Drept administrativ 3+4 24.

10

Izvoarele dr administrativ
Teoria generala a dreptului imparte izvoarele de dr. adm. in 2 categorii:
1.Izvoare materiale - reprezentate de conditiile concrete, obiective ce determina adoptarea normei
de drept.
2.Izvoare formale - reprezentate de forme concrete pe care le imbraca dreptul in care sunt
incorporate regulile juridice si care sunt scrise si nescrise.
Izvoarele formale scrise
1.Constitutia
Constitutia este legea fundamentala intr-un stat ale carei prevederi au forta juridica
suprema in raport cu alte norme juridice. Suprematia este autoproclamata in prevederile sale,
respectiv art 1, alin 5, potrivit caruia in Romania respectarea Constitutiei, a SUPREMATIEI SALE
si a legilor este obligatorie. Precizam ca pana in 2003 aceasta prevedere cu un continut identic era
cuprinsa in titlul 2 cap Indatoriri fundamentale.
Prin legea de revizuire ea a fost transferata in chiar primul articol ce se numeste Statul
Roman si unde regasim enuntate elementele constitutive ptr acesta.
Astfel, in alin 1, sunt cele 5 trasaturi al statului roman : national, suveran, independent,
unitar si indivizibil.
In alin 2, forma de guvernamant in Romania e republica.
In alin 3, valorile proclamate in statul de drept democratc si social.
In alin 4, este consacrat pp separatiei si echilibrului celor 3 puteri in stat.
In alin 5 suprematia constitutiei si respectarea legilor
Multe din prevederile din acest articol se regasesc in art 152, Limitele revizuirii, ca
dispozitii ce sunt sustrase posibilitatii de a fi restituite.
Transferul prevederii de art 1, alin 5, nu reprezinta o procedura formala ci una de fond, ea
semnificand schimbarea regimului acestei prevederi din indatorire fundamentala a cetatenilor in
element determinat definitoriu al statului roman.
Constitutia reprezinta izvor ptr ramurile dreptului inclusiv tr dreptul administrativ.
Prevederile sale, reprezinta sub acest aspect :
A. unele izvoare exprese ale dr adm ptr ca reglementeaza institutii, pp care apartin acestei ramuri.
Ex : cap 2-5 ale titlului 3 ce reglementeaza presedintele, guvernul si adm publica
B. Reprezinta izvoare implicite ptr dr amd ele consacrand reguli aplicabile tuturor autorit publice
incluzand celor adm.
Ex : art 16 din Constitutie ce proclama egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii si autorit
publice fara privilegii si discriminari, coroborat cu zicala nimeni nu e mai presus de lege.
2.Legea
Conceptul de lege are doua acceptiuni :
-lato sensu: termenul evoca orice act juridic cu o forta obligatorie ptr un subiect de drept
indiferent de organul de la care emana.
-stricto sensu: termenul adopta act juridic adoptat de parlament ce poarta aceasta denumire
existand potrivit art 73 TREI CATEGORII DE LEGI : constitutionale, organice si ordinare.
Legile constitutionale : sunt cele de rivizuire a constitutiei ce se realizeaza in conformitate
cu procedura speciala consacrsta de titlul 7, si care pot avea ca obiect totate prevedrile constitutiei
cu exceptia celor pe care, art 152 intitulat Limitele revizuirii le sustrage posibilitatii de a fi revizuite
fiind vorba despre cele care privesc :
- caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman;
- forma republicana de guvernamant
- integritatea teritoriului; - independenta justitiei
- pluralismul politic; - limba oficiala, art 13 - limba romana.
Pe langa aceste limite exprese, regasim si anunite limite de principiu sau de rezultat, cum
ar fi interdictia de a se realiza o restituire ce ar avea ca rezultat suprimarea drept si libertatilor

fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.

