Incetarea Tratatelor

Incetarea tratatelor are ca efect incetarea conform Conventiei de la

Viena din 1969 s-au stabilit urmatoarele cazuri de incetare propriu zisa a
tratatelor. Astfel in prima categorie avem cauzele convenite prin vointa partilor. Prin
urmare, statele pot stabili in continutul tratatului cauze de incetare. In categoria
acestora sun incluse : termenul, conditia rezolutorie si retragerea .
Termenul este un eveniment viitor si sigur care determina incetarea
efectelor unui tratat. Astfel in practica internationala se intalnesc tratate inchieate
pe perioada determinata si tratate inchieate pe o perioada nedeterminata.
In cazul tratatelor incheiate pe o perioada determinata se pot
indentifica 2 modalitati. Prin umrmare exista tratate in care se prevede o perioada
in care tratatul respectiv isi produce efecte sau pot exista tratate care prevad pana
la ce data isi produce efectele. La aceastea exista posibilitatea revocarii tacite.
Dupa cum s-a vazut anterior exista tratate care se aplica pe perioade
nedeterminate. Ex: Carta O.N.U.
Conditia rezolutorie este un eveniment viitor si incert care poate
determina incetarea efectelor tratatului. Acesta isi produce efectele din momentul in
care intervine cazurile in care un anumit numar de state de la un tratat ar putea
determina incetarea efectelor acelui tratat.
Denuntarea sau retragerea reprezinta un act unilateral prin care un stat
isi manifesta intentia de a pune capat efectelor unui tratat fata de acesta. Termenul
de denuntare este utilizat in cazul tratatelor bilaterale, iar termenul de retragere
in cazul tratatelor unilaterale. Denuntarea sau retragerea , are aceasta
denumire, deoarece aceasta cauza de incetare este prevazuta in continutul
tratatului respectiv.
Prin consimtamantul ulterior al partilor, un tratat poate sa-si inceteze
efectele prin abrogare. In acest caz suntem in situatia aplicari tratatelor succesive.
Prin urmare, in continutul tratatului posterior, statele parti pot stabili ca in
momentul intrarii in vigoare a tratatuluiposterior inceteaza efectele tratatului
posterior inceteaza efectele tratatului anterior care are acelasi obiect de
reglementare. Exista posibilitatea ca in tratatul posterior sa nu se prevada nimic
referitor la abrogare, dar continutul tratatului anterior sa fie incompatibil cu cel al
tratatului posterior. In aceste conditii se aplica tratatul posterior.
Incetarea tratatelor prin acte unilaterale ulterioare are loc prin
urmatoarele situatii:
denuntarea sau retragerea
vidarea substantiala a dispozitiilor tratatului

Conform Conventiei de la Viena, denuntarea sau retragerea nu poate

interveni daca nu este prevazuta in tratat. Insa referitor la aceasta
regelementare s-au stabilit 2 exceptii:
daca din intentia partilor poate rezulta acest lucru
daca din natura tratatului rezulta acest lucru
Violarea substantei tratatului.Practica statelor de a invoca violari
nesemnificative a tratatului cu scopul de a determina incetarea efectelor tratatelor
a determinat comisia de drept international sa codifice in cazul violului tratatului ca
o cazua de incetare a acestora. Este considerata o incalcare a tratatului care nu
este autorizata de conventie sau prin care se aduce atingere obiectului si scopului
tratatului.
O alta categorie de cauze sunt cauzele care intervin independent de vointa
partilor:
aparitia unor situatii care fac imposibila executarea tratatului
schimbarea fundamentala a imprejurariilor
Aparitia unor situatii care fac imposibila executarea tratatului se intalneste in
cazul in care se produce disparitia sau distrugerea efectiva a substantei tratatului.
Schimbarea fundamentala a imprejurarii:
cand a avut loc o schimbare fundamentala a imprejurarii avuta in vedere in
momentul incheierii tratatului.
cand schimbarea fundamentala a imprejurarii a avut loc ca efect modificari
esentiale ale obligatiei asumate de catre parti
Schimbarea fundamentala a imprejurarii nu poate fi invocata in tratat,
priveste frontierea de stat, dar nici atunci cand schimbarea fundamentala a
imprejurarii a fost determinata de partea care o invoca .
Cauze de incetare a codificarii care apartine dreptului international general:

ruperea relatiei diplomatice si consulare

executarea integrala a tratatului
caducitate
disparitia calitatii de subiect de drept international

