Rezistenta Materialelor - Prof. Gorbanescu

0z. ralepung eunyp3 YOU WIEALVN VINALSIZAa SVONV VNVIG VWNV VdOd VONV Viaivavo “Bur pid “Bur sp"Alun jUoD NOSANVaHOS NYLIIWNG “Bulup AUN JolEditor SERBAN URSU Redactor artistic: CONSTANTIN D. PAVEL © DUMITRU GORBANESCU, 2005 © GABRIELA ANCA POPA, 2005 © ANA DIANA ANCAS, 2005 © Editura Fundatiei STIINTA $I TEHNICA, 2005 Toate drepturile sunt rezervale definatrilor d @: le copyright. Roprocucerea integrala sau parfal, fara consimiamartul serig al se pedepseste conform legilor. ISBN 973-86861-8-0 CUVANT INAINTE Autorii unor valoroase ciirti de Rezistenta materialelor gi Teoria afirma in prefaja uneia dintre ele [20}, ,exista numeroa- se cursuri de Rezistenla materialelor, elaborate de autori romani, excelent scrise, incat alcdtuirea unuia nou... poate ridiea problema i. Subscriu la aceasta idee. Tolusi, rebuie sa observam c& Rezistenta materialelor cuprinde o vasta problematica leo- retica si aplicativa. Granitele acestei discipline, imbogafité in ultima, vreme cu cele mai moderne metode de abordare a problemelor, au devenit aga de largi, lar procedeele de rezolvare aga de variate, incat se impune o selectare @ materialului pe o tematicé data, pentru a putea’scrie o carte utilé inginerului de un anumit profi in instalatii pentru constructii se ra activitatiinginerului mecanic, dar, de fapt, con- ie 0 specialitate noua — cea de inginer instelator. ‘Aga s-a nascut ideea acestei cari, care trateaza prima parle a disciplinei de Rezistonta materialolor. Volumul este conceput ca manual didactic pentru student! secfiei de Instalati pentru construct, dar poate fi consulta cu folos 3i de studen}i celortalte secti ale Facultafi de construcfi sau de la alte facultati tehnice, De asemenea, poate fi util doctoranzilor, cercetatorilor, proiec- tanfior gi inginerilor din execulle multumase tuluror celor care au contribuit Ja apatitia recunoscatori acelora care, prin sugestit gi le-ar spune ce au afitmat bine sau mai putin bine, mai clar sau mai putin clar. Autoriijou -098 ueuuia) Uy Jo} PaLuUdxo oy 2 ve 18 “BoyeyoIuNOUODe no BluBINBis ereduioo es poep "129q] 309 yevouiouose 1 plueunBis ay)uIp Bilizodo i$ wore} -enp Teipew| gzeazises 2s ‘jowlaiqoid e o1oUNd op Poul jsooe ULid ‘}én}o). nid us eundser Un jse6 ayeod 9s nu ‘1B1B) op vée Wpuco Ul ‘go séiefu ep e193 iByeodXe Ul punBis 1 yolWcUOdA y B Niusd Blue|sza1 op winjonijs o lepuy BS o1NqGay} INIpUCD 20 :9\80 ound es leo Bediouud ews|G014 "B10)8098 IMIPMIS Uy e1uevoduy sjuesoyp gISXe ‘UEURUISSE ajMUL OWeO} UNS EO OF 1) 12 uino *yuawep aie Up ele9 1: relueinbjs ejewe\goid 510 B USS O HUIZETIST SIeo TBP "UNLISS jUaUS|o Up) lelleds Blonwu nes sodea ‘uo)ne ‘ueu ‘ejooejoods 10] 8) BSED op BGIOA aISa BO |quiesue 1$ ajuow lunisuowip 1S auo} ewindo ew IS '$ Borejaos90 yuod OY “WuiSeUI ap sojeu2B.0 w 1S Blusjsiza: op io|UNJorws 18 1ojoyuoW9|e 101 nnojeo wzeq | ne}s Joy! onutstico HoneLIp 1 wEyNIGEIS ‘Fou ‘wheKo Yos | “OJaIEUsTEW IoluaIszZ0y oe BzyPUE Op ojopojow + ayidioUUe né910u ued SYAONGOUYLNI EL “HOTS TWINALVW ISLNSLSIZAY 3TaWAIGOud ININSEND INLOAIGO “SYSONGOULNI LImiolidvd % MNHAALS HYSTADe asemenea, referindu-ne la siguranté, este dificil de a da un rspuns simplu intrebaril: ce conditi trebuie indeplinite pentru a obtine o structural sigura? Nivelul de siguranta care poate fi atins Tntr-o anumita delimitare geografica do- cunogtin{elor tehnice, de nivelul cercetaii, de organizarea con- de materialele disponibile, dar si de organizarea socio-poliica i profesionalism, Rezistenta materialelor, ca disciplind specific inginereasca, permite rezolva- rea acestor probleme concrete, de mare importanta practica Realizarea unui nivel de siguranta optim péntru o structura presupune ca aceasta, conceputa pentru un anumit scop, va rezista, in sensu ca exploatari, sau in timpul montajului, nu va ajunge ea fie inu perea unor elemente, nici prin deformatii excesive, ni sau vibrafi Sec ideca ca elementele gi structurile de rezistenta in ansambl : jac ttei conditii fundamentale: (@ Conditia_de rezistenta. Prin rezistenta se mentelor si a structurii de a distruge (rupe). (@Gondi tia de rigidi 431 Xstructuni de rezistanla d numai init©_masurd_prescrisé forma gi dimensiunile inijiale. Mai concret, condifia de rigiditate implica inegalitatea— adic deplasiiile maxime in exploatare si nu depageascd anumile valori Ia, preseioa (mpus Conditia de stabilitate. Impune ca pe toati durata exploatari elemen- tole gi structurile de rezisten{a in_ansambly sa-gi pasireze forma UGE oo echilibru sub acljunea forfelor ce lo re secimnnaeadnaniin cd rev 1.2, OBIECTUL REZISTENTEI MATERIALELOR. LEGATURA SA CU ALTE STINTE. __ Rezistenta materialelor, ca disci '@ cu mute gtinjo: matomatiog, fizied, chime ete, ea mai apropiaté logaturd este cu Mecanioa teoretica. Totusi, intre acos- te dou’ stints exista si deosebini esentiale, E interdependen- Rezisien{a materialelor, spre deosebire de Mecanica teoretica care consi- deré corpurie perfect rigide, ia in considerare comportarea lor reala sub actiunea fortelor ex'erioare, proprietates de a se deforma. ‘Admitand cé aceste deformatii conduc la deplasari mici, neglifabi paralio cu dimansiunile corpul putut prelua din Mecanica teorelicd modelul de calcul pentru exprimarea echilibrului pe forma nedeformata a corpului roduend in conceptele sale deformabiiitatea corpurilor este necesar s& F gi deplasiitlor cu legaturile al legaturifizice reaie ce exist Intre actiuni si deformatii (deplaséri) - ecuafile constitutive ale materiel, S-au conturat, astfel, cele itei aspecte care trebuie cercelate atunei cand se sludiaza echilibrul elastic al corpurilor: aspectul static sau dinamic (ECHI- LIBRUL), aspectulgeometric (COMPATIBILITATEA DEFORMATIILOR cu legaturile corpului si continuitatea materiei) si aspectul FIZIC (iegatura dintre actiuni gi deplas Luand fn considerare aceste trei aspecte ale modului real de comportare a corpurilor sub sarcini, Rezistenta materialelor face o analiza completa a feno- menului de solicitare. Pe aceasla baz, Rezistenta materialelor este capt teze de idealizare a tenomeneior, s& studiaze i s& determine fortele intorioare suplimentare care apar in corpurile supuse unor actiuni exierioare. ‘Agadar, oblectul de studiu al Rezistentoi materialelor este determinarea starii de eforturi (tensiune) si de deplasari (deformatil) a elementelor de rezistenta in functie de actiunile aplicate, legaturile corpului si proprie- tétile fizico-mecanice ale materialului {in virtutea uno ipo- 1.3. CELE TRE] PROBLEME ALE REZISTENTEI MATERIALELOR. Avand la bazé principiile gi metodele de determinare a forfelor interioare suplimentare ce iau nagtere 1n corpurile supuse unor acliuni exterioare, mai exact spus, pe baza analizei starii de tensiune gi deformatic din aceste corpuri si avand in vedere conceptele expuse in §.1.1., referitoare la condiile pe care trebuie s8 le indeplineasca elementele gi structutiie, Rezistenta materialelor poate da rspuns la trei probleme ingineresti fundamentale 1. VERIFICAREA REZISTENTEI Un olement sau structura care au dimensiuni cunoscute, sunt alécuite di un material cunoscul gi urmeaza s4 rspund’ unei destinatii precizate, ou al cuvinte, s& preia anumite actiuni, de asemenea cunoscute, satisfac cond 9ue ‘RZeiIBA BisbOoe BORD ‘nes BIUeJSUOD euNjfoes no 2159 wieq HO LTSUNdS is exe (AUF, BSP giuEsuC sjse lofeq & BjesieASuEl| ‘BBUNOU BeUNijOss BOBG: janfe no nes (5 2") appamaruoat nS 22g on ySuayLr (81 Sei0A/9 BAL jod eJesionSUEN, BpEULOU O} ) S1epunUl BI fewNU BzPAION| 6 alalonoDU! B| 6} 98 Bonpel eye0} Bounijoes oe Bieq e103 ele ‘(q °1"4 “5y) nsjeds Ul eqino areq ‘ c idoup e1eq winypu op eija tL By) od alaieq ‘Jexe Buo} edng oleq 9[P 9|euOU ejesiensue: ININY Be} eIhSIB ep 1OjOHLIED Te SUjSwOSb jn09) a169 totwq BE od (BUIGU Were UrT ro yereqrelfessTOTUT UT! BIALTIQO BUI eye Bp BaUNTSOS ud yound' un-siuy wfeuuoU eunijoas Ug EXE |S efeuLoU 988 ojjunjsusunp 1 ewioy und qe “F4 6y) enop 89 19 | SunIsuoUIIp'S Ne 6189 ejelU=UIE|o juNg uouiip eysjediound eu injuodes ednp “gous I Jeu ap aijouny “oyeU2A oye) eoujewiooB “01 9p aquoUl9|e OsewiNU-es uNjONIiS foun eeuinteo *yiNa.isizay 30 HOTSLNSWA1a & VAYVOISISV19 ‘PL JOU! 'jez\/B2) @p injnayowigo Bijeuysep puyssouND, ‘(wla.sizay 3q uOT1S.NaW314 vay VLOgIOud) VAYVNOISNANIG “% ges lop pluesn6is ep jnpei6 ep esndust jop # wunooud ‘esvoyoqut p aivjeoidxe ep esnduiFig. 1.2. Tipuri de seetiuni pentru bare, Barele ale cdror dimensiuni sunt de ordine de marime nto, "B10 ig. 116) 20 numose bare au pose sabe Elomoftl tp bard seveprevin scheme pista tom Ge retorin gaits, cockunee rere boner terite, Oh >t portala la un sis- ig. 1.3.) A Py > x 2 I Vv Fig. 1.3, Reprezentarea schematic’ a unui element tip bard. b) Elemente de rezistenta imensionale imensiun sunt mam in comparalie cu a teia (Fg lementele la care doua n con cual .) Locul geometric al punctelor egal depariate de cele doua fojo ale elementue Se numeste suprafata median. Grosimea clementului este dimensiunea masuraté perpendicular pe suprafata mediana, Cand forfele exterioare sunt normale la supraiala mediana elementele bidi- mensionalo se numese plaici (ig. 1.4. a), iar cand torjele actioneaza pe contin ful elementului si sunt paralele cu planul median (fig. 1.4. b) poarla denumirca de gaibe sau diafragme. Dupa forma supratetei mediane placile pot fi: placi plane (fig. 1.4. a), plact curbe cu simpla curbura (fig. 1.4. c) sau dubla eurbura (fig. 1.4, d). De asemenea, placile pot avea grosime constant sau variablla Elomentole bidimensionale sunt complet dofinite prin suprafata seu planul median gi grosime, prin care se reprezinté schematic. Céind grosimea pla cle foarte mica si se poate neg! lacile se numesc membrane. ¢) Elementele de rezistenta care au cele trei dimensiuni de acelagi ordin de marime se numesc elemente masive sau bloc tra fundafile izolate ale otal Tigiditalea la incov- 1.4, Elemente bidimensionale: a) placa plana b) i cl lacurtcu sips cure 6) pace cae dua ur Fig. 1.5. Element masiv. 13 [Pinal meson Cilnaieg \supratatd_ median’ cu dub curturd raga © Rozistenta materialelor are ca ct principal de studiu elementele de reziatenté cu fibra medie (barele), forma sub care se prezinta cele mai muite elemente de construcfi: stalpii i riglele cadrelor, barele grinzilor cu Rezistenja materialelor nu pot tinse elementelor bidimensionale sau masive, care se studiaza cu un aparat matematic mai complex in cadrul teoriei elasticitast es fons -uoo ef{A Ul Bjepoiolu jenjUBAS VE) ape) Jade ejeuo|\dooxe Oo} y o '0)@ eJUBUEWWediseAS OfeA ‘ByBINP BBUN ep: uoten “ePINp unos ep open ‘aNUFBUL JUARDEI) UOPeA ‘OUEIUL Je4 LO}eA seo |4WOS ojoreo,euUN BAB Jod No|e Us oFeN| axeioduie} 2o}UNfoe eWoIEA 2JePUN] OP IN}NUs.2} ajuRSeidep ‘eo/Bojouyor Banya -oduio} op oyjouen ‘poweuipoupiy #8 eone|souply Bauniseid ‘elue\uenind 4O]Ip -Uoo ap so/a]UaWieje Be|B;NeIB “eIEpISUCO as oxeyoduio) JojuUnifos InupED UL duiy Sp ajeANS|U) B|UINUE Ui jo;duIOD BoSeeS: -< ps jod nes jndiuly NO Wade) Ui [q)SUES BzeUEN asesodUa} ajtunijoy. 2) of Mrewiduiossi¢ jnjgaje “njoqunus easebuldio] ojininjduin w "InjnjuRWied BauniseId i Bale|NAIB “relfonuysu0o 22 e]UoUeUUed JojayuoWele & eudold Baje|NalB -eNU| eyOBE|ES BIseeoe Uy yoljonaisuoo jNBIeo|dxs eIEINp BIeo] ed eIUEISUOD BoNDEIC SIe1 -jeueju! o nornnujUOD goiide 85 e1e0 veleoe TuNs eweuEL 7) (By mou ‘(Ly) esesodwiay junijoy 2) (dV) eqeueuued tuntoy ‘u) Bou!sei9 os aylunifoe aiepen ap jound yseoe Ud iHensueyut ewinue ej (sojNfonu}su00) Jojeiuauiste vo yeoidxe ul sede bo|seoR O180 no EluBAdall ejMIsu0s ouud nueyo ‘eluersize, ep sojequewesle IeluesnBis eezenyene nayued yuo|Yo oyjnw feu Bdnp ereayise}9 y od ajunijoe elusrsize! ep inninojeo je e1epen ap mound wig ‘ghuotsizol ep iweweia ap da inse99y eayloeds eijlipuoD ap purdep RarsaoR oDe1z0eP ‘eyeyeiveds ap sojunsino e ewelqoid 0 eInyysucD sojUNifoe BeLEONSeID “sojluntjoe BasBOISeID "y's" L ‘exedniB ap fuatayaoo ljwnuep IqeJoABjep 1euL J6o 40} wjoweLed e| aiseyuBW as ES exedrUB U| BJE!epIsuO luniioe Bo Benpei BajeII1q]S0d axBsopiso9 UL Nel Oreo ‘ue}UNGNS juCI>1}e09 No aTBNUIMp “gINBar ap “juns avednuB o-squ ediojyed e180 lUNIfoR ejos0RI. ‘oie Bsnped jone “giUBuEWadiseno syeyssus|U o no Bugisod e189 9jeuo||do0xo |r Indwy UW eluezeid 1120 e exeiodwe} UeosRaU) soun BeI0Iep equnoe (a ‘oqusueuiiod 2 PISPISUCO OS ow joesd e180 Joun orexorep ayuniioe (9 BOWROU! ojeI0}Bp aILUnifoe (B ‘plepjsuco 8s 9]eiuawePUNy 10} 4ednuB |np2 Ul ajeiveds wednip “a aj@uewepuny edn “y e]Ueod.w! 1083} -e9 Bnop U Led! 98 sojVJon.jsuee njnojeo Uy eyezHI4N JUNJoe ep olednE juni}oe ap wednub oyunuap juns yieuquioo sseoy JunJoe LojasIEn afe yq\Sod o}oBWd “MeUIqUIOD elaBioNBjeP teu 20]80 BorevepIsUCD Und JENjOaI9 angen) EluasIZe! ep J nateD ‘aojiunijoe earedniy “¢°s"L (y'e'r § #5 1zen) a1eargou ap jjusioyeos op ajauunu wuvod are: ep tuojae4 “e}e0lew HOJen E1epISUCD es ‘o}euLOU amuo|en op Pie ‘TesUSB ‘21eUOU 0] a|0]eA op Ble Bio|s008 o[2 IqeioneJep sues Ut UOIEGE S1OPEA Ul PUBAe DSE_QEIS aS (S UBOYUOA e1UO|IP UL 9182 INN e[UO}eA yUNs 1ONLNI}oe Jo|OWELed Efe Ino[EO ep eIUOIeA (66"""Z/L0101 SVs tionasuo® Wi) 121s op auLiOU U}Ad EE UEWHO/Be: BIS 18 onspeis nioio Inun ezeq ed gieujuuorep efeuO/juanuod ealeO|eA a1S9 wounijoe pzeaz}i0}00409 o189 nyoweled inuN © — yd — BJEULIOU BelvO|eA otjoeid ap ayeayian oy ud ednp siyiqeis “e40} -S608 BP efeUOH|UaAUCD HO}eA 2SeS0j0) 8s /N9I29 UI ‘eIUALEpISUED BISe9" LIC 1 ap 1g8s0ap A199 (‘919 efueAso4, ‘UIpMyduse “eySUOTU) nSezeUIBU o}>} Anvaqu) ayUunifoe aseo Uud jiva\lp soqjaumered @ BjOeXe BarEN|eAg "Inoyed ap Hoye |S ayeuoU LO|BA “ZS"h junijoe Yuns eeyse0e # f98p “o1e asndus ayifeuuojep 1S eqese|dap ‘wezee! op 9|12p99 18 v9 ‘oxE|I08 op e1BJs © eanpoid anRISIEdLy 1O}OWEISIS Inzeo Uy, untereduiay eifeueR qeuUojep Jojindico eolueD=LU Uy *goHe100) BOIL ~200lu U 80 Unjdno nes elJ9} IBuiNU juNs nu suNfoe EO WRnlesgo gs eIngell YEP INSUVS U| ‘o}@ OuNifoe ep ByesNp ‘oyEySUETLA ‘duh Uy OYEYNIGELEA ‘ounifoe ep pou! "ylualueaoid 2 ayeuea ayseo) uns (‘o}0 onau ‘luiSew ap aseld lonsuoo ep eluewus|e) plusisize: op sojejueuiele garde as 3120 ajunitoy ‘e1B01BOUI Nes PulDies ‘ounfige op ojowinu eLieod yqedeo eznie> 82110 “ewtes9uey “L's"h ‘dOTINNILOV WAYVOISISV1O q IS VAYVZILVINSHOS "INNILOV “S"E yuutnuis yluezeid somo & ssesoduioy oreo -roje9in cadrul actiunilor exceptionale se considera: Incarcarea seismic luata in 1: acfiuni datorate defectelor sau defectiril utlajelor (rupe- r de ridicare, frana de avarie ete.); actiuni datorate ruperii unor elemente de rezisten|4, ac{iuni cu caracter de goc provenite din ciocnirea auto- vehicolelor de constructie, a explozillor, deplasarilor de reazeme; ac{iuni dato- raie inundatillor catastrofale etc. 1.5.4.1. Clasificarea actiunilor dupa pozitia zonelor din corp pe care se aplica. Din acest punct de vedere actunile pot f a) Actiuni masice sau de volum. Acestea sunt produse de actiunea diver selor campuri i gravitaijonal = greutatea propre; cém- pul Termic — actiunile produ lomperatura; forfele de ineriie; forfa centeituga etc. Aceste acjiuni cunt repartizate in intreg volumul corpului gi se exprima tn Uniti de fort@ pe unitatea de volum [FL-3} (KNim?, daNim? ete.) b) Actiunile de supratata sau de contur care se aplic’i pe supralata sau conturul elementelor de rezisienté: presiunea vantului, acliunea zépezii, pre- siuea apei, greutatea materialelor pulverulente etc. Aceste acliuni, denumite actiuni exterioare, sunt, de regula, cunoscute si poarta numele de actiuni (forte) active. In zonele de legaturd a elementelor de rezistenté (reazeme) iau nagtere forte de legatura de interactiune denumite forte reactive (reactiuni). Marimea acestora este necunoscula ¢\trebuie determinata prin calc Trebuie sa observam ca unele din aceste actiuni igi modifica pozitia fala do elementul de rezistents intr-un limp relaliv scurt. Din acest punct de vedere acliunile (sarcinile) pot fi fixe sau mobile, cum este cazul celor produse de un convoi de autohevicole care parcurge un pod, a sarcinilor produse de un pod rulant care se deplaseaza etc. 1.5.4.2. Clasificarea actiunilor exterioare dupa marimea suprafetei pe care se aplica. Daca eojiunile aplicate corpului se reparlizeaza (distribuie) pe o supratala redusa in comparajie cu dimensiumile acestuia ele se schematizeaza prin forle aplicate intt-un punet, denurite actiuni concentrate. Acestee pol a) Forte concentrate (lorta P = q.2.b, tig. 1.6. a,b) sau momente (cupluri) concentrate (Yib= Q.d, fig. 1.6. a, b} ) Actiunite repartizate (distribuite) cunt acti mai mare din suprafaja elementului de rezistenfa. le ce se aplica pe 0 zona 16 in cazul elementelor cu fbr medie (barelor) se adrni uniforme a acjiunilor pe latimea elementului (fig. 1.6. a). In consecin|a, prin schematizarea elementului prin axa sa, rezultd c& aceasta este acfionat de 0 sarcina situata in planul median distribuita dupé o linie. Consideram tronsonul de lungime A\x, la distanta x de origine (fig. 1.6. b), pe care rezultanta actiunii distribuite este Ap = App.b. Prin definitie li A Axo Ae =o) (4p ‘se numeste intensitatea actiunii distribuite dupa o linie, Corespunzaitor definifiei, unilalea de masurd a intensita{i unel acfiuni distei- buite dupa o linie este [F.L-!] (KNim, daN/cm etc). O acijune distribuité dupa o linie este complet precizata (definita) daca se cunoaste intensitatea sa intr-un punct sf legea de varialie p(x) pe domeniul respectiv Rezultanta unei actiuni distribuite dupa o linie pe un subdomeni [x,, x3] (fig. 1.6. b) este: egal cu aria diagramei de incarcare (reprezentarea gralicd a functiei p(x)), cuprinsd intre sec{iunile x; si xp gi aplicata in centrul sau de greutate, 176b ‘o1e0;7OU! op leUIEIBEIp Injnuunjon fe eyEINeAB ep jnaUsO UL BIEO \de we ejuEyMze: Uud geluezesde! 4 ee;nd eA Blejeidns 0 ed elNquisip sun JOB 0 ‘eINdIeD ayLUNUE NAjUeg “O1LOIOU Op IO\WEIBEIP InuUnjon no ‘joe “eebo of 0 woo “T “fa qe 2189 (01°14) efeyeidns 0 od aynquisip tunjjoe joun equeynzeu : (ore guioyNep ‘Z4YN>) [2-14] 2150 yheysueyUr e eNseW ep BeRR\IUN (-Z"|) 1olUyep ezeq U} yound un-uy ifeysuayu; eowuEU WS (A'x}d oljeuen 8p es BeBe] Uud Biluyep Jolduioo a)se gfeyeidns 0 ad Bunguisip ounifoe O 248p!8U09 Injnjaund ale A ‘x ejayeuops009 ap aifouny 960 e1e0 wlejeicins 0 od Bunquisip yUnijoe eojey|suequl eounu os d= "Y gayy @ ay om efuyep ud ‘dy aise aynquysip nfjow euByNZeL e1B0 ed (O1"1 By) WIV 9uR Sp MIueWie!S puRLapisuog eiseooe Up 2u0z 0 ed fewnu nes ("| °64) injnjuewoja vjeyeidns BIE0) od ‘efeyeadns od ‘yunijoe esu; jUns ajeuoIsueWIpIG soj=}ueWO}a ooysuA}|ORIED ‘{L'unidno Nes © ‘g S40} ejequeouos junifoe 1S wnoeud ‘e1uy| o ednp (e}uow ou! hes ol10}) aynquisip iunijae eysixe jod “equno nes ("6°| *By) oud 10-0810 [nzB0 4 njdwexe ap ‘ojeuersuewpig oje}uewoj e] 18 Eo Bifenlasqo We0e4 © dnp 9002 219 (9'4) 3x ‘(2 “8k By) o1200180 aBe| 0 Bdnp eunqy -sip nes ‘(e'0) 3x (og By) eunquisip ayoqzied ‘eoneisoupIy jee wino (q °g'} “6y) (j°@) Dx InUAWIOP od oyNqUISIP (4eIN}4BUNUI) 261 | By) (@ °0) 3x niuawop Un ad aynquisip unioylun yeried “(@ “g's By) eung -Insip UuojUN |j 19d ‘eUy| 0 ednp ‘ejeWOU nes so) ‘epNquisip epunifoy ‘sBo!ROU! ap leuleiBeIp Ue no elee ra fe" x Beeb r= wpa a: 54 BA JUBWOW ayNQuIsIP |UNifow foun BUR YNZoy isanena 7 Ea (00) ynquistp aunysio) ap jwowow un 16 (Xu) eayzysuayur no ynquisip yojejonoou} yueWOW UN ep gieuo|se = ay prewioze: nidwis gus “ZL “Bly ae ou (lus “(uu aijeuen ap ze69) ‘ yu udxe ‘uw yound un-stuL 1S (oo wopuoNep Suywy)) [2] BVO} ap flewun us eIeU , sofesreysvonn cad eunen CET Bl) sunieio| Res eieloncoul Op “elLewoul duinquisip iunijos op 1S Iqion eyeod es ‘olso} eunquisip soyuniow seyUIS1.5.4.3. Clasificarea actiunilor dupa variatia Fig. 1.10. Conform acestui ci Actiune distribu dupa o lege carecare pe loa suptafala Pra) Actiuni statice sunt actlunile a caor intensitate oreste lent de la zero la tune’ placi plane. valoare: i fimane apoi constant (se admite teoretic ci viteza de incarcare este 2270). Solicitarile produse (vezi § 2.2.2.) de aceste actiuni se numesc si ele solicitari statice, la care starea de tensiune gi deplasariie sunt con- ice intra: greutatea proprie, Impingerea paméntu: riath 2 alat peniru eforturl le dinamice se pot grupa in trei categorii cat gi pentru deplasairi, Act b 1) actiuni dinamice determinate de forje de inerlie produse de migcdri uni- e {inierval de timp, respectiv-de accelerati con stante in marime si directie: — b 2) acliuni dinamice prin soc produse de variatii brugte de acceleratii gi Fig. 1.11. Grinda simplu rezemata cu o incarcare earecare, % va fi Py pentru x€ ( Popentru x = a, 12 poarta denumirea de sol Pp = 21 pentru x€ (ay,22): problemele practice deosobit de impor- 2 id calculul organelor de masini. PO) =€ 0 pontru xE (ap,e9); __ Pentru calculul structurilor de rezistenta din domeniul constructiilor © Wb pentru x = 3; insemnatate deosebité prezinta actiunile dinamice aleatoare cum sunt cele produse, in special, de seisme. GES b2-2not+ mg) pont HE ig) O pentru x€ (a,,) 20 2ez, aE wz Be counipeal }ound ap sewnu uns} {Gi Syed YAO} BI UNIONS B 1S wnoaid “ojo osjuy sojoqUCWo|e ,eoLeBe/* Uud EzeO7! [2189 BilEoIY ep 2° NYS [NiqwiESUE Ul junJonas & |S 79 ‘eseOUE)XS junfow oun onde Bluerstze: “ett By ul eugerd’ —P HMIONNS euN o[@ sjueUodwoo io}oywoWIO|o w RONBWIOUID Boy ewezees ep ojdiwexg “Junijoeed 1S awezeay -1-9°, “INTINYEIMHOA TV ‘WYAND INIdIONId “HOMYNdYOO v ayuvWazaY 3d IivLnvaow ‘9°L - rue euniioe (q eiueyos0 ounfor (e ‘eoKeUp iunioy “ZL'L “Bla —aueyd 1 — gUEWI}e N.Ued ejenjound ewazeay *|°1°9° 1, 'gzRoly]6au 98 ynusigo pow UL ingeBe| u sede area oquRoe4 Jemound piapistios 2s nuiozees ‘injnjuawoje elu “AsueUup no aiferedwoo Us esnpos junjeueUup aie YinjeG0| ap BuoZ BOR Soul “7u.o8 “euniefio| ep Duoz UL NiMIUEWAIS B BiesE|dap pyluNUe o oop 04 ‘jeled jeunu ezeozjeei es oje¥8q)| 8p peu6 nun eeseo0IG pugo ToUMY 22080! 8 peib jsoe nuived oped 7601 "8}0) ]890)4 ejSe etev9q)) op peiB INE un ee wozear urrajse jnuse uewepun; owezee Bf (ezeo2pwiouos) ezwezyeep) as ajay ajuMEBo| ysele eu, soo woneIg indio> BoIUEOOW Uy; “10 id sjoadse ejoun yownu en 180) & BUIE|qo1_j “aWEZee! Ip BnyBB9] ep suoz alscoy 10108) ZOILeDaYy Op jnsuno UI © ajauinu guBod inuase] no nes ajuawiea o,plane, reactiunea poate fi omponentale H gi V: >duce doua necunos- rr acacinemmereeseeneonsertnrem e trece prin punctul de inateslgecotorrerPerREN PE Far forislor Daca se descompune Fig. 1.13. Idealizarea reazemului simplu gi schematizarea lui in desen. Jn fig, 1.14. 20 prezinta modal punetuale si reprezenlarle simpitica de idealizare a unei articul in desen. plane a dupa o anumita lege pe cazul diafragmei din fig. 1.15. a nd un element de rezistenta reazama pe u 1 chiar pe toata lungimea sa, cum este cazul de fundatje care reazema pe teren (fig Idealizarea arti $1 reprezentarea ei simplificat in desen. 24ae (ppeieds) goueys erfeinonsy Ozh Big seuudxe yod 88 dios Inun eye ruquiyse =p 9IIKpuoD “In|Naquiyge je Jesaueb nidiouiig/‘Z'9'b ‘ejduuis ewozea: ese’ no grpiieds eornseou) 22) ‘odwis ‘|Uaz¥a: 191} Nd RoUE|s aljeinoyse o ‘aidwis ewezee1 Enop no elUeeAlyos 9189 BoUp aifeinoise o Bo Bje|suo0 ejeod og (q "tat * 2 “Aw Pw 18 74 “My y — feuoBooM ful 13}@1 ap Wo}s16 Inun 9joxe od 10} o|ayueued soo uud euluerep june uojoon neo ‘ynugiag “nileds U) o1voeLe ne yuewow Jojoen un |§ gio} J0I08A uN sul}go 9s ‘| “erENSeD reyes end pousjs eilejnonie ‘sepesy “1 = 2ul + 2ul + 2) Stet eypiacoply ana crate e1e9 aquip ‘(U ‘w ') e1e0}oeup unsnulsoa roy} 9j09 uud ByezI9o1d 4 ood nijeds ul Pf -28u1 “a]nVSOUNsaU Bifsauip 1S eat mL ae pouess efe;nome ulp veunijoeey “(a ‘02"| i ieeinsce vito raid eatmi plulzeides es gouels elfenoyse ‘uasep Ul (8 O2"| “By) esew -8Z81 ap jnpodns 18 juaweje ul syeonoed ungeoe| Ul PsnposuL 22818 o-uud jez! Sa “ora (ete 9% rofede ryguyo woze0y (9 61'4 Sy) eeoiperduy, ejse efejsue. een Bis free uy jaueyd wy fens uainouoo ynpued lop Uli uasep Ul Bjulzeide: os RoUpuiIO Eleinomy “a1No -sounoeu eifoaup 1 eouleU a1 }6 Jolfainone jnu -2[d Uy Blamiie 9190 o10\Su B| e120 eouniioven, 7" (61-1 64) unoyns 1oun npouuoqul UU 201 nBise 9j80 ellejnoe Bzeeron| 22u0 ul jnuE|d od fed e104) piejoues Inuodns ul 1$ yo ‘yueuele Uj WEE e|sonoeId aoUp \was Ungeoe| enop ul jezeSe nojny uN-suUd O«- (@-eri 69) wezeei ep pjeyesdns od jewuou jnpued un-squL oneuieyos giuizeides es njdwis inuiezeoy ‘BeuURW eySeound as | NU ‘iaigo ‘erewiezo! 9p efeeidns ad efewuoU 1098p ‘|njnaZBe! BifoolIp o1e (Boun -iJoeox) eunyeBo} ep eLc4 (@ B11 ‘By) eUBId aIs9 ereWezel ap EZEq 20 du Ut uauieja ul yeojeld sauieys ojoje9 roun ‘ewio) gns Seam, Un-jul srewoz0! 9p ezeq 1S yuoulejo onu EIezase BI9IS O-NUUd v, ‘ieiieds eesenseouy § gouajs elfeinolse ‘ZOU eifejnoiie Inuazee: :juns ojeifeds ojuNjonyjs 16 ojo LEWWE!® e| elUOADE:) ejowiezeoN, ‘ajetieds tumjonajs |S ajuawaje nsjued gjenjound ewezeey ‘Z"1'9"f ‘eonsee euiszeay “L1°L “Gla dnp raileisuen sojezundsasco oyseje njduis wezees un ‘(e Zit “luis wozees un y sjeod BysBeoe ‘oNjsej9 WoZee! UN NO ed| B-9P WANE BO |NZEA we ‘jeilied Bieoipeidun) oye (aje}eq)) ap pelB) azeseidep ENWNUE oO BORG @= vector = cu ajutorul lucrulul mecanic virtual = grafic, 1.6.2.1. Exprimarea vectorial a echilibrului unui corp. Presupune ca elemeniele tor sorului de reducere in raport cu oricare punet din spafiu s& fie nule. Elementele (componentele) torsorului de reducere sunt: rezultanta R a tuluror fortelor si momentul M Coniile de echilibru vor f, deci: | Fig. 1.21 Incastrare spatiata. Fi=0; M=0. (1.3) Daca corpul gi ac\iunile ce fi sunt aplicate se raporteazai la un sistem de relerin{a cartezian Oxyz, avand versi vectoriale (1.3) se sori (1.4) Vectorii Fi gi Mi, care formeaz’ torsorul de reducere, sunt n toate componentele lor pe axele umai dac& istemului de referinta sunt zero, deci ie a) =0 b) M,=0 (1.5) Roo Mee S-au objinut, ast spatiu ‘gase ecuatii scalare de echilibru pentru un corp liber in 28 1.6.2.2. Exprimarea analitic’ a echilibrului. rp pe axele de coordonate ie (1.5. a) devin: (1.6) in care Fy F,; sunt componentele pe axele de relerinta ale ferfelor din sisiem,i= 1.3, 1 Componentele pe axole de coordonate ale momentului rezuitant se obfin sumand momentele fortelor din sistem in raport cu axele corespunzatoare gi projectile cuplurilor pe aceste axe: My = ¥ Fai - 2.Fy) +L Wes = 0 i) Q (i) Y Mea B OuFyimMFad #2 Wai =0 in care x, yi, 2; sunt coordonatele punctelor de aplicalie ale fortelor, Hb: ‘Wo, ;,WG,; sunt proiectiile momentelor cuplurilor pe axele de coordonate. Jaca corpul este aclionat gi de forfe sau cupluri distribuite pe diferte subdomenii de pe suprataté sau din volumul séu, acestea se inloculese echivalent cu forte si cupluri concentrate, re: distribu fortelor se considera aplicate in centrul geomettic al ariel sau volumului sarcini repattizale (vezi §.1.5.4.2.), Echilibrul corpurlor supuse la legaluri se cerce- teaza cu aceleasi ecuali. Suprimand legaturle gi se determina fortele reactive (reactiunile) In cazul unui sistem format din mai multe corpuri legate intre ele, ecuatile de echilibru se exprima pentru fiscare corp luat separal pentru forlele care: aclioneaza. Forlele de legaturd dintre corpuri, in baza principiului acjiunit gi reactiunii sunt egale gi de sensuri opuse. 29le Wese|dap injnidioulid BYUOLDA a\S0s0|0) 89 jeNUIA s1UeeW In| -nion} jnuginie no jeuetew wieisis NUN e a}eIs\rjruqilyoe BeIeLLLIcKS nied “JENA dJUedaW IN|N4oN] jn}diouLd pulsojo} Injniqiyoe easewldxy “e°Z"9" | ‘auinep ('g"}) nWO}S$ 18 eInU UNS "x4 ejo}UeUOdWED ‘1oj6|.0) eiooup ed gueinoqpuadied x0 exe ‘njdiutexe 9p ‘i$ Ax inueld sown -no 4 19]910} nugjd pueepisueg ‘exeue|doo unjdna 18 ajejesed aio ‘¢ 280 S808 Uy uns nuquyoe ep aijense Bo jose ‘(e|uewolN ap wijenoe ouos os o189 Op Bfe} mound Jojo) « glusinouoo ap njound efiye os goep) einowlsles onLep! 2189 ('g"4) ulp Blau © Bilence ‘ze0 |se0e Uy “erbuejdoo aquelnou0D aliog ‘z 4 yunfowes voreumuojep naqued '9 = © %y% 18 2y enzo a1e0 up ‘9 =O WT “hy eanpap 2s 2129 up ‘9 = ©'2yy so]uewoui Up ieno® 10.) nos es ‘ojuopued -9p1 tlenoe upp eyunifoeas oullgo & nayued 'q “2z'y “By Ulp jnuojsis nqueg JOJ@IBIINZO! BoIRoyNAN NNUAd Byso| pugind 9 = "447 18 0 = "4 allostoid ep ejfenoe Zy einosounseu sonpap es sie9 Up ‘Q= O7WT 1S by einosounseu ByNZeI e1BO UIP 'g = ZX ajusuowl 9p ojlenoe ayos Jon 9s 'e 22’) ‘By Up nWeteIs nujUod ‘njdwoxe oq “ejUeD -uedepuy lense ujp enzo gs (2yunfoea)) ojejnosounoou vo joyse BOR} OF Be nuq44o9 ap Joj!