. Brdan V. Geografia economic mondial. Chiinu:

Reclama, 2008.
4. Bran F., Istrate I., Rou A. Geografia economic mondial.
Bucureti: Editura
Economic. 1996.
http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/plamadeala/geog_m
ond.pdf
-https://ro.wikipedia.org/wiki