Tot o data e interzisa revizuire Constitutiei in situatii extraordinare: stafe de razboi asediu
sau de urgenta.
LEGEA ORGANICA
Se particularizeaza prin doua trasaturi :
- reglementeaza exclusiv acele materii ce sunt enumerate in art 73, alin 3, literele a-s, dar si in alte
prevederii de la litera t. Rezulta ca e vorba doar despre acele domenii prevazute de constitutie.
- legea organica se adopta cu majoritatea absoluta, cu majoritatea membrilor fiecarei camere.
LEGEA ORDINARA
Are trasaturile :
- reglementeaza restul materiilor ptr care in Constitutie nu se impune o lege organica
- se adopta cu majoritatea simpla, majoritatea membrilor prezenti in fiecare camera.
In sistemul rom regula ordinara este regula si legea organica e exceptia. Cel doua tipuri de
legi au si anumte elemente comune de regim juridic :
- obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial ptr ca legea sa fie cunoscuta
Nemo censetum ignorare estem - pp corelat.
- momentul intrarii in vigoare care e de trei zile de la data publicarii in MO, daca in continut nu e
prevazuta o alta data ulterioara acestui termen.
- neretroactivitatea legii prevazuta in art 15, alin 2 din Constit, potrivit caruia legea dispune doar
ptr viitor cu exceptia legii penale si contraventionale mai favorabile.
- promulgarea legii de catre presedinte, ce e un atribut al oricarui sef de stat indiferent de forma de
guvernamant, de a investi legea, cu forta juridica obligatorie. Acestui drept ii corespunde si cel de a
se opune promulgarii prin mijloace specifice fiecarui sistem constitutional ( drdpt de veto ) in
sitemul romanesc presedintele se poate opune promulgarii, fie sesizand Curte Constitutionala in
cadrul controlului de constitutionalitate, fie solicitand Parlamentului sa reexamineze legea.
Ambele posibilitati se pot exercita o singura data iar presedintele in acezt caz tre sa promulge legea
in cel mult 10 zike de la primirea legii primita dupa reexaminare sau de la promirea deciziei prin
care i s-a confirmat constitutionalitatea.
3.Ordonantele de guvern
Sunt acte juridice adoptate de acesta in baza delegarii legislative reglementate de art 115
prin care Parlamentul transfera Guvernului dreptul de a adopta acte juridice.
Sunt 2 categorii de og :
1. Simple sau obisnuite : ce se adopta numai in temeiul unei legi speciale de abilitare in care
trebuie cuprinde obligatoriu domeniul si data pana la care se pot emite ordonante. Ele se supun
aprobarii Parlamentului numai daca legea de abilitare prevede expres acest lucru si reglementeaza
nhmai domenii ce nu fac obiectul unei legi organice ci a unei legi ordinare.
2. De urgenta : adoptata fara lege de abilitare ci in baza unei imputerniciri de rang constitutional.
Astfel , art 115, alin 4, da dreptul guvernului ca in situatii extraordinare a cadei reglementare nu
poate fi amanata sa adopte OGU avand obligatia sa motiveze urgenta in continutul OG. Ele intra in
vigoare numai dupa ce s-au dat spre aprobare la Parlament si dupa ce au fost publicate in MO, iar
daca parlamentul nu se afla in sesiune se convoaca obligatoriu in termen de 5 zile. Ele pot
reglementa si materii ale unei legi organice, caz in care adoptarea lor de catre Parlament se va face
cu majoritatea prevazute de Constitutie ptr acest tip de lege, cu majoritate absoluta. Constitutia
interzice ca OUG sa fie adoptate in domeniul legilor consfitutionale sa afecteze regimul institutiilor
fundamentale ale statului, dr libert si indatori prev de Constitutie, dr electorale si nu pot viza
masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietatea public. Indiferent de tipul lor OG se
semneaza de Primul Ministru, se contrasemneaza de ministri ce au misiunea punerii lor in
executare si se publica in MO in caz contrar intervenind cea mai drastica sanctiune repectiv
inexistenta OG. Ele se supun contfolului de constitutionalitate exercitat de curtea Constituionala
pe cale de exceptie.
Prin art 126, alin 6 din Constitutie s-a permis instantelor judec de contencios administrativ sa
solutioneze cererile celor vatamati prin OG sau dispozitii din OG declarate neconstitutionale.
TEMA : Identificafi prevederile din Constitutie unde se mentioneaza reglementarea unei materii
prin legi organice ( art 73 )

4.Hotararile de Guvern