}enoe eaieuos eo TeoIPU! aISe JoJUNIfoweL |njnojeO NyjUEg 'BNOp oyjoj90 & BreIUI| elfeUIquCD 0 e189 ej@ B41UIp BUN ‘ejUepuadepu! Juns einuilgo eqifensa 9je0) nu ‘sjeucifueus ajjfipucs gjoadse: os nu ¥oeg “e1z|uljoo ej nu Bs ejound 491; 9/90 B9 elfou|sa1 no ‘ued UIP sueIIp sjoUNd Jes) No Yoda) W) ojUoWOW op iifenNoe Ios) — ‘euawour ap ef 28 e189 ep ele) ejound gnop eje0 oiSoun ei ejdenup e| BleuUOU ollaauip o fed 208) 88 nu ps elloejoid ep wifenoe eo wifo1;S01 no ‘uejd ulp 21200100 ojound Bnop no yodes Ul eyrowlow ap IIfenoo gnop iS elfooloud ap aijenoe o— :pJ@un0} qns iS euudxe jod as rugitlyoo ap aljfenoe ‘Joyisy ‘e|uowWOu! 9p whenos no Roseinoo) jeatoid ap ojlenoe eo BSL IIqisod 9183 Cen of ‘upjd uip e:#0er80 yound un no vodes uw ‘eluewows ap aifence o 18 (eseoele0 iloeulp enop ad) Mosio1d 9P lends enop sexeuejdoo tunjdno alloy ap yeuoijee dioo inun e nugyiuoe ©P Jo4I{Ipuoo B exewdxa ep gynusigo eWNO, muizeidas (-g'1) ojlfenog Qo. ‘ = MOMS + Ay) B= yy 9 » =a ahy = yy ence upwues (-2°L) 1S (9°1) whenoa ap ejowysis up Cen Ipucd 81S80e Uj T0100 esndsip exduuis unieBa) aj 2)20 No sxeueydoo alio} op yeuoliae diod “Ze't “Bla ‘INU juNs 19}040} ee ofeonde ep sojajound ape 'z ajejeuopicco ‘wouewose ep 180 = "Ay ‘0 = My ‘0 = !24 eynzes “rojunifoe jnupjd no ppiouloo es fox Inueid igo jajise eluusje: op inwlsis puplepisucg “(e -Zz'1 By) sojunidna {2 18 Jojelio) inueid uy joalc0 esndiip ojdusre unjeBo| je1) exeseoou juNs ex 2 ued “ojos 0 ilesuesy enop co12}10q) op 9pEIB 101) o1% dio9 un ‘eld Ui “e1vupjdoo jinjdno |$ aio) ap oulaysis “| ‘aydusis teu ewoy eygdeo ('2°1) 18 (9°) auijenoe 189 niuad e1ejnonied alo} op swesis ap jueAdo,) ojeuolfoe juns eluaysiza! 8 elunjonas 18 ejelueWals nijued syejdope ejajepou! ‘ajoeid jnynojeo UL “aipinonied of10} 9p awarsis “1 ZZ'9'Lcare se enuniae« in echilibru static toare tufuror actiunilor exterioare (forte. | mului sa fie nula pentru orice deplasare virt jitesimala indepen- denta de timp si de actiunile ex a-culegaturile, — Reciproc: daca lucrul mecanic virtual al tuturor actiunilor exterioare aplicate sistemului este egal cu zero pentru orice deplasare virtuala, infinitesimalé, compatibila cu legaturile sistemului considerat se afla in echilibru static. Jn consecin{a, condiija de ec \ ==) fo lor exterioare este vectorul Fi rezultanta moment este vectorul M si céi in urma deplasirii virtuale acordata sistemului punciele de aplicatie ale acestora se deplaseaz’ cu 6, respectiv 60, ecuatja (1.11.) devine: Pres A. r++. 36-0] (1.12) Deoarece deplaséiile virtuale dr si 88 nu sunt o consecinta a acfiunilor exte- jcare (eunt independents do sistemul de forte), relatia (1.12.) se poate sorie: 6 R.T+M.Gj=0 (1.43) Peniru ca ecuatia (1.18.) sé fie satislacuta, trebuie indeplinite conditile: R=o0 Mo, regisindu-se astfel ecuatiile vectoriale de echilibru Consideréim un corp (sistem) rigid supus unui numar de legaturi simple og cu numarul minim necesar pentru a+ asigura indeformabiltatea geometric’ (2-1 {ixa in speliu). Corpul (sictomul) se afla in echilibru sub actiunea forfelor date i a celor din legaituri, Dac& se suprima legaturile gi se inlocuiesc cu forte de legatura corespunzéitoare, corpul devine liber avand gase grade de libertate gi tot atatea deplasar virtuale distincte. Daca se exprima pentru fiecare deplasare virtuala conditia de ect (1.11) se obtin ecuattile din care se deduc fortele de legaituré (reactiunile). In calculul practic se suprimA succesiv cate o legalura, acordandu-se de scare dat& corpului (sistemulu!) cate un grad de libertate, Pentru fiecare grad de libertate, se d& corpuiui (sistemului) 0 deplasare virtual compatibila cu legaturile ramase. Prin exprimarea conditiei (1.11.) in care forfele reactive din 32 bru legaturle nesuprimate nu participa, deoarece ele nu produc lucru mecanic vir- ual, se obfin gase ecuatii avand fiecare céte o necunoscuta. jn cazul sistemelor plane, aga cum s-a vézut, numérul minim de legatur simple este trei. Scriind condifia (1.11.) pentru fiecare din cele trei deplaséil vir- tincte, corespunzatoare gradelor de libertate, se oblin fortele din legé- turi (reaciiunile) 1.6.2.4. Exprimarea echilibrului pe cale grafica. Vor considera numai sistemele actionate de forfe coplanare. Ect teoratiea cu ajutorul poligonulti Reamintim cA poligonul forlelor permite determinarea marimii, directiel si sensului rezultantei unui sistem de forte coplanare, iar poligonul funicular precizeaza dreapta suport a rezultantei, care trece prin punctul de interseclic a primei gi a uitimei laturi a funioularului Gonditia ca rezultanta sistemulul de forle s& se anuleze A = 0, se obtine grafic dacé poligonul forjelor se inchide, iar conditia de moment rezultant nul, M=0, este echivalenta grafic cu inchiderea poligonulul funicular. Plecand de la aceste considerente, se pot determina reaeiiunile pentru un corp care are un numar minim de legiituri gi este acjionat de un sistem de forte coplanate, folosind cele doua condiii grafice de echilibru: poligonul fortelor s& fie inchis gi, de asemenea, poligonul funicular c& fie inchis. \ 1.6.3. Conditii de rezemare in plan si spatiu. ' Sisteme static determinate, static nedeterminate, mecanisme. —? Pentru fixarea corpurilor (sistemelor) actionate de forte coplanare sunt cesare, aga cum s-a afélal, trei legaturi simple. In acest caz ecualile de echi “sunt in numar de trei g forfele de legatura (reactiunile) se pot deter- jin exprimarea condiilor de echilioru static (aspectul static). numese static determinate. in Mecanica bru si mina numai fea forfelor de legatura din reazeme, in mata (aspectul terminat (hipersiatic). Pentru determi acest Caz, este necesar s& s@_studieze corpul geometric al deformafiilor), aga numitul ec! do legaturi simple este-mai. mecanism gi nu poate © atenjio deosebita trebuie aco Th aceste situati, corpul are trei legaturi simple, ins dispuse incorect: ie ‘aunt concurente inti-un punet O (Fig. 1.28. a), fie sunt paralele (fig. 1.28. b). In primul caz, echilibrul nu se poste realiza deoarece momentul forfelor de lega- 3396 “a1eiui|09 sjound jou jnueid edo{u) Bs aingeuy nu ‘Joo109 osndsip y @ ns} -ted ‘9189 () ‘2 'p) ueid od ayewuou umg69) en 8 (+72 “By) (0 "9 "e) injnWaISIS ynueid uy umeBo| Jor; no ‘auilqo oyeod os umeBo] op Lulu jruBUINU No BIOBI00 ‘n| eorex) ‘nijeds uw; exeoe120 yfoaup ne eje{10) sep “Ueld aise nwiaySIS FBC njeds uy exeoaree also} ap yeuoyioe ico inun e Fyo8109 eesEWIEZaY “He" “Bla ‘olloauip iSee0on ad ilejsttauj Bone oyeod indioo ‘oNeLaUID BLepeA op OUNd UIp ‘El “enjoedises eilosup ed aifeeiosd ep eilenoe einoejsnes eleod nu 229 {e908 uy toma 04.88 Bun}2B9 op 10}01:04 so1njn} ajiloaicid e180 ad eydeoup o alsixo nu ws ‘(eansedsas Bideeup op vp) jo. eJe0d as indioo ‘oheuious o12pan op ound "einopjenes y eqsod nu eideeup ese op vio) ojueuiou ep milena ‘265 1 ‘umte62] eSB ojoo ozejoesioyu es o1Bo gideoip o ojo}xe AL ES — 1nfipucs equ ‘sf]uO 8y NU Bs jnuieIsis BoIpe “e199109 ay Bs BojsooR wo nuJUEd “elduuns unye69| e828 erese00u juns nijeds Uy dioo inun wezexy najued wo INZEA (ofewisudyuyLl soy BSe\dep uswop ‘9p apei6 s0un eexeoyjuep! uud) eonswieuio epojeuu ud ay ‘(Oy unyoje Uilgo es nes einozjsies 4 Jod nu nuqiyoe op sence awunue) Sones eporeU! und einsounces 4 jod Solo ejeweisis Ja109 asndsip juns eo\So9e voEp 18 unip6e] ep sese0eU wus InjrveWnU BeseOyUeA no yndeoU! ainqoN) WEIS :nun inyruquiyoo injpnys Beeoe op ‘e\eyAa BUNBap|O} BINGEN ODNLLO joUIEISIg VY Bilooup od ojewizoyiuyur nfe|suen ane ajzod jndioo oqews {Sul9 S9peA ep jOuNd Lip ‘o1ez ep EINE}IP BIO /BIDUOB ul ‘ono so|elo} JOH] 2oloid buns pupa od ‘gnu 9}s0 V7 eIdeeIp ed JoyUNijowo1 wiloalo1d soeleaap ‘Bime6e| op sojelioj @ gunuioo eriSeuip od pieinoipuadied eifoo.1p ed ellooioid 9p allense winogjsies y eieod nu ‘(q ‘ez-t By) ze9 eeyop [2 ep [eo uy ‘onuo awaIsiS “Ez"L “Bly ° 7 Wl ‘0 IMjound ep efey ereuzeyUUL atlejo1 0 o1e Indios ‘oyewiouro o1apon op ound Up '0107 op j101)9 e189 ‘fed -2U26 UI “aiBoue}xe Jojels0) jmjueuiow sep “Inu 9189 9 jnyouind no Lode! Ul EAMCAPITOLUL 2 EFORTURI iN SECTIUNE. EFORTURI UNITARE (TENSIUNI). DEFORMATII SI DEPLASARI. Ww AU 2.1. EFORTURI IN SECTIUNE. METODA SECTIUNILOR. lor din natura exist& de interacjiune dintre atomi — care asigura existenta corpurilor ca atare. In urma aplicarii unor acjiuni exterioare asupra unui corp, acesta se delormeaza si distanjele dintre atomi se achimba. in consecinté, si forlele de interacfiune re atomi se modifica interioare poate fi privité ca aparijia unor forte interioare suplimentare, care cauta-s% se opuna deformarii corpurilor. Spunem-ca elementul de rezistena (corpul) este solicitat, iar _eforturi.. e care fac obiectul studi sunt reprezentate num: |, mentare apdrute drapt const \o inaintea aplicai sunt nule, Aceasta con: Un procedeu si rioare din corp, aparute ca urmare a deforma toda a sectiunilor. Sensul care se atribuie de secjionare este i Rezistentet materialolor le fortele interioare supli 36 cola de suprimare de o parte gi de cealal corpul. In baza ipo- {ozei adopiate mate sunt continu distribuite pe supratala sec{ionata, $a considerdm un cor u sub aoiiunea unui sistem de forje exte- active gi reactive, presupuse cunoscute. Prin sectionares cor- se objin doua pari © gi @ fata din stanga a sectiunil ie legatuilor suprimate un faeliunea parti @ asupra rioare P,, WG,, ... P situate pe partea O, aceacta si raména in echlibru, pe fala din dreapta a sectiur ducem un sistem de forte al cdror efect mecanic sé ©, Acestea vor asigura echilbrulfortelor exterioare partea ®, deci la dreapta planului sectiuni sub acjiunea unui sistem de forfe exterioare active si reactive, 376e —__|_(@¢'2) efleies ap yeuidxa) minaquyse inidio -uyad — nunioos eideeup 8] dios ed Bzwouoljor So aie0ue}xe ajalioj no oneys ‘agutyse uy YUNS Unljoas j9UN B BIdvaIp Up Bley ed op exeoUeIU! E/ol104 Z ‘(@ ¢°2) eilejor op yewudxe) ajuefeAlyoo jnidiouud ~ oye1ep J9u09 IUnifoes BEURIs &] dioo od eZeaUOIjoR ao aIOUe|xe Belo] No eyUe!EA -Iyoe o@}8 JUN junljoos Toun & eIdeeup UIp whey od ep exeoyaiul ejolio4 *\ /) punzes (q'e ¢°2) euleros wip ‘enisy -91x9 O10) ap Weysis UN ap Je)10} BluRyNze! BullUe}ep eJeod es elO1ZO ezeq ed e[ejueWEPUNy |idioUUd enop eluepiao ul ound (q'e gz) nes (q'e $°2} soyiejes e Ro\uEOeW eareje:dioquy vee Fe= a] a] jeg—= eh [iy Sety (ese Fer=%y] [e=y) "Bynzos (2) #8 (€°’) “(z'’) (42) ejience ug (v2) Myo = hy seaje1ye50 wys}x9 “yUuN/jowed |S YUuNfow injnidiound Bzeq U| ‘eeusWeSse 0 (ez) hae = Mid ee Tt en ys hy eos Myst ‘wiinzal ‘juspuadepur dioa un Bo RIBIepISUoD ‘ijred 09 Op Bilpuod uIp "(cp Hed widnee @ led e BUEYNZe BeUNifo®) WUNifD9s 8 eBuRIs Up Ble] ad ap areoUAIUL 10}eLI0, B BieZ}Fe1AUAB ejURnzel “ley und |S @ gd vidnee @ ried e evel Counfoe) yunocs © eideoip up eft od 0p S1e0ue]U) Joja{40) & Blezye19UaB eIuEyNZes Z1yy Uud “BouOWESe Op PUBION (va) » | apely am nes ‘wauijgo “eseuoljoes op ojureur 409 8 OHEYS Muqul4yse ep Biipuoo wip Yq “quhly @ INLed eidnse gzeeUo ee jfloe 60 aajopal 8 oxgoe a1e0l10}x9 Jojo) e ByEzIesoUaB eIUEYINZO! Zy Ud fa Hoyt tq @ tlued eidnse gzeeuotioe ao anjoval 1S anqoe alvouioixo 10je} 10) © (UewoUr Elio) plEz!eioUB BUBINZeJ Hy Ud ojfoquils We|ou Roe. ‘eunjfoeseiui ap sivoudjur soja]10) v 16 ezwoUe}xe J0j0L10) vaunifoe ans ‘uqiiuse U! a}eye yeuoH|oes nndioo ella f tearfoas © obs ue “Tay od votes fat © iusortooe © tadeen up aa DED oydomID UE OB} .! yyy ‘ “| ca Gn pidosup 0) aos ar astispe iGnuTN0 ORSTTEA yunijoss aye slo) Bop 9/29 ed oynqujsip nnuljues suo, ap weisis UN 6180. ‘Buulo} Jon “exeo eu) 4O\uMTeBe} fe NUUOD NjUayDEseO EINO]Ep ‘eliO} eisaoy ‘@ 18 @ ted enop eje0 nyued exeoueyxe oljo) ytuanep ne ej inyndioo easeuolfoas dnp yo jnjdbj ROIBWAL Og ‘doo ulp ounjjoos o-juIp exeousyur ojal.0} eluepine ul snd we [9} 13998 Uy -jesjU09 Sues ep 1S e[659 juns wunijoes eydeaup ulp ele) ed 1S eBueIs UIp ele) ed Eol|de es 29 of10j op ‘@WaxsIS ENop ja ‘wUNIjowaL 1d BZeq Ul "BD JUAPIAS aysDeducem, deci, ca rezultanta fortelor interioare pe fata din dreapta a unei sectiuni (Ryz) este egala in marime si sens exterioaro de pe corp situate la sténga sectiui echivalentei - sau cu rezultanta fortelor exterioare situate la dreapta juaté cu semn schimbat ~ principiul echilibrul ie de mai sus se pot face, in mod analog, gi pentru fala din temuului se abjin 6 componente: Proiectaind forta rezultant A si vectorul moment rezultant M dupa axele sis- forte ~ N, T2, Ty (fig. 2.2.) gi tei compo- >) 2.2. EFORTURI IN SECTIUNEA CORPURILOR CU FIBRA MEDIE. Considerdm ca di cole de pe fata Analizand componentele torsorului forfelor interioare, se poate observa ca cele doua componente fori T, gi Ty, care provin din descompunerea vectors . precum si componentele mament M, i M,, provenile in descompunerea Va rezulta de aici o& ac ‘aceeasi co numai ‘un corp cu fibra media, ate active si reactive, s-a rel normal pe axa sa, partea din dreap! nsecinté, deducem ca din cele 6 ef ire ele: N, T (Ty, Tz), My gi Mj (Mp, My). Pentru a preciza efectul mecanic pe care il produce fiecare din aceste efor turi asupra corpulul, vom considera un tronson dit izolat tional Luaind ca ali vor avea sensuri cor ==> © Componenta N are ca efect alungires sau scurtarea tronsonului (ig, 2.4.2), altfel spus, ina inlinderea sau compresiunea acestuia. Compo- nenta N este denumita efort normal sau fortd axiala, iar solicita © produce se numest Fig. 2.3. a) Componentele forfel rezultante Fi pe fat b) Componentele vectorulul moment rezultant pe fe din dreapta a seo din Greapla a sec intindere sau compresiune centrica (axi Dacti vom reduce rezultanta forfelor dreapla a sectiunii (R general, o rezultanta forta Fi = Ryp si un mo In baza echivalen(si, forfa rezullanta Ri gi momen gi torsorul de reducere al fortelor exterioare situate la stanga sectiunii in raport cu centrul de greutate al acesteia, lerioare ce acjioneaza pe fala din, e, in > © Componenta Tare ca efect lunecarea relative rilor de la extremitatile tronsonului. Dac& ne imag} este foarte micdslunecarea celor doua sectjul