Suspendarea efectelor tratatului

Reprezinta situatia care produce intreruperea efectelor tratatului

pentru o anumit perioada de timp. Suspendarea efectelor are loc in vaza
dispozitiilor tratatului sau prin consimtamantul ulterior al partilor. In cazul tratatelor
unilaterale suspendarea efectelor tratatului are loc fata de toate partile la tratat sau
fata numai de o parte din statele parti la tratat. In toate cazurile trebuie sa aiba in
vedere ca scop sa nu aduca atingere obiectului si scopului tratatului
Nulitatea tratatelor
Cauzele de nulitate sunt prevazute in Conventia de la Viena din
1969. Din prevederile Conventiei rezulta 2 situatii:
1) Existenta unei norme imperative
2) Viciile de consimtamant
a. viiolarea dispozitiilor din dreptul international privind competenta de a
incehia tratate
b. eroarea
c. dolul
d. coruperea reprezentatiilor statului
e. constrangerea exercitata asupra statului
Violarea dispozitiilor dreptului international privind competenta de a incheia
tratate nu poate fi invocata ori incalcata dispozitiile de importanta majora sau cand
exista anumite restrictii speciale.
Eroarea este considerata viciu de consimtamant in urmatoarele conditii:
se are in vedere eroarea de fapt si nu de drept
eroarea trebuie sa aduca atingere consimtamantului statului in cauza
eroarea nu trebuie sa fie rezultatul manifestarii statului care o invoca
Desi dolul nu a fost indentificat in practica internationala un caz frecvent
utilizat de state , totusi comisia de drept international a decis codificarea acestuia in
cadrul cauzelor ce determina nulitatea tratatului. Dolul poate fi invocat ca fiind o
cauza de nulitate atunci cand se prezinta acte false sau cand se descriu situatiile ca
fiind adevarate desi acestea nu corespund adevarului, dar care pot determina un
stat sa-si exprime consimtamantul fata de un tratat.
Coruperea reprezentantului unui stat poate fi exercitatat in mod direct
sau indirect prin intermediar. Modalitatile de corupere a reprezentantului statului
trebuie sa prezinte un anumit grad de periculozitate si sa-si exprime
consimtamantul fata de un tratat.
Constrangerea reprezentantilor statului poate fi invocata atunci cand
sunt exercitate asupra acelui reprezentant, amenintari prin care se poate aduce
atingere integritatii persoanei in cauza sau integritatii membrilor.

In cea ce priveste constrangerea reprezentantilor statului invoca

principiile fundamentale ale dreptului international si implicit la obligarea statelor de
a nu recurge la forta. Avandu-se in vedere importanta acestui caz de nulitate, in
cadrul Conventiei de la Viena a fost adoptata ca anexa a declaratiei prin care se
condamna utilizarea fortei si amenintarii cu forta in cazul stabiliri de relatii
economice, comerciale si de alta natura intre state.
Nulitatea in dreptul international este absoluta si relativa .Nulitatea
absoluta intervine in cazul existentei unei norme imperative de drept international
in cazul constrangeri exercitate asupra reprezentantilor statului, dar si asupra
statului. Nulitatea relativa intervine in cazul violarii deispozitiilor din dreptul
international privind incheierea tratatelor, in cazul erorii si a dolului dar si a
coruperii reprezentantilor statului.
Nulitatea absoluta poate fi invocata de statul parte, victima, de oricare alt
stat parte sau din oficiu, de instantele internationale. Nulitatea relativa poate fi
invocata de statul parte interesat si acoperita ulterior prin confirmare.