ansamblu un fenomen de taiere; de forfecar ‘© Componenta T poarta den care 0 produce — forfecare pura. de torte imirea de for 40 a&b § Inue|d ad 10) ia ‘vlaisooe ye oyeinos6 op jniquas no pode: ul unijoas vydeelp e| ep a1voli9}xo 1oj@|40 v o1d0npol op IninJosio} ae oxe edn eJaueuEduioD ND ajebe uns junj}oes v B{dvaIp UIp vjej ad a[|NUO}9 0 ‘waonpeq ‘lunijoes eydeeip 2 ajenys areoye}xo JOj410] © Bjez\/e/aUEB e} “ubyniZal Nd 1eA]UOD SUDS 9} EW Uj e}ebe ojse lunijoss leun e B\deoip up ee] ed @p (y) Sieor8]UT JojolL0} & wyez\jeIBUEG e|UEYNZO! vo BZNJOUCO E| snpuos e-ou ~[ey-=ehy (q'¢'z) ellejes Uud yewudxe inynaqiyoe jnidioug (UouBUEA Bu10109}) Banoodse: exe no Yodes UI unijoes eBUEIS | ap @120110}X9 Jo|9f10) JojejUeWOW EUUNS op Byep y BA UUW In|uoy -99A BIUsUOdUIOD Je! ‘11UNIoes BBUEIs 2] ep e1eoUe}xe s0}aL/0 B exe Bade edNP Jojsjuauoduios euins no BeBe 1) eA Hy=y leUBYINZaW B \WUN|Joes B exe o BdNP. BIUsUedueo 'piBu injndioo eolUeDeU Up ayNosoUNo JojeUie109) ezeq Ul “W lwe}NZa1 JUOWOUL MIO}DeA 1S y= Eh4oy BIUENZA! UIp eINyySUOS 8 junfoss je e1eineib op yrujueo Uy wlezseseUe eIUR}NZa1 Bo \NzEA eS juntioes eb -UBYS ©] BEMIS annoeaL 1§ aANoL e1L0L10}x9 JOJ9410j & (Ly) B1ezIes0U0B -ueyjnzas e[@ oyeU0p1009 op ojoxe ednp ejejueUoduiod no Sues |$ suULIEU! ut 9/60 quns junifoas youn e eydeaup wip vjey ad ajuinyojo eo yoyNZ sore [ly = My) (ez) vifejes und eudxe ‘x uuwies no eyeny ( uauyoe inidiouud le1uareAIyDe inidjouud oy pulsojo) e084 aye0d as oipew Biqy No juEWD} ‘euntfoes O-j}u 1o|UNYo}e BeseUWEIOp Bo oVEYUe [nyeiBeLed UIP ynulfed BS. ajeuoljoes JojLN}oya jningjeO “L'7'z f° jequa|eAIYoa jnidiouud UG ea ey “ho exe no yodes uy gand exo}onoour uajentyso ‘nes 20x jnuBid uJ Bind o49}0A0DU op 21>), 18.0 oundnsead Aw jousuodwios eluaisixe go ‘eluuingn no ‘Bnlesqo aS 20 ®xE no Hodes Ut a19}no9U “JueLEAIYDa “Nes Aox NUBIA UL ININUOSUON, B B10J0A00U op UowLoUd} Un BZEITURPIAG 20 BOE 29 IUdosd JO}axe |run UL In| -nuosuos Hfeywe1}x9 e| ap 1ojUNfoes Beijos BULLO}eP cae ‘owinu |Sej9oe nd 8 1s eon _-oxt Sayomeyr nis unio) ap ewouraTéoury Sosy oUUONUGS: 6 age ,) aun|s4o} nes osjonse1 op uewioLdy UN A pod i i 9| <— 1 8189 (zo px no odes Ul arsioncou nes) fox jnueyd ul aia!onooU! (P ‘{oujonsgs) aunyesoy (0 ‘pind exe9p0} (g “(gjeme) eouluso eunisaiduioo nes asepun sglusisizou ap iojeluauuoje oye ajduuis 9) oxic up OfbyDaca normala este axa Oy, sau Oz se obtine componenta T,, respectiv T, => e Momentul incovoietor M(M,) pe fala din dreapta a unei sectiuni este egal cu suma momentelor in raport’cu axa Oz(Oy) a tuturor forfslor exterioare (inclusiv cuplurile concentrate) active gi reactive, situate la stnga seotiunii, sau @ celor din dreapla luate cu semn schimbat. Formularea ,in raport cu axa Ox{Oy)" in cazul forfelor coplanare situate Tn planele princioale de inert ale element Oxy (Oxz} este echivalenta cu ,in raport cu centrul de greutate al seajuni | i Pi Pk nope ok | M,=¥ (M+) WG )=-(E M+ YP W,)| 10a) foie eet et ee bit & ae" 1 Fe ut My=3 (My + =-(5 Me ) | @.10.b.) i ed a | In rolatiile (2.7) — (2.10) ¢-au folosit notatiile: 44 Pi forta exterioard concentra sau rezultanta unei actiuni distribute ook — moment concentral sau rezultanta unui moment distrbui Pz Piy~ componentele dupa axele de coordonate ale fore exterioare Kak ak Woy, WOz, Woy — marimea momentelor conconirate in raport cu axele de coordenate; j ~ numairul forfelor concentrate gi a rezuttantolorforolor ditrbuite situate la sténga sectiuni = numarul cuplurior concentrate gi a rezultantelor momentelor diatrbuite situate la stanga sectiuni:; n~ numarul total al fortelor concentrate de pe element 5 ~ numa total al cuplurilor concentrate de pe corp. Daca delerminarea eforturlor se face pe fala dn stanga a sect in suma proieclilor forielor gi a momentelor de la dreapta secfiuni, acesiea se vor com. Sidera cu semnul (Sensul) lor, folosind principiul ochivalentel, cau a sténga cectiunii [uate cu semn schimbet, folosind pr Valorie eforturlor intro sectfune sunt marimi algebrice ratonele gi ca urmare, pentru evaluarea lor, este necesar si precizim o conventie de semn Cenveniional, admitem ci pe fala din droapta a une! secu’ elorturie My, M, $i My sunt pozitive daca vactorii corespunzator sunt tla! in eeneul poz! Wal axdior de coordonale (fig. 2.3.), iar N, Tz, Ty sunt podive cénd sunt aii jate in sensul negativ al axclor de coordonaé (ig. 23.5) ‘2.2: Mai concret, jctare a unui corp se injologe starea de defor- mafie gi de tensiune predusé de o aciiune oarecare. Siarea de solicitare a corpului poate f mai simplé sau mei complex, Apre- cierea stiri de solicitare pe baza analizei directe a aciiurilor exterioare aplicate acestuia este in general dificil. S-a vazut, ins, la definirea eforturilor sectionale (Vig. 2.4), o& ‘element ¢-a putut preciza simplu prin natura eforturlor ce iau nagtere tn sacti- unile elementulu Po aceasta bazé o-au definit cole patru solcitari simp! 45,a ‘0)9 ‘olen esien PUnj & ‘sojwSIes soWNiJoe esndns 1oponyjsuCD |nZeO UL BTL U) WIEBE ou a1BojesI2 juNs So!LIEUIP E|UEYIOI}Os pUBD ‘oUNIy ‘uISBWi ap J0}suB610 9jojuouoduco Jojes0id \nzeo ut nipnys ep Bue) niuowop Un elmynisuca HBYOIIOS "BoIpoued ojs0 ofeueA BIsvede PUBD ‘duu uy 2zeUBA elLeseidep 16 ajifeuuojep ‘ereouojul e|UNyoj9 ‘oIWeUIp @S0 vose}!9 | JUBLUOU Un 2] ap BoYlPOUL 2s (Injndico) injnUIBISIE BOsEIS BOeq JOUBIUE |N]USWOW LIP BBO No BOW Inwistes) injndioo waie|s z20 \seoe uy “eonRS tunjfoe 2] e2e)21 05 winoe eued sj2iuezeid 9j90 BO WaIUGns BS aINdail @ HISEIO JoUOR} InP UL 91V}B.) JuNS yNUsIGO O1E9 “ojo OASEL 101} i}gns fja1ed no 10j@2q \nZe9 ul oxajduioo op 9099p ulnop ‘ereyOy0s ep Be1EYS loap ‘elfeuuojap op 1$ eunysue} sp BerEIS, Sseinypoye 09 ero’ S99) 19 ayjunuap juns ‘SJuBWOW ap BYOB} UI UNO} (2 “eUE:quIOW ap jnjpeys UL Lllqns equno JO\OEIA Inzeo uy uno} (q wunifoae uy unpoya (@ *G'z “BL us ov pitt cnn) eunisi0) ep ejuawow 18 (A; %) aieojere, olioy “(Aw WW) e1ecje1on0o jhe eluswow 6 “ueIpow jnueid Llp ejUNyoJe BoUB| ed ‘sede (0G°z “By 1OeId op A% opunijoes uy pugs mjnzeo o1zo}ezundse10o ajuawoW op BU0a oo, xa, {FSB 84) BuRIpeW efeyesdns B| juaBUe) nUE|d UI ferns Wo}oen ne An = Ay “Ay SN @leuolfoas ajunyoje pugo "euesquuoW ep BLL08 — ‘uy ezeedrub es uullqns equno soj!o8)d 2} W 2941p Bnop od asvoporo vls0} No ose) u) uiqns eueid sojoeid easeysyos — reuoifuaus wind ‘equno WS ways auPoEQ @ a9 WS AW “AW 'Necluns i9yn0810} ajeiusuodiuos ‘unysi0} 18 BoLNUeDXe elopuNU ~ Pw 8 Aw nes *w 6 7y aluniiojo sede ‘ounysioy 18 wand eueld a1o|on00uy ~ ‘undWo9 8] 6129 so|uE}O}OS so|uunuep BaeiMele Uud Ullgo 9s esndwioo \pHO|JOs ByeY0}99 elLILINEG 1S. N78 N cozeinomed ujenys nes Ay 8 2y, 'N olunyo}= sede euniioes ul — poujuaoxe auniseidwioo nes ospunu — ¢ A871 Ny ay 2\eUouoduioo sede eunifoas ut ~ aseoye1e) B40} nO Bo!|go alaionooUl ~ F Aw 18 71 elelueucduioo juayu -couce ted eunioes u) ‘eiqnp ara}onoouy nes Band BoIIqo usjoncayt 4. 18 4W elunuoje sede eunifoas uy ‘on ~K ‘a}e19eSU09 LIWNUEP ne esnduico ueyo}}os ajaun oyun jnyesBeled UL open ea os wna Boy ‘0102 ap 91128)1p UNS euniloes O-!1UIp Jo|ANPoJ9 InjrUOsI0} BIB BIUOU -oduio g 9/09 2/20} puga Jounye EzeOzI/BO1 98 oLeyoIjo8 BxejdusCo ieul BD) 4. AN Wy ojunuoje sede ‘ountsio} § -OAODU! ap ‘je10UaB UY ays0 (e'g'z nes ajdeip sojoseq eipye Uy ‘eleanjonns ejuewel9 oye @ "wourloy inuap juns eIuSu ‘aidus Leyo110s -OdWuo9 BinBiuls © B] eonpay es Jo\LNNoJe {ruasio| B1e0 B| jy |niojo0n rewnu BIs!xa oUnijoes Ui ‘eas teuinu nes 7 imuojoen fewnu ounijoes UL ejs)xo ‘ean BU 1 nes “| exeojare1 efio) reuinu azede ouni ‘ounjseiduioo ap anoedsei ‘esepun side injmuewoja eeunijoss ur ee2.3, EFORTURI SECTIONALE SI SOLICITARI IN CAZURI PARTICULARE DE INCARCARE © actioneazé asupra elementul rezistenta prezinta anumite particularitat in ceea ce priveste pozitja lor pe element, starea de solicitare a acestuia poate fi mai simpla sau mai complexa. Vorn analiza eforturile sectionale si solicitarile pe care le determina intr-un numa de cazuri particulare de inc&reare referitoare la bara dreapta. Extinde- rea acestei analize la cazul barelor cotite (cadre) sau a barelor curbe se poate face fara dificultate. In cele ce urmeaza excludem discutarea unor eventuale sectiuni particulare a caror solicitare, datorita configuratiol ine&rearii, poate fi mai simpli decéit solicitarea generala a barel —S1) Fortele exterioare sunt coplanare, planul fortelor este plan de sime- ile fortelor sunt normale la axa barei (Fig. 2.6.2). sectionale diferite de zero sunt: forta taletoare Ty si- momentul incovoietor M,, cu vectorul perpendicular pe planul forfelor. Solicitarea se numeste incovoiere plana cu forta taietoare in planul xoy. Daca pe un tronson din bara Ty = 0 si numai M, #0, solicitarea se numeste ineoveiere plana pura in raport cu axa Oz (sau in planul xoy). le de la punctul 1) planul forfelor coincide cu planul de cif i: T, gi My, iar solicitarea este de incovoiere plana cu forta taietoare in planul xoz. — 8) Fortele exterioare sunt coplanare, planul forlelor este plan de simetrie pentru bara, dar direciille fortelor sunt oarecare (fig. 2.6.5). Eforturile diferite de zero sunt: N, Ty, M,, iar solicitarea este de Incovoiere plana cu forfa taietoare in planul xoy gi intindere (compresiune) axialé. 4) Fortele exterioare sunt coplanare, au directile normale pe planul xoz, iar planul forlelor este paralel cu xoy (fig. 2.6.c). Prin reducerea forielor la axa ba- 0x se obline situatia de incaircare din fig. 2.6.a. la care se adauga momen- de torsiune M,. in consecinfa, solicitarea va fi de ineoveiere plana cu forta taietoare in planul xoy si torsiune. 5) Daca in condiile de la pct. 4) exista gi forte inclinate fala de planul xoz (fig. 2.6.4) eforturile sectionale vor fi: N, Ty, M, gi M,. Deci 60 Incovoiere plana cu forta taietoare in planul xoy cu intindere (compresiune) axiala gi torsiune. 6) Fortele exterioare sunt coplanare, au directille normale | ata in planul Torlelor, dar acesta este inclinat fafa do planele principale de 48Is reowjewoeB eilejes Esme ound uN-nUIP g[eI0) |S ofeGuAaBUE) ‘sjeUOU sYUN|suA} eNU) . ‘(0:42 By) anoedses a 1H0j9) Bj8/}06ue} vounisuay 16 “A (teuOU eounistioy jose weullgg “uunilees jnueid ul esuudno ed BjeWoU RUaLeduas o-u) Yd juo}eA WeuNdwcS -89 BS JBOIPU! 91Se 9/2]9} [luNISUe) jluNIfoR e BE|o few BelelUEpIAE NUE yound yss08 uid 2001) ‘90 aunijoes eou10 ad e]}uNIsUE} eYSBOUND WOA ‘eyUIAND @]/e Nd ‘Ao@dsei jnjouNd aunisua} 9p vainis aieouns won ‘yy ave|UaWe[@ iafayeidns aye ayqisod JUE|UALIO B20) nsjUad dico UIP W\ [n}oUNd UI Yd EPeI0} BeUN|sUE| pugssoUND ‘BJeLosuD} uNLIBUL 2p nteyoere ep 1 20 1de) "elfooup 18 wow eoypoul ea et Yd gyeIO} BoUMISUE, W Injound Wud 2081; 89 efeyeidns ap injnjuoWi9|9 & o2eyLEUO o1BOY NUE W Injound uud presepisuca "yy erejuawere lle) tidns pe.euoue op 18 epuidep BA Joj90n jse08 Zo SU BAlOSGo ag “snpap B-S e180 up “dV el1oy 18 80 10}98A ep Je}oEIe9 exe “ed BIe}O] BoUNISUB} USPIAZ “2WY/N ‘2WO/NBP “2WILYN :e]BAUeP jellUN IS Wnooid jeuolJeWe}U) wun ‘[g-ia] ope ‘Bheyaud wip Sue op Bayeyun Sd i210] Bun|sUB| (q) efhluyep ep jeifeje1 wy0jUED “u e[euoU Ud yezioaad olse op juowa}o uN od injound uj }2}0} zeyUN poJe Nes EIEIO} auNIsUa} e|SoUiNU es “d RoWUEW ‘s =I =u¢ \ \ 'B9808 0159 BS BOUIN yw VV OY @ lag ag tll | es 0 — VV pupae; "eue0u -o1U8 eifejos Uy EYL B| 2001) Won PEG in ednse YY Inj elueni|U! e nquad ‘sjuinno e112 no “yy elejeidns od UB 'W Injound U1 e220usTU! Joje}10) BaTESUE{UI 99109 ew BziooId e MILE yeiepisuos YY ue 9p injnwweweja BewuEUs ep epuidep MP! "Ud inj eereo|en eo UepIA’ ISS VV _npowry @ ( ay id ~~reowypui u peusou wud yo2toaid “ye Blejeidns 6p i -uewele ed njpau je101 1eyJUN WoJe Nes alpaw BIEIO} uNIsual |wWNu WA, os ‘s1e0a1e0 affooup o puene eiseeoe “(4°92 ‘6y) “Ay BA ‘220u91U! Jo}9i0} eUeyINzed “u ejeAYOU UUM jeznesd 18 jun\Joos WBUEIS Up ele} 2d yemis (2'4°x))\ mnjound eoyejeuon uip yV efeieidns ep 1UeWiaje Un bf ‘unijoas eBeorul od nnu 409 ayNqHsIP JUN sxe0UD|U o}>}10) Bo BYNZeL ‘ioHOreU! BeFEYMUNUOD B) LOIK 9101 eyeidope jezejod! ezeq Uy (qz'z ‘BY) | PBUBIS UIp veyed eseuoiloes Ednp ‘ynuilar @-s (&'Z-Z °B4) ye1!0I}08 ndioo Ulp ko WeepIsuce ‘eIseaoe NUR “sumsust hes feyun Uoje op eeuiunusp eyeod oujyeu wisesoy old jose Ut eUSUO}UY BaWwUEW Wenjexe es 'snds | ypund Un-julp exe016) fe “Ste TOpISuOD jUMIPSRS Te Tein 10)a}0) PeLUUBUY WalIquIS BS JOOP JeSEEaU 9153 “inInd “#09 BorBIOUeI9p lap ‘Inynyeuo}eu (eeredns) BaxeGn.sip Yonpald BS 8129 10] eh aBune pugind eyound wunifoes ye nye &| ound un ej ap eifooup 18 syySUE|U! Bo BzeLEA ereoUeIU ojoli0} ‘jesaU96 Jnze9 Uy “cuNifoos BILINLE oxjul nindios elusysize1 ezyajoeu80 & nujued yueloynsuy 1ep ‘iojeleusteUl Blue) -SIZBU Ul STE |RUWIESUL eseUl 9p 2159 a1¥O}OIU! BjOLlO4 BIPMIS ¥ op po jseoy ‘2[2uUI/98s JO\UNYOJe BeNIUYep B| oUNIloes Uy a[egGO|6 Jo) Ja]UBIINZeL Bwio} ans yeipnjs we-9/ i injndios BaLEUO|oee Uild Bluopine ul esnd Iso) Ne TEN “o1j08 dio9 inun jrucweyUl UL ax=,SeU Ne! B1EO SLE|LAWNANe SIONAL ee O 1 : = 2 (INDISN3L) “AYVLINN IHN.LHOAA “YZ a nijeds Uy equigais eqino © e180 Je1eq & RIEUUOJep Exe zeo jSeOR UL Bo KeuIGesoap no 'y9°2 ‘By up eo0 no giepuuis oseospoul op allenyis 0 aullqo es eile! op eyed -Pulud ejeued vj e1o}sece waleonpas Usd soeleoep ‘nijuds Ul 1290180 |90.IP ne eieq ad ep s1e0Uo}Ke djolio) EoEP IS Bzeez|ee! es alElIOIOs SeBGOy (efepxe ounisaidwioa) atapunul '6 oun|si0} 2180}916} B10} NO BOIIGo s1910A09U! Ap 9189 Bese}: IS a}2u0lfoas UNYCJe 9 8120 e103 pugo exBOIOS ep ye19UE6 Feu! [od INzEO fojee GZEEZIEC! OS, ‘N 18 N eliNioje pBnepe 9s eueo 21 “0'9'z “By UIp e1Bo1Z0U! op Bens eullqo os XO xe B| 9140} puzonpEY “('¢°Z °By) Jaseq exe no jojesed BIS9 ‘sOjs{10) jnUE|d 18 xo exe op ple) e1e09120 iloauip ne ‘ereue|doo juns e1eouarxe sjation (Z (glqnp wind a:e10n00u1) eind go1iqo S19IonCoU) ep 9190 veseHOIIOS ‘9 = §| = 7, BEG UIp UOsUO,| UN ad BOEQ @. ‘oawoxo1ny pho} no PolIgo e1a!oncoul siSeuinu as wore oyios SA 2, “Ay “yy suns Junifoas 22 ajedjouud ajequso ajexe od 10] ajejueuod.iod “oseulin BO “Iojeli0} jnued od 1) Noipuedied iniojen no 4ojo4i0y yruejd uy insoy90n2_ 2 2 Pr-O niBn ‘ensiunea tangential Z,, care poate avea o directie oarecare in planul sec- |, 8 descompune in componentele sale dupa doua axe artogonale s 9 t ig. 2.7.0): Bn $B nt Pentru a preciza orientarea unei componente a tensiuni tangentjale in planul sectiunii se utilizeaza notatia cu doi indici: primul indice indica normala la elementul de suprafala in punctul considerat, iar cel de al doilea, directia aces- lwia (axa cu care este paralela). intro By gi componentele Dn, Znes Gnt Oxist relalia: 2 2, 92 2 r= Ont be + Bru in calcule este comod a se utiliza componentel directile axelor de coordonate la care este raportat cor Componentele pr, Pry $i Pag MU reprezinta, tensiunii totale pe nici tangentiale. iniro acestea 3i tonsiunea totala py oxista relate: 22 4p? 4p? Pn = Prx + Pry + Pz (2.12) in conditile in care normala sectiunii considerate prin punctul M este para- lola cu una din axele de coordonate (fig. 2.8 a), componentele Pry = Dy. Phy = Bxe Paz = 6 xx au semnifi izice de lensiune normal {ensidni tengenfiale, care Tn formulare matriceala se constitui coloana {eF={0n Bey Bic} 13) fe tensiunilor lotale ce aclioneaz& pe felele sale, folosind precizarile dato lature cu fig. 2.8.a, cunt prezentate in lig, 2.8.c. Aranjand vectorii ~ tensiune {pg}, dat de (2.13), fy" = { Boy Oy Bxz dst {Pa} = { Cae Bye Oe} intr-o malriee linie [ p, py pz ] Se obtine matricea patratica: 82 Fig. 2.7. Forte int a) seciiunca corpului in punetul Mt b) e&mpul pe fata din stanga a actiunil; c) vector totale Bp ‘componentale sale pe planul sectiuni si pe direclia norrval 4) Componentele dupa directile axelor de coordonate ale tensiu \. [il - [eee] ea be baat uu al forjelor interioare care reprezinté un tensor de ordinul 2, denumit tensorul tensiunilor. 53ss (ree) [0 oyunisue3 sosusy oseinygoye gunoiduuy ynzeA B-< ‘axBo {2d} Ins0jOeA ‘2yp ele} ad i6 ("a} puojooa Ayp ele] od (E12) (*d} eunssuer-mwowan ezeouolion xyp ele] ed “u'yp = zyp 18 W'yp = Ayp !y WP = X¥P “j 4OA ej2UEpi009 op ajounid up Jojele) oyy “(uw '9} = {U} 9uss won ejeeouiew etfejoU puysojog ‘u ‘wi 's oyoauip Snu}so0 exe |S U 81S8 Yp ae ap RIeUI|OUY BAB, BP oJeUUOL iniosIEA, 109 ulp w snjnjound eayeqpupen 1 yeI0z1 (2'6'z “8y) zp ‘Ap “xp jeuiTZOyLNL MApoeS} UN WieopIoUCD BS @ ‘exe a}/e|10}09 [2 AeBou nynsuias e10}z2uNdsaJ09 9[89 juns aanizod aje/jua6ue} eljunjsusy jounye exe je AyeBu Insuas ul eeluIp eise junifoas oep ‘o1vojezundsoi09 oxe [P AIjIZod jnsues U By 'B BIBOLIS]Xe E/BWOU BoeP ‘ajajesed yuNs e4eo NO JOJexe |e ANIZOd jnsuas uy aye[11Ip yuNs Boep ouNijoes Uy eanizod juns eje!jueBUE} a[lUNIsUE} — ‘sesdwioo juns goep enyeGau 1S eunifoes ul wapuyuL onpoid PoEP BA} -[Zod juns) sesjUO9 Sues UJ OAHeBOU |6 WJUNI}ONS B oseO|L0}Xe Jo;eWIOU [NS “ues Uy oLe[iIp juns eoep annizod uns “() °*() *) speuuoU ojunisua} — -uGlunisuay ajo|ueuoduioo mi, -uod ues ap aifuenuoo woreo}UN Lupe WOA OUN|SUR} ep IBIS [MIPS Ul ‘eUepuedepu} eyueucdwod g no a}j}9W|s JOSUA} UN a}s3 / $2) etete1 ep wp [ 1) ynsosuay vo wiznjouoe e anpuoe (¢}'z) eiterou (p'g'@ 6y) Buantp nes eunwoo eryonu ®| Bionuoo woul jose oyeuouC 18 oUILEUI UI elebe jUNS ofa oxIU O[eL! -4ou junijoas gnop ad ayeijuabuey ayjunisuay ‘e|S2002 no 9y2}/W0]U0O UT ‘ereijuo6ue} sojJunisuer Weiyenp eae] Rusudxe (C1 z) eluiejou \ ‘oileuebe ugo 29 A 8 x ajexe ap efey s1NOWoU ap ejijenoo up se}LUIS pow LU} BI, (os) (qse2) [2-82 (ep x49) 295 -(2p° Ap (espe) ‘enzes eae UID MOV s BAZ exe op Ble) o]USWIOW ep Bllenoe ‘nidwexe og (0°8°2 By) minpodidijerened Iduiis rujued ‘eto ed exe ap jeu 1yo8 9p ollilence umguudxe eg 128 O4UEP! UNS INoBIo1d ap opilenco ‘ens feWs ap 10}99 Ezeq U “e]uoWoU 9p 101) 18 ufoaioid ap ion nu Jod 9 o'g'2 6) UID jmueugje nsjued ‘sqeuedepuL UL Sy BS eIngox) NiqUIUS® Ly coo UN-Up yeEEIOP UsUI9|o eoU0 POHL (ound e010 uy 1Sesja0e yuns ojtunisuel) gueBoUwo e150 se\Ueuio}o F2kHed jnuunjon uy eunsue] ep eereys fealosgo lolseae ein uy ngued U} BeUIB}.0 no Weundasedd ‘op “oBoU0U) WesIs UN 9p Ble) e]uaWOW! op ru “ejnoey 1yoo Ininpad sejUaWE;S Aizod suas no ayeyuezeide! sop ‘die0 up yy injmound voyeyeuIcen sexed aj9}9) od ‘ lunijoes |Sejoj008 a2 ojo enop ej90 puly 80 “enop 9129 Bnop ‘e}eup!suo9 y jod asndo ejarefe) Je! "jouNd uN eB, conpe: €9 inpedidyajezed “Q— 2p “Ap ™p pupo lounye 2 woywipe vowp ruINU e9| "808 e}Bi0pISUCD |) BoINd JOA waISsoy ‘IheUeA eUAZaid JOA Inynpadidyejered 92 esndo ejafey Bnop ed einisua, ‘jound »| jound B| ep EZBUEA Joj)UNISUD} Sjojusuoduico ‘\PeusB jnzeo ul ‘eoese0op gO “ESL! WRLOMUOU Rs eIngalL UEIUOUID|S Injnpedidyajeied @ yp) 0 e1eo od op ojeIoy Hun. Sue} S|e|Ueuoduioo eiuzeida! JeoieU! © ZuROIOD a1B98)| ed Op sjo]UBWIO}3tensiune p, de pe fala inclinati dA se descompune in compo- + Pry $1 Pz {fig. 2.96). Matricoal, {Pq}" = {Pm Pry: Pach ru de proiectie pentru toate fortele de pe tetraediul cle- mentar sunt Pr-dA ~ (y.dAX ~ By dAy — Zn.dAy = 0 Pay: JA ~ Bay. dAx Dy. dAy — Zy.dAz = 0 Pyar. ~ Byz-dAx- Syp.day — J,.dAz =0 Pax = De + Bye M+ Bac Pry = Bay 04 Fyn Bay-n Pre = Bae: f+ Byz.m+ O.n In exprimare matriceala rel (b) devin: fon) = mit determi- dupa axe ale (2.12) de pe orice seoliune ce trece prin punctul M, daca tn punctul respectiv se cu: te tensorul tensiunilor. >in consecinta, tensorul tensiunilor caracterizeaza complet sta- P rea de tensiune intr-un punct 56 2.5. RELATIILE DINTRE EFORTURILE SECTIONALE SI TENSIUNI (RELATII DE ECHIVALENTA) Forfele interioare care iau nastere intr-o sectiune a unui corp sol de noi sub doua aspecte: ic real - acela au fost Cele dou’ forme de reprezei intre ele trebuie sa existe anumile 10. Echivalenta dintre céimpul tensiunilor gi eforturile sectionale Fig. My, Mz pe fata din dreapta a in oloment ‘medie sunt echivalente cu sis- 1a fortelor elementare (),dA, ZA si ZgdA ce actioneaza in punctele acelei sectiuni. "ea (2.16.0) (2.16.b)6s “anuquos wauswese ep alenjiep jwupe )S enuqUDS Hlouny juns ‘esiuipe elezejod) uy ‘a1e9 (ave ZARNY=M AYA RA) yen seinjseoe eye z A 'x ejoyeuopi009 ep oun) yuns ound nun yupseidep sjeueuodiic ‘doxjoz} |$ uaBowo ‘nnugueo dico un niyued ‘e1290J80 BuO] no Injndioo Inzvo Uy exejnjyBun v6 ose uEEIdog, bee Bid “m4 218 0+ An + x: 208 WW Ininjound SIet2UopI009 ‘Injndioo BaxeuHoJaP Bdnp go jays2 “m IE A 'n ojo|uoUodWCD ‘syeuopioce op sjoxe ednp endwoosep 1) e}20 erezuciee euesejdep gywnuep ‘gideaip ‘S1ul| © No BZBeWIKOIde 8s yy INjoUNd Op BsINoWed BUO}OIe)} IO} JO|II}EUUE}OP BZ0}Od! UJ “e = NIN ElUe)sIP pURBINOLed ,WN UI INjndioo BaxeULIOJep Bdnp oBunle Z‘K'x syeuopiooa ap yy exe98J80 Jound Un | |Z “Sl, Uo Indico B) puIueACH “BJEPUNJUOD BINGa) NU eJeo eresejdap |é eljeuOjep * ‘@|0UNNSIp JUNMjoU BNop no 298} B-ep WeAY “eZeeseidep os ajes ajajound aieuUN “7 db Uy 1u9/a! Won Blospo widnse 16 eyeyIONSEI BILLNUOp “sjezoudoud ‘2) Shunsuowip B| "golw few nes exeus feu Binseu! o-sUl“WUloses ep BalEo1OSOP ©| “UIAe! BINYEU Up Jo\UNcoo e eleIUOleWL keseW FO EIEN ajofuauodx3 ped deo nun ayleunojsG Intie | [eua}ew Un B] 9p “unijoe ap wysis ejaoe rujued “eys9}Ip puly Bioysboe ROWURW ‘ininjeualew BiNtey ep Purdep Injndico oMNleUUOJep ‘qualyos Ul eH sis ep BluapUadopul o190 18 exRoUaIxe JojUNI}oe BawIEUI op rownu spLid Up aunisue} ap Bose}s Go indeoul e| ep WEoLeWOLY “1 jeuuiojep niqiiyoe ap Bf\zod ut ‘e1coue) BlBuUOJapaU Bi}iZod UIp o1800N “Fil 'Zy ‘1g axe0U0}xe J jexy ondnsaid 112 “By up ‘feBaj Uo}2en 9p puso) gns EzeeuO}loe 2} e1vo ajal Jo} 1S o|IqeW. UOleu Biuo|sizay "eIbie fe B-s Wino Boy f WW Hewessuey -1-9°% laysvidad iS iLlviuossa are *UOJEP 18 \UNISUB} ax]UIp BIyRBA| Bp ou a1eD joodse HosEeso|9) es Bs 1S aued UL WNeWHoJ9p (e oLjoWI0aB injoodse ozoz\jeuP 96 Ys 1eSeI0U lunisue} 2 elingusip ap 26a) wzioo1d so} Beunijow gns 'piBy dios ap ueseidep are nu pot Indio ~0j9p “eIpow Bagi} no ajeyuEW “919 B] On08 Ininjoodse eyiends ainyisuco giudjeAIyoo op o1NEIOL, wp (4 fee we *Q-2=4n we" wan a we gyferjin atara deplasari lare ale punctelor din corp putem defini gi deplasarile unor segmente elementare. Astfol, coneiderand segmentul de dreapta elemen- Ero m corpul nedeformat, acesta, In urma deforma corpului sub acliunea i{elor exterioare, se deplaseaza in pozitia PO’. Conetalam ca, pe langa de- plastirile liniare alo punctelor P gi Q, segmentul s-a rol fal de pozilia initial bu un unghi @, care, de asemenea, este functie de coordonatele punctului P $1 poate fi descompus in trei componente in planele de coordonate in concluzie, re. In cazul clemontolor cu fibra medie, in afara deplasisilor liniare ale unor puncte, a deplasaiilor liniare si unghiulare a unor segmente, vom vorbi gi do deplasiiile liniaro gi unghiulare ale sectiunilor. ‘Asifel, bara colita din fig. 2.12 sub actiunea fortei P se deformeaza si ca urmare secjiunile sale se depiaseazé. Centrul de greutate C al sectiunii din capatul liber are 0 deplasare liniard totala CC’ = 8, cu componentele dupa axe u ¥. Deplasarea pe verlioalé v poarté numele de sigeaté. In acelagi timp, planul cecliunii se rotesle cu unghiul P, care reprezinté deplasarea unghiulara a Fig. 2.12 Dopiasairi are la elemente \ Schimbarea pozitiei unui punct, a unul segm { sectiuni (la corpurile cu fibra medi) tata de po: a deformarii corpului, se numeste deplasare absoluta lara), Modificarea pozitiel unui punct fn raport cu un alt punet, sau a une’ seofiuni de 0 alla poarta numele de deplasare relativa jara sau unghie 60 numele de d 4 Aceasta este o mari U 2.6.3. Deformatii A reluam analiza unui corp de forma oarecare, fixat in spalju astfel ca s& nu ab deplaséri de corp rigid, in echilibru sub aciiunea unui sistem de fore bxterioare (fig. 2.13). Considerdnd in punctul M, pe directia s, segmentul el mentar MN = ds (in starea nalurela a corpului), dupa actiunea forfetor, acesta Se deformeaza sl, aga cum am vazut, segmentul se deplaseazé MN’ Conetatm insa ca gi lungimea segmentului s-a modificat cu o cantitate A (ds). ial de 90° dintre segmentele OA si Raporlul Ads / ds rep! mentul ds. ime adiménsionala gi reprezint€i deformalia uni tungime Tn punctul M pe directia s. Detormalia specifica liniaré se considera po: nei alungiri a segmentului, lar 0 deformatje speci unat sourtdir a acestuia $-a vazul 28, In urma deforméirii corpului, unghiul AOB = 90° s-2 modicat {in unghiul A'OB’. Considerand ca lungimile segmentelor OA gi OB tind spre zero, vom avea! & alunci cand corespunde A negativa corespunde lim CAO oB-+0 /, Mirimea I’ reprezinta detormatia specifica unghiularé sau lunecarea ‘specifica in punctul O in planul AOB we Denumirea de lunecare specifica are o semnificalie daca no roforim la deformarea unui paral {lig. 2.14) actionat pe fata liberd de lor{a tangentiala T, in ipoteza defarmalitor miei daférmalia epocifica unghiulara J se poate pune sub ferma: f 2 tgf -42- ds unde As este lunecarea absoluta. 61£9 zo ‘e1Buopi009 9p sjoueld ad wimiseoe 1 2284 ed ininpedidjareied ojele} axuIp eipep sojuniyBun © sojtus ~Bun| elugoyppow enjene eajnd WOR ‘forw Leo} liJeUOJep puglapIsUCD yound j20e Uy api Nod ajejueueduios osewinu as ~ Mery “ey Er) a]BUOP 1000 ep ejaxe ap Ee njnpadidijajesed & uonus oun ofe euou ap | B1eUDpI000 8p [exe 6p Bhp} inInpadidyajesed ale tmnou 8 ersixe jod wleuuiojop aizad uy eesd00N B| Bo "wSUl JeAZeBqO sINGO|, Indioo wexewojap Bdnp 18 olupeu ojeuopio09 op ajaueld ed Hosjord |$ winooud “se\uoWole jnpedidyoresed iuizoud 98 G42 64 Ul ‘ayeliop i009 @p eJouBId No sjafered aloo) puere ‘(2'4'x) W inimound jrun! uy yeseIe> 2p ‘Ap "xp 9lunje| No seus; pedidjojered uN wiesepsuod ‘eISeODe rullad 0} | -9P 8 Blujoesuoo o puny Bun Up eeys008 ‘uBEEIdap 1S eoyloads aylfeUllojap ar, “up Ban}B69) ap ejilejor ¥$ wiqe}s Bo;nd 4A es pour jse08 UI ‘injMjound jun! ul }BI9pISUCD JeIUOWE/a Podiciiayesed inun e RUNG) i LUMISUEWUIP ap eire>\IpoUW uelpms Bs 1ese08u e1S8 jouNd uN-sjW Injndioo elleuojep bzIfeUR e ANUOG ‘sienut 18 daip snjnyBun wgi0$ o1tu epundseioo 80 o\joads ealeo=un| BnIlzod Weiep/euCD eS wiUeAOS (unisuowp ere nu fogp) (UeIpz! ul euNsEUs BA 9s “IyBUN UN PUY) g eoyloeds Bese2EUNy | ates Se ‘Big vvoylsede vespoauny vee Big Asef Boytoads eswo9un| op vouluunuep 18 apun op “ereHUN slveqeip ©] ojonys junijoes enop e enqejas BaseoauN| no IS BIBS o150 -06 OP IM] ny6uN BelzoyIpoW RUIzaidas O19 9 B1eM|YBuN EoYoeds EleuLojep "3g, ‘ouginiyBun 9S 914de exemplu, proiectia M'A'B'C’ a paralelipipedului pe planul xoy (tig, 2.16). Hee eee " BY gx eae Dupa deformatia paral proieclia MABC a acestuia devine M'A'BC. Componentele dupa axe @ deplastirii punctului M sunt u gi v. Componentele deplasairii punctului A, situat inilial pe dreapta MA paralelA cu Ox, vor prezen- ta varia numai in raport cu variabila x gi vor fi uu + dx, v= v + ae de {unde s-au neglijat termenil reprezentand infinill mici de ardinul dol, in'Baza ipotezei deformalillor mic. Similar, componeniele dupa axe ale deplaséirii punctului B vor fi Uzus day sivas Byy Alungirea absoluta a proiectici muchiei MA pe axa Ox este: au su-us Ald) » ox, lar deformatia liniara speciig® pe axa x, va fi ax ae cx aK 64 jin med analog se determina deformat Oy si O2: fy = 2, SA evalua acum modificarea unghi dului si anume, a unghiului AMB. Excluznd component rolirii rigide G,, muchia M'A' s-a rotit datorita ‘cu unghiul ©, de la pozilia MA", iar muchia M'8' cu unghiul de la pozitia M’ jeformaia specifica unghiularé tn planul xoy, ['yy. va fi data de suma le specitice liniare pe directile axelor lui drept dintre muchiile paralelipipe- «, Boy = py + Oe w+ dxy-v ox (1+ Ly ax ard &, fol de unitate MB Tn acelagi plan intr-un pune 2.19)29 99 Joja[euayew ejueys|zay ap 1ojaWejqo4d je o1joWob Injoodse ‘aimpsues ‘{m An} = {9} so1429e|dop roioea #6 [*1] s0}NfewHHOJep jruosUeY B11, oe 20, fo pean z x B+ Ben fo he 2g 2p “AX9 coyoads ayugooun| 221 Yomyonus opuuiSun| Foulpow 239% 8) Gae+ Hien ne opluaudduos*y 1-2 | 128 8159 [1] soyioads 4 P nyruosuey © aera eueuoduod {912991} eIUOTEP 'ZP ‘AP Xp WNjOA Op Juetuelo InUN BeseuNo}eq Get Ben Cbs reo ze 4 A y Ap v q (ea) Cag) a he FE AR en Hm 1 ~ 22) zn =% qusry-py euligo Bae 88 oujouiysyue mje 18 ouowIs ;nun-nUl Josue} jseoe auNduloosep es BORG a Ip10 ep aieoelee Josue} Un eIUIZeide: eH Sia (zzz) to 0 tm P= Fu) & w- 0 ‘api6u tofejou ejsjuauodwioo ByUIzeideu oujouuistjue jruosusy Je) 2, 2 x . Wy pe 3 Agen yen mae} = {’9} ke 5 =P. cea ‘Set whe, |=Eal rf fe fe we we} A} La A A} = 9} 2 x x fait sf ath et JOJ98A Ud WW [njoUNd uy eoyjoeds pluizeides oujewis nuosuey go e1SeouNdaL as (§}°Z) el eueinoipusdied iijoaup gdnp ayen| o| u, lueseidep sojajuauodwico B ojelied -ore0 uejd ur JapIsuod jnjound up ) an Joep Seeace ednp g no yodes uy alfoeup e\se25e Bdnp \upsedep lojuetioduioo e piled febe e190 e1eo8iE0 effoaup 0 ad yound un- 0 G- Ben68 CAPITOLUL 3 DIAGRAME DE EFORTURI LA STRUCTURI STATIC DETERMINATE ALCATUITE DIN BARE 3.1. DIAGRAME DE EFORTURI LA BARE DREPTE ACTIONATE DE FORTE COPLANARE. 3.1.1. Notiuni generale. Conventie de semn. jle de rezistenté ale constructilor de clédiri eau poduri, ale construc le actionate de sisteme de fore cu lui spatial al structur in projeciarea inginereasca se adi epatiale gi schematizarea acesteia pe plan, ceca de rezisten{a a dovedit ca aceasta schemalizare nu implica erori care sé in ceea ce privaste siguranta, sau sa atecteze econa- icari esentjale 2 metodelor de cal volumul calculelor numer area, in mare masura, ‘si necesara elaborarea unor metode generale de calcul aplicabi de configuratia geometricd a elementelor componente si a ansamblu. 69v4 fore © wieouoJU! eeyed | op Joje:qy BouBuNye eonpold BoEP ANiZod e1Se soISION 00uy jnjUBWIOW Bo BUUIE B e| eUINe! e9 BOD 'a'2’E ‘BY Ll BO BZBOUUIOJOp 96 2-2 18 1-1 opunifoes up eayzod iojeyuouious eouniloe ans leg ulp jnuosuON, O WeAeego Be oad ou ?yy nujued alfuanLos BISeeoy “eideolp b} BBuEIS 1 9p aiaBunoved op insues pune iniojeAlesqo najued se10 suas Ul yunioos & aidvoup upp ele} eiS0i01 pugo aiizod ajso Zyy injnuioysis)lo1eq ® o1ebinoued op ISuas ezozjooid 08 Be FeseDeu o}S9 Jo}eI0R09U InjN|UBLLOW INLINE AAIUog, 2210 Sues Uy ‘goride 98 exzo ed njndioo veyed 19u96 leul ‘nes inuosuoy eS3}o1 ZoEP EnyiZod jee “| oveojore) eLo4 (ounlfoes ep 6e.)) euntloes up ose) eoep ‘exzInui10) Bye UI ‘nes Injnuos -uoy| (2azepuyuy) BoujBunye oonpoid voep njizod eyse N ere Inuoje (26 By) z @#8 1-1 unifoas nop uud uosuoy un eieq up yeI02! pugIep!suCD ‘jajisy “EOL s1ejeidiayu! 0 8 up ojeod ea | uwies ep sfuanuoo lejse0e aud ajoula}sis © Z joxe rs 498 Uy Indeo no 16 injnueysI6 BeUIGHO UI ejo1eo}od no eZee JOJeALesqO UN Ty ued 2210 suas ul e\Se}01 jnjdno pugo 2 lexe insuas a1e [no|oon -BuEIS Injn.e} -818 BInBo1 siSos0|0) es jUewOW Injruo|I—N INSUAS TUjUag 2 |OXE |e AliZod [ne -U8S Ul N40}9an ase pUBD ANIZOd eY80 *p\ Je! ‘eyBUOPIC0D ep JOjeKe sianul SUSS UL eeluip Juns pugo eagizod juns ‘| 18 N aluNole junjoos eydeaip ulp ele od ‘1 2'2'§ Ul prezioaid B09 0189 oxe op |nueisis ep eley ules op ellusnuog ‘o1eupidoo elo) ep ojeuctioe eideip sojoreg jnzeo Uy ejeuoljoas wnYO}S “LE “Bl (em) upg ~(e@—») ed 9a = OVW mud Bd = "A= OAL 20 809-04 + HH = (ON he i (ee “6y) 7W “AL ‘Ny aiunuor® puny sede eueino euniives ou ‘Aox 9380 sojeli0} nueid eo pueundnseid ‘1eue|doo olioy ep ojeualjge (exeq da) ejeuoisuaUIpiun sojejueUle\e jnze9 on I i P atiouny & eoyes6 y | fe1eq Baw (Sun} ed sow foun, yoffeuen wiejuezeide, eoyeysaoeu e| sonp Jo] eoseA\ozoy elusisizos ap JoleIna|e9 101nynj eliqesuedsipuy juns eueWo|9 Bnop sisoDy “aer/ollo Jew 0189 ejjuniioes ZoyNuap! @S “BoUOWIOge op 18 {unifogs JexEONO IEHlol|os munyeul 2710014 880d 98 Bzeq Biseede og “Ia1eq ® auNifoes O00 UI JOIIAUOIS Jolnuueus BeveiSeound e1es=90U eje0 J0/01eq © BUNISUe] Ep IUEIS IM|PAI Uy) yoreq & 9 CowGun) Up [4'e] jesUO6 Ui gO Bilenlesqo no luewopgns ed eioyp ysosdxe ne d 18 | oplfoun) 1} 0] > (4 e] 5x fmetey (199 = 6) Ay 7 ula 'x) Ca = 4, a cre) Cau a9 2 = Ay (499% = 69 2 fa) H= 00. 9'a 9) 16=*n (loes wsiosqe UNYO}O ofe ofjeueA sp “eiinguisip ep luinu® Blulzeid 99 einjseoe gewiGun} ad loop 18 injnquewaja ¥ eye eI aun tlo9s © 8] ep eiuoyip uotea ne aqnpoja go eynze1 (Q1'z) — (2-2) ajileres ul POW BiqY No JUaWal= NUN e aieOaJRO auinoes O-jU) Jo|UN) OJ8 |UyUWIE}op BzEq B| NE}S 2189 lidiOUUd Bnop 9I00 yezIOeId ne-s Z'2 § UI ojemeuejeu vluoisizoy Ul Weoe; | mIprys x29 jP “Bydeaup wieg e\oods Ul /& ueq eIMIHSUOD I UNIONS Je @FeIUEWEPUN; ejolueUIe|® Lp jun ‘POW! See Uy (ely SquoWe/2) oH JUNISUELUIp BP E[eLo!EUOWUIPU) NES -Iq ‘uN “eTUEUOIO UL 1AM | nas (pezezieu0sip) easeziaip ad ezeazeq 98 ‘aoluoro9j0 Jojereoyw|N9/B9 B72 an B919p8A UL BINdeDUC9 “nojeD op sezIeUIE\S'S epo|aul JoUN weLe/WIC.| i4) a o} Me) Mt Mp toMy ry AE ® Fe AL 30 Ee eS es Fig, 3.2. Conventia de semn pentry efortur aclionate de forle coplanare. bare crepte Pentru trasarea diagramelor de eforturi mai este necesar 8 precizim: ~axele de referina pentru diagramele de eforturi se considera paralele cu axa barel; la barele curbe sau la sistemele din bare (cadre), acestea sunt chiar schema structut = ordonatele pozilive ale diagramelor N si Ty se reprezinté deasupra axei gi sub axA cand sunt negative: — ordonatele diagramei M, se reprezinta sub axa de referin\a cand pozitive gi deasupra axei cand sunt negative. Aceesta situate inversa fala de diagra- Tele N gi Ty face ca diagrama de momente incovoistoare s se reprezinte pe partea fibre! intinse @ barei. Prin aceasta conventie - reprezentarea diagramei de momente pe fibra intinea ~ se poate renunta la precizarea sensului de par- curgere a slructurii gi chiar la indicarea semnului diagramei 3.1.2. Relatiile diferentiale dintre eforturile sectionale gi intensitatea actiunilor exterioare distribuite. in Analiza matematicé se bazeaza pe utiizarea derivatelor acestora, putain acest mod punctele de extrem, monotonia funcliei, asimptote, panta tangentei la grafic ete. Aceleagi informalji preticase se pot objine la trasarea diagramelor de efortur in special in cazul unor incaroairi complexe (ca tip si lege de cistributie), din relatile diferentiale care exista intre eforturi $i Inearcéil Trasarea graficelor functi 2 Fig, 3.3. a) Tronsen infinitesimal Intr-o bara creapta actionata de un sistem de forte coplanare oarecare. b) Elementul infinitesimal izolat din bara ‘supus aejiunilor exterioare gi intarioare care Ti revin. «) Tronsonul din bara dupa reducerea forfelor la axa elementulu ferentiale 6 consideram 0 baré acfionaté de un sistem de re care si o sarcina distribuilé dupa o lege arecare p(x), inclinata fata de axa barei. Convenim sA acceptim ca sens po: axelor de coordonate xy. ‘S& detagam din bara un tronson elementar de Iungime dx, prin dou sec- {uni transversale cu abscisele x, respectiv x+dx, astfel ca pe distanfa dx si nu aciioneze forle sau momente concentrate, ci numai sarcini distribuite (fig 33.a). Cider tezimal, se poate presupune oa pe lungimea dx intensitatea sarc’ ite p(x) este constanta (fig. 9.3.b). Pe felele secliunilor de la extremitafile clementului de bara izolat (fig. 3.3.b), introduce actiunea parlor Indepéirtate care se manifestai prin eforturile N(x), Ty(x) si Mz(x) in sectiunea x, respectiv N(x) + NOx); TyGx) + dTy(x) gi Mz(x) + (x) 4d = xp > (x) Ay + &) 2 (rere “6 x9 + x unlfoes je 29 87e]n916 ap jnzjuso no odes U ejuoWOW ep eflensy equuyos uuias no een} o1eq Exe B| BreULOU ‘oyNGuIsip yUIo1es ea;E}ISUOIUI No BIeBe aySe Hur tigas vx wsiosqe no uoded ut (x)41 o1eojaley 1afs0} Jollouny BIeANOp volpE (ee) ‘weuljge epun ap “0 = ALD + OAL + xp > OX) + OAL reynzes 0 = AX ellenos ug YeqUIYOS UIs No Jo4eq Joxe | InBun| UL BefLIP oyNGUISIP HUIOses BoyeysUAIU! No BIEBS 2I5<9 1 ® x esfosqe no Yodes UI a[e1xe J9Ls0} falfouny ByPALOP vo (ze) \uew} varedrub |é Besoonpes dnp 'epun ep 0 = (XNP + GON + xP-(x)4d + (X)N— ‘ous 8s 9 = XJ Pienog era (x)4d = (xjur 2182 UNqUisip 10}9I0no0U) injnueWoU Baye}IsUO|U! ‘opuN 'o'E"E ‘By up exeosgou op eifenys ouigo es xO exe ej (x) Inj wesonped Ug | “injnuewoje exe no odes u; wioonpe: o (xd eeunifor 42] (g'e'€ 64) (x)!%d 1S (x)8d ajeiuauodwios | 4 weundwoosep 0 “(x}¢ ajeysuetul 9p ejeziuedos wiojlun BUI OU BUIDIES i “aouedns UIpio ep fo|W! Huu 1oUN eIleus)xosde No enyoedsel sopifoUN | Siayeiluavayip puny Bo elapisuod Baynd son es (x)ZINP ‘(X)LP “CONE ailteueA i3.1.2.1. Utilizarea relatiilor diferentiale dintre eforturi gi intensitatea actiunilor distribuite la trasarea diagramelor. % : le lrebuie refinut faptul c& acestea au fost deduse in ~ actiunile py(x) $i py(x) Sunt dirljate tn sensul axelor x gi y: = fur eforturilor sunt crescatoare in sensul axei x; — axa Ox are originea in stanga observatorului gi rezultete eunt val Analiza rela{illor diferentiale stabilite conduce la 0 observatie deosebit de portanta: © Pentru incéreari exprimate prin func\ii algebrice polinomiale de x, func- {ile NO) gi Ty) cunt functii cu un grad mai mare decal functile inearcaii py(x) 31 py(%), iar flnclia M(x) cu doua grade fal de py(x). Principalele reguli practice care se desprind din aceasta observalie sunt: = pentru px(x) = py(X) = 0, diagramele N gi Ty sunt constante, iar diagrama M, liniara; = daca py(x) gi py(x) sunt constante, diagramele N si Ty sunt lintare, far diagrama M, paraboli de gradul Il g.a.m.d, Pentru utilizarea relatiilor diferentiale 84 reamintim cateva olemente din Analiza matematic& consecinta, semnele © axa pozitiva a ordonatelor $i Tn fig 24. ce lhistreact practoepbearen taeremelor de mal sue ia Tepreren- tarea diagramelor do eforturi, in_cazul functilor p(x), Ty(x) gl M,(x). Pentru aceasta s-aui trasat diagramele (T,) $i ® pe un tronson @-@ dintr-o grinda dreapta acfionat de o sarcina diétribuil®, normal la axa barei, dup o lege oarecare plx). In desen sunt precizate toate elementele de legditura dintre gralicele celor tri funti 76 M(x) = in sectiunea @ in care. oe graticul Ty(x) prezinta un punct de extrem gi tangenta la grafic este patalela cu vat M,(X) un punct de inflexiune; aTy(x) — deoarece pe tronsonul O-@ me =-p (x) <0, ecie descrescaitoare, Ty(x) este descrescaitoare, deci punctul de extrem este tin minim; ppunetul ©, tn baza retafilor (3, 5, 6) gi (3, 5, 0), rezulla tgec, = ~p}<0, tangenta geometric la graficul Ty(x) este rotitd in sens orar faté de Ox cu Lnghiul e¢, cénd p; este pozitv (ditt In sensul axe’ y), respectv tgBy = Tys>0. deci si B;, unghiul de panta al tangente’ la M,(x), este orar cand T)>0; punctele ® gi @ unde Ty(x) =0, conform (3, 6, ©), M,(x) are un extrem; analizand somnul lui Ty(x) rezullé ef pe intervalele © gi ©-2 funciia M(x) esle crescatoare, iar pe tronsonul @-@ descrescatoare; = din observatia ca in punctele in care derivata a I-a Igi schimb& monotonia, funciia prezinta un punet de inflexiune, rezullé c& in punctul © grafioul T(x) igi schimb& concavitatea (curbura), iar in punctul © graficul M,(x). PMalx) (x) <0, in care PW) <0, rezulté ca gi concavitatea curbei M,(x) priveste catre momeniele negative (in sus), cea ce este echivalent cu a alirma c4 sensul incarcarii distribuite p(x) intra in concavitatea lui M(x). ~ pe subdomen Observatie: Din definite eforturilor pe cele doud fofe ale unei sectiuni rezulta od efor ture N gi Mg(My) sunt simetrice fala de planul de secjionare, iar Ty(T,) gi M sunt antisimalrige. Th ccreseinf, alunci cénd elemental (etruetura) prezinté un plan de simetrie imettie geometricd, de rezemare si Inedrcare), diagramele oforturlor N gi (My) sunt simelice, iar diagramelo Ty(T) $1 M, antisimetrice in raport cu planul de simetrie. Daca sisterul este sitnetric fal de un plan, dar incdrcarea exterioara este antisimetricg, elunci diagramele N gi M,(M,) sunt anlisimetrice, iar T,(T,) $1 My sunt simetrice In’ exemplele ce se analizeazi in paragrafele urmatoare se vor sublinia gi aceste aspecle. 76L injjoes vjdeaup e| Ben's |ZuUB eeyed reuinu ye|Uszeidei e-s apuN “q'9'e “By UL 272pmIe JUNs “eBup}s v| op 1o}9L104 Ba!sonpas UUd By~IN9|B0 "| BoUN -098 Lip aiunpoje “e'9'g ‘By ulp eeseosgoU) no ByEWOZOI nidwis epUUB n1}UEq “Noe osu! Bjuesndes ap Wyejay “ELE (PA) 41°41 ‘osnuq equuiyos es jound jseoe ul lewesbep eed) ‘sein1yBun yound un ewurzerd (x)%V1 jnoyes6 “yZUUB exe eB] Bjeuusou pleNUsaUee PLO} 0 vyPoI|de 9150 o4v9 UI JUNI}o0s foun mdosp Ul EO FIEIE A xp je19yp Biejoy — by 18 wBuEIS B] oUl0n YUISY yopeu qwuns 20] -MHO}e B|HOJeA oyeUEDUCD JUNIjoe 9}BOV\de JUNS O18 UL aijunifoss UL [0@q (OL) yeatueou09 inimuewiow ee1e0} -Bn no owYEU uw! BeBe (1es) oFeHNUAUODSIP Oo o1ede (x)7yy BUICIBEIP UL ‘a1eQue0U09 120 }9}0N0oUI ajuaWOW EzeoUOI\OE asvO Ul of “9}B1jLISOUOD Jojo}i0) a[UO|eA no owl -Bw! UY ajeBo ‘("g Yq) Ja18q exe B| a[2ULIOU a121;U99UO9 8}104 at}aadsas ‘(4d) s]ePxe ejenueou0s of10} EzeoUO!loe e189 Ul o| joes ul erequt elads op nucosip Elulzeid o1eoya!E) 1olI0 ja}1oy ojowresBe1p — Uoo ajareoqguun e] onpLuiod (9°€) eyfeje4 “(9 —xp) eu e| Woods e9eq 2 pe ep FEA (ep ey a A oe (oe) Oh IS'ZIN = PZ (gore) PAL = Ip'AL lege) id — ISN = 4PN aL ate nes P2y =; + Ay = yy Nye PAYS why fg PN =n se]NeWs|® uosuOH IugO_Y| BB MAql|Yoe Ap alllende UIp ‘ayeueOL0D ayunifoe aysoiide june ova Ut iluntfoos ejdeelp B] Op 18 BGUBIS B| ep OUIDeA WLU OM -rifoes up elUNYOJe ,p" IS 1S" HoIpUL No PUBION “(0's '¢ BI) JeNUEDUOD JuaWOW 8 (@¢e Gu) XO B BEULIOU BrEALOOLOD Elio) ‘(e'G' By) Joreq exe Ednp Ip BueNUEdUOD FiO, ‘oleY;NUNLODSI no jUNifoos BOTeYELIDAA Uy “xp “EIU zeid gieowerxe Beseo1EOUL vJoury ojooyei6 eujurejop waind & najLog junio9s sono} 4 “uoj Nose eylouns uy HeyNUNVODSIC “ez"L'E lunuoje ep sojoweiBep eoreses ej opeiuaiopp sowejes eoleztiin “ye “Bld feof] [psssaciet DI ode -seavareatn ou te e398) Toone }-—loedsigDeoarece eforturile Nj groutate al sectiuni Socfiunea i+1 (a c&rei lala din dreapta s-a hagural) se pot calcula pe bara fig. 3.6.0. el jgural) Se pot caleula pe bara din Ty, Maj reprezinta torsorul tn raport cu centrul de intre eforturile sectionale, Prin reducerea forfelor de la etanga lui i+1, se obtin relatile: i+ Fin (37a) Tir kB (37) 7.0) istrintncte de efarule in sogjunea | sub olrmé mal mpl Goest aooea reducer fiecarei forle de la stanga. Simbolurile )’ din formulele (3.7) au sens numai dace pe intervalul i~ i +1 sunt mai multe forfe. Daca pe acest interval ‘exist& gi actiuni distribuite se adaugai termeni corespunzaitori (3.7. b, c). 80 al tuturor fortelor de la stnga, rozulta ca eforturile In | 3.1.4. Metode pentru trasarea diagramelor de eforturi. Metodele sau procedeele pentru trasarea diagramelor de eferturi se pot ola- sifa dupa cum urmeaz 4, Metode analitice, Se bazeaza pe determinarea expresiilor analitice ale junctilor eforturilor pe subdomenii din lungimea elementului pe care acestea varia continue, si apol reprezentarea gralica a funetilor obtinute. ‘in aceasta categorie include 4 2) Determinarea expresiilor oforturilor pe baza rel (22), (83) 3.4.) sau (3.5.) ‘Cand incarearea grinzii este alcatuita din mai multe intervale, procedeul cb- jagramelor de eforturi prin integrarea relafillor diferentiale devine foarte in cauza numérului mare de constante de integrare care trebuie deter- lor diferentiale 2. Metode numerice. Permit determinarea valorilor numerice ale efor- 1 in anumite secjiuni aprioric precizale. in aceasta categorie intra 2. a) Metoda determinarii valorilor eforturilor in sectiunile caracteristice ale élementului (sistemului) cu ajutorul rolatilor de defintie (2.7.}-(2.10.), sau a tlelor de recurend (3.7.) si apoi trasarea diagramelor cu ajutorul relafiilor feronliale (3.2.)-(3.5.). Facem remarca c& acest procedeu de trasare a diagramelor este cel mai eficient. 2. b) Motoda diferentelor finite bazat pe integrarea numericai, cu ajutorul diferentelor finite, a reletilor ciferentiale (3.2.)-(3.5.). 2. c) Metoda matricei de transfer reprezinta o formulare matriceala a relatilor de recurenté care exista intre eforturile din doua sectiuni succesive ale grin Prezinta avantajul cA poate fi utilizata la autornatizarea trasarii diagramelor prin puncte cu ajutorul calculatoarelor numerice. 3, Trasarea diagramelor de eforturi folosind principiul suprapunerii efectelor. 4. Metode grafice. Acesiea permit determinerea pe cale grafica a diagramelor de eforturi pe baza poligonului fortelor gi a poliganului tunicula ‘Aceste procedee se vor ulliza la trasarea diagramelor din exemplele pre- zenlate in paragrafele ce urmeaza, mai putin metoda diferentelor finite, a matricei de transfer gi a metodelor gratice. 3.1.5. Diagrame de eforturi la grinda in consola. in consol se face, cel mai sim= er, In acest fel, nu este necesar land dupa oblinerea diagramelor. ‘Trasarea diagramelor de eforturi la grin: plu, prin reducerea fortelor dinspre capaitul calculul reacijunilor in prealabil, acestea rez. 818 “ejettueieyp soutzjes ezeq ed ezjoeid Jon es eio}9908 ofe olfeuen ap oyBo) Je) ‘iIzUNB op sorieus}oeie9 oyunijoes Ul Jo|LNLOJ9 ejUO}eA BUIWa}p JOA 6 BISEEOE Nuueg ‘sound und sjowesBeIp wees WON e'g’E “Bl LID BlOsuod © Zz WILYOrdy ‘Q-@ |nreasoyus ed (x), joloun, ( ougebje wus un gureides zedg— = WM 4yy rap ‘9 = (2 + Be) Al (G XO No wjejeied ayse ound yseoe Uy (x)*yj jndyei8 B) eyUeBUE} aseuUIN EDS O= (2+ 2) “L'8 + BE = x“@ Ininound edeaip Bj RUDE yLyLN BoLNi}I0S Ul (p ‘areo} “Bose.osep ‘vollop |e inpe1B ep vlogzied (x)yy enye6ou ereluy elfoun, aj00 (041 1o9p ‘9 = (xJw “ysu09 = d = (x}"d [ez "ee 5x ©-© Inuawopns ag (g ~o1R9se19 “sep 9189 (x)*y emeuun Bo 1S eANeBou eso o1e0}912} Blo) nUBWOPANs |se08 ed 'eauswese eq “eeul) aileuen ase (x)? Je! ‘Isuco = (x), “{pe) IS (e'g) 2oWy{2I@2 WuojU09 “pep ‘9 = (XW ‘9 = (X)*d ‘[BE'O] ax ‘@-@ Inlewequl og (2 ue}suco 880 Ny INYO} BO EVjnzai (-2°E) Lp joep ‘g = (x4 "xO exe dnp oye[urp eynquysip lunijoe BIsIxe Nu IIzuL6 BeWiIBUN| eYe0 Bg () cieasesqo ‘©-@ Injewew! od ‘p 'o'g'¢ “6y up “Ww 8 “| clowesBeIp ezeojajdwoo as eieo no 'ed-pi— = (eZ)"W ‘zedg- = (ee)’W redep— = (ez) 10 = (eeAL Uns injnjenIay o}EHUIEHIXE B| 40] OLLOIEA (ree) (eg "eg) 3x S(eg-x)edg + 2(2e-x) 4 wedg— = = (eo-W2y + (06-0) Seba = OW (6 e) (ez Be) Sx (wen) = Fy + (Bea) Ms = (x) ne giuaano unifoes o-juy yy 184) onyoyo “(wz ‘eE) Sx ‘-@ Injeweyul Od Le 61) up jnoyesb zed 9- = (ee)"W ‘0= (OW za } ININeMOWU BURIRUAKE By uojen no “(0 ‘e'e) eilzjer ‘(eg 0) mjuewopqne od preity) eifeueA 0 are ‘oje!onoou! jnjUALIOY “2°4'€ “By (BE‘0) Dx Inluewopgns) g=C jnuosUON ed piupjeuoo 18 enyeBou aise (q'g'e) ell2ia1 ap Bep “(x)*1 oveojIe) elo | aze 6y uy quiz -0id es es BubsBap I/2uU6 eowbun| pyE0} ad eIUEISUOD 18 eaNIZod 8159 N BIE =e elo [ez !0] miuowop ed eliqeien oj80 aeixe loliol & (v “B'e) eisoidxe xo Finzel "PIEUI|OU! eho} BIE © EIU ap gJeuooR 9IS8 UI NU epulIB ooD!00q, (oee) (qe) se g'0) axed g-= (eve) F (@ 20) ax ted gp z= ed p= .0¢ 800° Bd p= 30 500° 1g = Hg = (K) N sarin exe PORE JOA elunyoje Z-| nJUBWIOPANs ad “x BSIOSqe ap RIUAINS auNijos O-NU| Yejosu09 fe J8qy| NJedeo UL xO Jaxe BaUIbuO e6o|e eg “eruyap ep so}H}eja1 nJoyNfe No PuUO|UN o1vosZ9U! ap |]UOWOP | -Qns ed ojeucijees sojunuoje oe aonyeur oyjseidxe eUjLUO}ap WO, (eo) 3x x ede x Me OY AY $ Bd = 08 Ue Bd p= 30 UIs bg = Ng = (x) AL i ‘gjosuco uy puuB Bj unpoje op ewesBeIc “ee Bis ©-@ Imtusuiopqns ad ysuoo = d oyeysuaTU Brezqiedes wuoyun Bues 18 XO 8} BjeULOU ed-z = %y BIEsUEOUCD eH1O] 18q exe ep Bel .OE = 20 InIYBuN no BieUIjouy “ed-y = by Bho] ep 10qy MIEdeo Breuolfoe “B'y'e ‘By UIp BlosuCD U! EpLUB eLopIsuC es “1 wiLVOrdYGrinda nu este actionata de forte exterioare axiale, ni axial N= 01 ale, deci forla | Fig. 3.8. Diagrame de eforturi la grinda tm coneola, ] sere @ ve | i ¢ [i ls pol Pentru trasarea diagramei T, se vor calcula valorile forfei taietoare in sec| unile caracteristice ale grinzil In baza celor prezentate la pct. 3.1.2.2., referitor | la discontinuitatile tuncliei Ty(x), rezulta ci secfiunile in care trebuie calculate valorile forte’ taietoare sunt: 1 st; 3,dr; 3,st; gi 4. Prin simbolurile ,st" gi .dr* in- | telegem ,sectiune infinit vecina la stanga sau la dreapta” punctului consideral, pentru un observator care parcurge grinda in sensul axei Ox. ‘Agadar, rezulta: | Tyat=2P: Tyaae=2-P: i Tyga =3P: — Tyade =P. | Se reprezintéi aceste valori in sistemul de axe din fig. 3.8.b, Din relatia (2.5.b), observand c p(x) = 0, rezulta Ty(x) = const. pe toaléilun- gimea grinzii gi diagrama este cea din fig. 3.7.b. Pentru trasarea diagramei M,(x), se vor calcula valorile momentului inco- Voietor in sectiunile 1: 2,dr, 2,st (deoarece in sectiunea 2 unde actioneaza momentul concentral WG = 10:Pa apare Un salt in diagrama M,(x)); 3 gi 4: M,,1 = 0: Mo2.dp = ~2P-Ba = ~BPa; M,,» ot = ~6Pa + 10Pa = 4 Pa; | Mz =-2P-4,5a + 10Pa = Pa; My = ~2P-7a + 10Pa~ P.2,5a = ~6,5 Pa. 84 Cu aceste valori, observaind ci pe toaté lungimea consolei T, = const, din (@5.) deducer ci M,(x) are o variate liniaré, rezulta diagrama din fig. 3.8. c Observal 1) In sectiunoa ® unde este aplicata forla concentrata P, in diagrama Ty apare © discontinultate (sail) egal in marime P, iar in diagrama M, 0 discon’ tinuitate de pant&: tgB1 = 2P; tgB2 = aP. 2) in secliunea @ unde actioneaza momentul concentrat = 10.Pa, in diagrama M,{x) apare un salt egal in marime cuW 3) La venificarea monotoniei functiei M,(x), chiar daca diagrama s-a trasat prin valorile calculate dingpre capaitul liber, graticul trebuie urmérit in sensu axel Ox (vezi pot. 3.1.2.1,); in acest mod se observa c& Ty(x)>0 pentru xe [0, 72], deci pe tot intervalul functia M(x) este crescatoare. 3.1.5.1. Determinarea diagramelor de eforturi prin integrarea relatiilor diferentiale. Pentru consola din fig. 3.9. a vor trasa diagramele de efortu presille lor analitice obtinute prin integrarea relatilor diferentiale. ‘Aga cur am mai aralat, la utiizarea acestui procedeu pentru determinarea funcilor eforturior, este necesar s& cunoagtem valorile eforturilor la extremita: ie intervalolor, astfel Incal s& poata fi exprimate condifile la limit pentru determinarea constantelor de integrare. losind ex- Fig. 3.9. Diagrame de eforturi la grinda in coneola 85| 98 do eee z Pgh. 4 | ae Od ste + e(x—ex)—ag~ —= (0) wt 8 + SO og) Ay | by isl ge ze WED Hg 1 corey +9 + a EE = 60) tv (re) | ee) Ge i FE swt 8 2A | 3d i xed Zz. eo xe, ‘ ° 2 + = = UIRSp B/EAIL ENop 9/90 ed JojuNHoja ayisesdKy (Sie) + Rey cae Beye Ot ze°ds'e = Pp '0 = &a “(0) up ues ‘9 = &9 = #9 wauligo (e) apienoe ug ‘iyInjoe no O=fAiS zed s'e=C gy ; ah Z wunzes e129 up (pre) eg) 8b =) d= He iin G f oe (0) jNeP =A + Ryd” = =At -9189 (Pp 's'e) wilenoe ‘fey ‘ee} Sx injensaqu ed UE;WIg z & et eer Prepress dS r0-WF | Cope Zo exc tge ed = 00 4 uns ojeys nuqyiyjoo op ousfeno3 © 1unifowar eyeujunayep eingas) (0) sojyJenoe woulsojo} nue 7 | Higg 2 - SEP _ yy Fag = (02) 2W (eve) O% Se OE Bey zap fa (9) eL=x weullgo (9 'g'¢) sp Bulees pupusl $ (} 1g) Bilence alseoons puziSojUy ea —= (eZ) hy ee or ° FE (x) y= OP - 7 Oe = 98) = Oa 7 (ee) 7W = (ee) “1 ve ta ee =x Puno} 9) i a1@ (p “g'e) Bijenoe ‘Q>(x)d coeseoep ‘ee 'g] Sx ‘Jeniaju! nud nyUEg (6) Au = (ee) AL | : gore fez ee) 9nd OBL) SBE= Od =) zw j ; i to fae I eore (eolax ad xgg= a 0=() i f sjuns (affeuen ap Jo] Jj9}doup opijende} eeaioyul enop | 8120 ed eunquisip seiniySunyy 25 feisuaIU are alleuer op oyifoun uuB BouiBun| 180} od 0 = N RIeMe ehio, Bo ‘Eaiesgo eS, SUNS "Jelepisuos jnzeo UI BISe observa céi funcle Ty(x) sunt parabole de gradul al doiloa, iar M,(x) parabole de gradul trei, cee ce confirma relatile diferentiale dintre efortuni si intensitatea pix), care este functie liniara. Reprezentarea grafic’ a functilor (3.17) conduce la diagramele din fig. 3.9, ¢. Precizarea concavitatli graficelor pe subintervale se face simplu, observéind panta tangentei la graficele T,(x) si M,(x) este egala cu zero in sectiunile © i , deoarece in aceste sectiui aTy ee ade dk PO) =0 aM, (x az = Ty @) =0 Referitor la utilizarea relati tiunea ® graficul M,(x) pre: F diferentiale se mai poate observa ca in sec ta un punct de inflexiune deoarece derivata I-a, aM, (x) ox =TO, {gi schimba monotonia, 3.1.6. Diagrame de eforturi la grinzi simplu rezemate. Trasarea diagramelor de eforturi la grinzile simplu rezemate necesita, prealabil determinarea reactiunilor cel putin APLICATIA 1. Se considera grinda simplu rezemata di Se calculeaza in prima etapa react in Diagrame de eforturi la grinda simplu rezomata, DXj=0 HH, =0 I My=0 =*V;.8a—p. 6a. 5a~3pa. Sa + Spa? = 0, YM, =0 = Vq. Ba ~ Spa2-p 6a. Sa Spa. 3a =0, de unde rezulta Hy =0; Vy = Spa; Vq=4pa Vom rasa diagramele prin puncte, pe baza refati forturlor in secjunile caracteristce ale grinzi Pentru aceasta se calculeaza: Ty1= V1 =5pa) Ty2s1= Spa~ Pp. 3a = 2pa; F diferentiale gi a valorilor Tyzar= 2pa- Spa=~pa; Tyg=—pa~p.3a=— dpa; Tya=-Va=- 4. Pa M,9=5.pa.da-p.3a.-S2= 105. pat; in sectiunile infinit vecine la stanga gi la © se determina, mai simplu, reducdind forfele de fa droapta sectiunii © gi dreapta: M, ast = Vq2a— = 4 pa.2a ~ Spa? = 3 pa? Mz.ar=V42a = B-pa®; Mzg=0 Cu aceste valor! gi pe baza concluziilor rezultate din relaliile difereniiale se traseaza diagramele T,(x) gi M(x) din fig. 3.10 b,c. Aattel, pe intervalul D-©, unde p = const., forta laietoare T, si momentul M, sunt func liniare, respec tiv parabola de gradul doi, iar pe Subdomeniul @-© unde p = 0, Ty(x) = const. gi M,{x) are variatio Observatii: 1) Dreptele de varialje ale forfei téietoare T,(x) pe intervalele ©-@ gi @-@ sun paral, docaraco gee « TH) p= cont 8916 (O87 W injnoyei6 Box aunquisip ywunifoe neues eo midey B| exeOWUaJe! role IABOUOS 91189 yeluIp Bisa - ‘sipiuolio 120008 exe EoyEIIABaUOD ‘areUN vo 18 Q =A) epun "@ eeunijoes u 0127 no Ejebe aIS9 Jo]UBUD, BUEd @-— InueuOopgns nujuad “(q-0}"¢ “By) onneBou omfouny engo aiSenuid (x)4yy Inj BajeyAeou09 "oop "90 = 2081 < 846 = 98: wines gc npowopqne nyuad unjnjeaojuy ejfeiwexxo e| oVe46 e 1ojueBue} 1ejued ezeq ed — (2 IRPOW ENop Ul 858) ajzod es BISesoy injnolyeaé HBAeoUCD eortiqeis ByseoeU ‘sns yew 93ez}991d ‘oifouny inpeI6 w iS sO]UOPeA Bzeq od "yy iouleABeIp POLES! € 6y up ewesBelp janse nzey “eun, “*9UuL 9p und un eiede uotoul EqLayos Bs (xd ape 'g eurfeee Us x ‘o=Q)d-= 0° d= ra B981809p ‘o1ez no BjPBa ase oyesb | je 1UeBuE BUed ~ 16 @ oyuNijo9s U, eo RAesgo es “| euresBeIp njUag “oyeypuint Be ~£99 ad oujowis ayoodse ‘oujowujsque lode oseinnsuoo os 16 yZuLB B ale lew nf ewid ed ezeesz| 8s ZW) § A ajawelBeIp “eljowys ep oquoiepleuce UG joodsay uns (x}?yy 18 OAL ‘vajelisuojut 208800 euinyoye “prey z ew tyy 22% Beda) =~ ug [9 de 2 (ee 2 — v9) we dg Z— 2g: tn = Hy = ON z ey 2edg = gedgi - 2edp2 = 2 — padpg = PW ‘eodre ee Lee ad Se a pe Ay zh ory 108p ‘@ vaunifoes no yoded Uy owjauusque iso (x) wifouny “Lz Le tod | Op leifeniesgo ezeq UL o=e9'dz 2 ~edg= 0% ed g=eg' deg —edg=24) wdg=iqa thy, t uns 1;2UNB |e 999s. In;M|UAWOW Bfe 8 exBO}EI81 1els9) BILOIeA, uyi6 BewBuN ie0} ed c18z no RIEBe aise BleIxe eLioy !99p 16.0 = 114-9 = IX eifenoa uiq -9}08100 aylunfoes Uy s0}8I0n09UI eds =9n= "ne 0= (6° dz%)z-5p+tq O=Z ‘AO exe eifoouip od olfooiaid ap nu up niduye puuerep es & ereBe uns Sp 1 tA, no uodes uy goujauis aise 29 ep eijenoe yunifoea jsp ‘@ vounjjoes ‘UUB B EILOUa}xO BalBaIROUl BO BAIOSGO CS "pONoWIS: niga dors gd oy auwoupoul no rewezel midis ‘epunB e| unuoja Bp ouies621q, “ee “Bid hn ebb e 6y up Blewoze! nidwis epuLB ej uNLoJe ap sjowelBeIp weses vs z VILVOrdY s08i800p ‘@=@ InjemayU! ed injn|USWOU! B alfeue ap feidoip eyUEd no \Seoeoe ays BUBIS @ veunijoos uy ewesbeIp Bj oiueBuEl Eve (p ed ~ = 263 7 bd 2 = 296) !99p i8 oo}Ip woven ove wuinijoes e\deeup B] i$ BOUEIS e| exeCI61 ho} go nqued ‘2einiyBun jound un equrzaid (x)%\y iNo\euB @ Baunifoes uy (e ” ‘0>(x)4| epun @=@ Injenielul ed 10jgose10sep ayjoedses Tryp 20tPORP LOIROBEAD OIF (67H @ Hf @ sIunoes ont (@ ‘O0 aM, 3) Derivata “FE ' momentul incovoidtor are o valoare minim Mz min = ~8 pa” “4) Grinda (i) este inedreata cu o sarcina triunghiular distribuité de intensi maxima p/'3 inclinaté cu unghiul ec = 60° fat& de ox si reactiunile V5 i Hy cu sens schimbat. Sarcina inclinata distribuité s-a descompus intr-o earcina tr- Unghiulera pjy(x) = p(x) - cosee dirjata dupa Ox gi o sarcina triunghiulard py(x) = ple}sinec, transversal. Se remarcai faptulc& la dreapta secjunii 6, py = Py =O: deci pantele tangentelor la graficole N(x) gi Ty(x) sunt nule in acest punct. 3.1.10. Diagrame de eforturi la bare inclinate. inclinate sau a celor cu reazem simplu inclinat fata de inctinate | To iu inline fate inata cin ) se anuleazé In sectiunea de la mijlocul deschiderii unde axa se determina folosind principile gen © APLICATIE. Sa se traseze diagramele de eforturi pentru grinda in Se remarca faptul c pe intervalul ©-@ grinda este aclionala de sarcina cu intensitaiea So, distribuitd uniform pe lungimea Sa, aga cum este cazul greuta proprii iar pe consola @-@ de o inedrcare cu intensitatea p, uniform distribuite pe proioctia pe ofizontald a consolei, cum este cazul actiunilor date de greutatea zpezi Forfele de legatura din articulalia © s-au ales ca in fig. 3.16. a, H, pe {ia axci barei gi V; normal pe bard, iar reactiunea Vg are directia pendulului si se determina din acuatiile de echilforu, Eouatia de proiecie pe axa Ox Dmj=0 = Hy— gp. sine 3a~4 pa. sin o& ~p sin or 2a. cos ox = 0 din care rezulté Hy = 3,616 pa si doua ecuialii de momente fala de reazemele Og @: 766 2 Lie By UL eo Bole 0s @ Bilenome u epunijove: eoEp | e6unle es areinzas \Seeisoe 7 (| whentesqo POLE “6y Up eueIBeIp ezvesey os = %y ized g4} —=0 soo B “50 son Bg d - = 8%yq) videeip b| ap s9jelioj Bexsonpe: ud @ ‘© Apoodse: edey'g=es'h eg 20500°d- 2 ee Iq=24y fo! Bugis &| 2p 2jsh0; pugonpa: @ 1S p aopstiejoe120 ejuniioes UL eqiojen ezeainojeo eS ‘0 = Ad aoesvoop @-@ BeUniliog od Eze HM oifeuen 18 ysu09 = sosood = Ay apun '@=G 8 EIsUOO = so500-d < = Md Veo ed ©-@ ejseneiul ed Foljoqeied offeuen oe Wy sO}o!ACOUL INjUELOW 2184 916 ‘Sy UPEDIS @aleueiBeIp jesey ne-s e120 no ‘ed *y = ed og'g +ed- og'z-= PEA, SEK, = ed ogg —= 20 S09" ed y—ed guy = PAL ed gi'} = BE 20 S00 aZ = Ine ZA ted gp'z = ta = PAL ‘airojaizy pio njoadsal 0 =20uls “20 S00" ez d+ ed gog'o -=*N ‘fy = ed ggg'0 — = 20 us“ ep + ed ggR'z— = wey ‘ed 998'2 -=8¢ 20 usd + ed gig'e-="%N ed gig'e-=!H-= IN L9UO[RA O78 RIED Bio} JojajeALO}LI a}}ELUOHIXe E ‘ejueysuco juns ‘9 = fd = *d epun ©-© eeuniiod ed se ‘asziul ifetuen ne Ay eseojery) wlio) 18 N BIEe elugy ‘20800-d = Ad ‘AQ pdnp 18 souls-d = *d *xQ ednp ayefuip ‘uuojuN -sIp BUIDIeS no eyBoIBOU! e150 BPUUB a1eo od ®-—E) F O- ofolenoiul ed z zz 5 wed pd. Z _ ad p's - ed gp'e = o=ed Fed — ad og'e - ud ave = ay800" eg “d— 2007 edly eg een dZ tq 4 IQ= tA T 86 ‘fo exe ednp elfosioid op elfense no voyuioa as aljunijoway tedoge="a ‘ed op'z='a puINZe1 9189 Up fo=m soo est ee 300° d © ms09 ee way ns09° ef »500" Bg d— eg" EQ Q = WT 19 = 00" - gi diagrama din fig. 3.22. c. Diagrama de moment incovoie for din fig. 3.22.d. s-a oblinut pe baza ura. toarelor valori: My = 0; Mo, = Vy ° Sa — Spa 1,5 a = ~2,25 pa®; Mg =Mp =0; Mg = 4,5 pa, dotorminat pe grinda simplu rezomata @-@ actionata de fora concentrala P = 6 - pa la mijiocul deschideri, Se constata ca forfa tdietoare pe bara ©-@ se anuleazéi in secliunea de abscisé xo = 1,06%a care rezulta ecualia T(x) = Vy + cose ~ px + sin2ee = 0. Momentul maxim pe bara D-@, Mmgx = 0.28 - p22, 00 obtine inlocuind pe Xo in expresia: px sin M(x) =Vy x" 008 0 — p+ x sin o« + Toate valorile lui M s-au reprezentat tn fig. 3.22.¢., pe partea fibrei Reactiunile Ho gi V2 rezullé dupa trasarea diagramelor: Hp = Tg = Spa gi Vp = No = 0,75pa. Pentru a avea posi * diagramelor, precum gi pentru determinarea eforturiior prin reducerea fortelor de la dreapta, pe portjunile de structura unde acest luctu este mai simplu, este indicat ca reaciiunile Ha, Vo 58 fie determinate de la inceput, pe baza ecuatilor de echil- bru Y°My = 0, pentru cadrul in ansamblu, si Mg ~ 0, panteu partea @-@ Corectitudinea valorilor oblinute se cerceieaz’ prin verificarea echilibrului tunor pail din structura, in mod deosebit, aga cum e-a ardlat, a nodutilor cadrului, Astfe!, dupa izolarea nodului ®, fig. 3.22. o,f, gi reprezentarea eforturilor cu ‘semnul rezultat in diagram, se verificé daca sunt satisiacute ecuatile: EX) = Nag - Coser + Tyg - cosee — Ng p= DV ENag since Tyg —Ta,=0 My = Mas —Mgs = 0 108 APLICATIA 2. Un cadru cu trei articulat mai complex, Se prozinta in fig. 3.23, a. Din ecuatile de echilibru: cu o schemé stalica si o Incarcare YMg = O*V;-8a ~ Hj 2a ~ Py.9a — p-da6a~ Pp2a + Py.a =0, TM, = 0 *V9'8a + Hg-2a ~ Pa-9a ~ Pp-6a~p-tada + Py. =0, scrise pentru ancamblul sistemului, gi ecualile de momento fata de articula- ja ® JIM, = O°'V;-4a ~ Hy 5a ~ Py 5a — p-4a2a =0, or YMs = 0'Vo-4a - HoSa ~ 3-58 - Ppa =0, exprimate pentru partea din slanga, respectiv partea din dreapta, rezulté cele ‘4 necunoscute: V; = 4,97-pa, H, = 1,375:pa, Vo = §,03-pa, Hg = 1,375-pa af ol afters ‘ore! Set ee on Fig. 323 Dagrame ce clr ta un cad ute ari 109ti ‘s}e01R9UJ9U 9jo1eq | "EWN UIp Bajsa0e 2 [ewNU ‘nes ‘injrupeD eynpOU UIP e1eO}@ICACOUI sojaIUSLIOW! eBO}eZUNd -saico ‘ajedeo ad oyasjuouos ojundna 18 '@-@ !91eq Inzeo 9}S0 Wind “jooup Lunes 9} o1e9 a1Boue}xo o|yRONROU, op ojeuojfoL quns BEISeOY “B “Sze “BY UL 9 a}BWez01 Njduuis UUB ep eUNISeoone o-s)Ul euNdwOoDsep es \mupED "| “pz'E 64" Ql) vleuy euieiBeIp puEny “2[20 BIJe O RIUzeud 9s "ezBOULIN BO |180 L| 2184 rz ‘Bl, Up GY SSyo|powoU o1eoyezundssioa ® #8 MerowesBeyp pugundesdns ojo ouilqo jod es) § @ sjawesbeig 242 6] ulp Bjees Beleo120UI niqued “vere “By up @ eures6erp oullgo os GMI GA) iojeweiBep veseundesdns Ud 9-92 i Up yf Bileibap Freecen 6s tire voile no 4 $0 =GA ~ UA Punzal ‘oje)ieBe ¥seeoe UIQ "Bz g ‘e120'!a}xe sojaio4 fe feo No JEliuoo StBs ap € yeBe njdno un gzeauio} eoujouussyue juns ajunifoees ‘(a 26 Bi) GYeoseo.e0u) nijued ‘yepeut eulgo es “p “yze “By uipg)ewesb Pip aki ‘y= 2p = kA ‘ef Mo ojeBe & soujewis quns oyunifoees ‘q “2E “8y UP oUIeUS eaeoROU! natUed ‘jajisy ‘niduuis ullgo as szeojetonoUt JojeluewoW ajeureiBep amo njued ‘o “2°6 6y 18 q “ze “By UIp elles qn nne-s yeiepisuco injduiexe nnued (Gypgouleursque eun &S) eoujous exeov29u1 -juy penduloosep euneapjolU) | 61204 e1Bo0120 o1B91BOUL © EO pully INNS ‘@ eounifoas ul gz elo) ap yeuoifoe “eye e “6y joluIs jrupeo ed ejoule/BeIp ese) Lion nepadoid jsee Bx}ENII B MUALied uojejoa|e Paseundeidne pulsojo) ‘a1eoeseo Jojuposeout inze Uy sRIYO ‘njdwis yes eullgo Jod 9s sjowesBeIp “(1-2 1'€ Tod B| ep elfenesco an) sojuNpoye ofe (gy) suroWSUE IS (S) oUJaWIS Op Joyf}e}oudosd wZEq ed ~ (eoaseia ayeuuajapau ones ajnionis 2 se) aseos2OUI #6 eseWLOzZA! Bp ‘EOL "}9W095 ay Bs aInqay} BUjeUUIS LO INUIfos B- — eoUJOUUIG JojoIpBO jNzZBO U| ‘aupeo ed sojawesbeip easese 2] JOLOWIS BaLSO|OY "p'Z"E up 118 0 “Ez'¢ ‘By ‘onpou NPugHiYO® eale\201e0 UUd ROYUeA as aInUilqo 1o}aWEIBEIP eauIpN|ysaI0D 2ed-soo'0 =e -z6'ef- Bee -d —e 267: 'd— eg tH eZee A=W SB Z6'9 = Bq BNzeL opun ap ‘(’p “Ez-e “B) 2,48 dqe JOy:MIyBUN N BeseURUI9SE UIp BUTLUaIOp ojeod os BzeaInUE Os eiseade a1Z9 ul vouniloeS 222IUI| olfeuen are exe0}o1R] Bio} eoa1zo—p :jayse 202} ood OS ISHCOY ‘©-@ weg od ougebye wixew injnjuawow easeo|en 229 -aid puguuin ‘p iS '0'q "e2'e “By Ulp aleweiBeIp ese) Ne-s LOIeA 91998 ND. On 0 = 8w = 8y ‘ebdg— =e P=" ized czi'g—=e Fy ee 6y ~=5W ‘B1d20/p Up e[eL:04 wsonpas junifoss e1/6I9I09 nsqUeg zed“ 990'0 - = elev) d= ez !y— eg” Hy—eg- Ia = 9y 10= SW SY = ged- sez — =e ty — eg Hy = Py teed sutp= eld ez Hy = eed-se tg == !%w 9 =8W ged gy'2—= 02 by = Sty co = by HO}210K001 Fey sed suet = Oy = 8, Injuowow Wey =ed-2=q=8) ted ep'e-=%g- 91-9) ‘® isp Bir ed e0—= ey d=, sed “yee = tg tna!) M@ysed-=tg-=84 Sy 82, = 8% sed cup —=ty-= ty ‘e1eo.a12) 20] ~ ted g0'S-=6,-=S4y=6y 9 =8y= "ty » N= 9N=SN= ed gre'L~= t= tty SYN = ed see ~ =! + n= = Sey as! O="@N=Cy S%N-ed- sey =!A—= tN im xe wlio) — snyrupes 91P eonsusiaeseo aluniioas ul so\nyojo 9jU01eA ezeamofe9 os ‘exenuNUCD 0 =!AX 18 0 =!X% sfoatoud ep ‘ns 99 s}2qo}6 eiyfenos Royer e6 soj9InoIe9 Baulpnyjoaics ¥je01e0 & NuIUegay oe eed to | ® 2a es vional S873 a5 0 c viSo2se je) descompunerea ince d) diagrama de momé 1) diagrama de moment pent elapa urmatoare se traseaza diagramele de for T pe cadru i Diagrama N di 3.25. b} ig. 3.25. d, se obtine pe baza valor 112 ietoare pentru aces- | inzi prin pracedeele cunascute de la bara dreapta ¢I apoi diagrama finala | Fig. 3.2! area diagramel cand s2 foloseste suprapunerea el 3.3. DIAGRAME DE EFORTURI LA BARE CURBE ACTIONATE DE FORTE IN PLANUL LOR. 3.3.1. Generalitati 113( ‘oz"e) (q ‘oze) (e ‘oz"e) ijence ‘sp uud puledw) ‘hp = op us ‘Wega 800 ‘Lb zdbp 800 wixoide yuuied osiwipe ejazejod) 0=( fps Sop id + Bue -S sp Ya - ~dpus JS. +wp-w-sp-w+w © mound no podes ui yewou ep sifenoe — 500° sp-"d+ dp uls"N+6p S00" ap +L “Lp + 1 wloeup ad elfoejoid ap aljenaa —(bpsoo- 1d n fe 1-2 o=geus ep i -Z ‘0 = gs 800 spd + gous sp Yd + hp us Ld poo” N—NP+N, NP +N ininyojo eifoeup od arts 32 NlNOs 95 InjnuosUOH Of2 MH 40] Inweid wi aio] na aquno Jojieg jnzeo uy efoius.oyp sowjos voce (4 jo [nUeIS U! ehuoj ap PrEUoIfon (o4e) EUEId Rauno wae (es bib (a '92'¢ ‘6y) © 8 @ eleround ulp ejajeuuoU anup spjnove & Binqino ep Bze4 G no PZEE}OU eg ‘© Pie ad ‘ongizod vouowiose jniyBun dp no 18 | eaunifoos 90 WP + W ‘LP +1 'NP + -nyoje und gisayiew as. ‘u Bfewuou ednp ‘sp.td ajay UNqUISIP jnUBtOW! “JUN Sp ed e}UE|S tunioy (q'9'2"e By) | wunifoes eayereuIDan UIp ‘In| Yul LOsUOS} NUN [nuqiyoo pups ‘eideup Jojareq pelueseyp oieje: yigers e njuag suoo asndnsaid ‘e1eoua)xe “40] |nUe|A Ul a}404 ap ayeuorjoe aquno J0}o1eq Inzeo uj lueose9UL IS Linoja aujUIp ajeliuasyip ejay “Z'E"e deerp exds 1 je1ueSue] jnsues EOIE BS you! jenSe JezEbe UOIeA infjoos v BiGverp UIp ele 1e10 e1So101 pugo yy [MJUUIOW JB] ‘anN, S18AU| SUBS UL eIE[UIP juNs puzD OAN!Zod juns 4 1S injnaie jnueid ed exvnoipuediad ejewoulg ednp fue Joja|oncou, \n]UBLOW 421 ‘Y fe/eWHOU BilooUp | o1BOIO/E) LOY 1 1eqUEBUE) ulpeup ese fy eleixe cio} ‘u "| exe ep jnwaysis pueBope “(e -g'2'¢ “By) | Bio! 9 aunijoas 0-i]U) "UB|d We}SIS COUO e| eo POU! Be|ede WJ OSaUIJOP es o1ED WW 8. 'N ejumioje 1ede 20) nUe|d ul af40] ep ayeuoljae “aue|d ocuno ojo1eq By BleIuoZuo ep ele) ‘b ountfoas uy njnoue exe é (o19}onUep uoySeU ) 0 core naued 18 x Yonu iSpje0e e evoiSeu no eave nad A iS x) 810IN@I0 {9 |@ njrujuea ajey2uopio09 uud wIez}o9ud O7S9 IMInose © OUNIfoes C “elUUO}e1 | 2xe ep wojsis Un op ele; jexe eilenoe uud guyep Ise injnoe BUOY t ‘ele|uozuo ap Bfej Jo\9iSzu ie! BoseUFOU! 8360 20 ‘Injnoe Bes, | Soaid eounu as jy) nodes ‘sopexuy eieouaqui 200 121 ‘sopenxe ojSou “NU 95 injnoie w exvoUa}xo Bley }OSep ‘| ‘ueiSeu ajuip BIe\UOZ (Ho elurisip se) ‘eyeaBes aiawinu 2s ‘| ‘40) sojuoySeu otul] Bj e1ouo B] ep veo On eluvIsip ‘In|ose ejeyo e\Sounu os 'D JO|Ua}Seu BU] 9p Jeyedep !eU [oo Round sojyoySeu BUH ‘gy eIul/ 1] ‘wo}Seu osounu as 'g +S y ‘oulezea! B| % ojjuniioes :(e ‘9e"¢ By) eo1Uy9} unuNuap ojese}BuLN oS090|0} 96 20s0 BT] “plosuoo ul nove |S yeusazel njduis nose veBurdu no EzRerN| nu ele ‘equno 2uBq “eoue 1S ygquy jod 9s | Fonoeid uj ‘ojusyodui euniserdiuos ap eferxe LMuoje BloAZep as UED:BOUL ans WeBuidull) spunifowed 2/2 zje|UOZUO Jo|a]UCUOCWOD B 16 10} |oLUIOy BIUOTe "zo slasqo najued | seds01 sojox0(3.20. a, b, c) poartd denumirea de relatiile diferentiale dintre jcdrcarea exterioara la barele curbe plane, cu forte in planul ferentiale de ta bara Relat eforturi s lor. Se observa ca pentru f—+rco se regasesc relalille dreapta (3.2.), (9.3.), 3.4.) caste relatji pat fi folesi cét gi le trasarea diagramelor. Deoarece indicatile enjiale (3.20.) nu mai sunt evidente ca ia bara dreapta, oficienta lor este mult mai redusa, din care cauza trasarea diagramelor la barele curbe se face prin exprimarea Tunctilor eferturiior pe liecare interval de vaciatie continual a Inca. ca La barele curbe circulare, raza de curbura este constanta f= r gi variabila ds =1* dip se exprima in funcfie de @. Ca urmare relatile (3.20.) devin: (3.21, a) -N (3.21, b) r (221, ¢) 3.3.3. Bara curba formata din arce de cerc Fie bara curba in consola cu incarcarea din fig. 3.27. a. Pentru trasarea diagramelor de eforturi, vom determina expresille acestora In cdte o sectiune Gurenta pe partea in formai de semicarc (D-@-) gi pe portiunea efort de cere 9-9. Considerdim o sectiune curenta i pe prima porfiune, precizata prim unghi @. in baza color prazentate la punctul 3.3.1., expresilé eforlurilor vor No) we din care deducem valorile acestora in secfiuni Ny =N (0) =; No =N (EL caracteristice: © =—P:Ng=N(7%)=0 Ty =T (0) =P: Ty=T (EB) =0; 15-7 (TM) =P. My = M (0) 0; My =M =~ Pa; Mg = M (Tt) =0. gi se traseaza diagramele N, T, M pe somicere (fig. 3.27. b, ¢, a), 116 in sectiunea i de pe intervalul @-@ precizata prin unghiul @, reducdind (ot forlele dinspre capatul liber, eforturile au expresiile: N(@)=-F. sin (9) =P. cos OM ((p') = Pa. sing’ pentru @ € [0, By Valorie le extremitaie intervalului sunt Ng =N (0) = 0; Ny = N(-2L) =—P, Ty=T (0) =P: Te=T(H)=0, Mg = M (0) = 0; My = M (2) = Pa, cu care s-au completat diagramele din fig. 3.27. b,c gid. Fig. 3.27. Diagrame de eforiur lao bard curb in consol. 3.3.4. Arc parabolic cu trei articulatii. Se considera arcul parabolic cu trei articulatii cu inc&rcarea din fig. 3.28.a, cu sigeata 1~ (74. Alegand originea sistomului de axe in punctul ©, ooualia anailiea a srcului este 17ou 8 jer9 £6 900 79 ~ Us (x (eg) = (>) uss (~ 9) d~ (=) 809 + By ~ (6 -) urs “Zp ~= Hy cuseidxe ojeveo RUN Uifgo 88 Aes 04 9198 dh jnjyBun Bo Buiees pueull “eidee1p UIp sojaLs0 eelsonpo! oe} a6 1§ x EsI95qe Op ¥ Baunijovs afore eS “@~@ inrensolul ed soymuo}e (P°0'4 62 "Bu) ©-@ Pouniliod ed w1o) -se0e ejecye16 ‘9UIeU YW ep Jo|uNLoje sjeUleIBeIp e| “jase ‘RENepe ag O=W yd szv0-=81 37d sz'0-=8N VO epv'0-="1 Yd-zg0-='N »P ap IWesx9 B; o]N0}ep (-2@e) elleje ep yep Ano 0- UNS ©-@ |ninwearsyuy see) apr + gdp — hes a= taal (see) 1b us “ap ~ 800 qe tous had soo (a—!a) = 4 tesze) 6 900 php = us Fp = 500° Hyd us (s+ tA) = uns JojunLo}o useidxe “@-@ jnfeaioyul ulp | Beunijoes u) ‘@-D Mensoyut od (p 6 9'9 82€ 61) WL ‘N ojewelBeIp ypsEN NB-c oOUIIOJOP jerTSE eILOREA ND 29 9 820'0 = 20 4) d« Zpy'0 = 21 |y d- 90'L = *N ‘eb6B'D = "dh 809 “zzPr'0 =" uss ‘9°09 = 7d 81 @ mound 4-9 = by ‘yd. g90'0= 41 9d SH) = INO “0}@A ne ounyoyo #8 $707'0 = Hh uls = dh Soo ‘1 = Hh 6} <~ Imound nnued get = k= 08 aj! no puuuoyap 98 (zz Nowe Bxe B| BjUebUE] Boe) 8] a1B ad dh J “(@@'2) wio]ude f ynaoqu es 0129 (vere) pupae x pxe no eve) 4 ~ te ae x ja4 tHex: IA =IW (wee) 1 809“ — th 000° 2 = huis y— dh 900° IQ =! Te jl (eeze) h soo jae ous jar 800 tH duis IA -='N ght ‘Bunzer “(2 'gz'e *By) x esiosge ep ‘| yun) 908 BBUEIS B| ep ejal10) pLEOMPEL “© IMIEAIBIU! Sd sojUNOyo aqySsIcKy Feta He 0- KF : 1 o8I0Wd op vijence up se" yer = 'Hweonpep o=-Feg-b - 2 pe =X i FN 0-8 X pOugis Paved najued wsyos “® vifejnome ep ele; etuewow ep ellenoe ui 8 ey get gos = SA saz = tA einzel ot aby Fn 24 -% =! ORsE pep y moe We 9,2 ’ whee g yg tine t aeeg je doo Am 0= We © 8 © enenome m9 ode! uy ‘Injnwieysis injquiesuB nyuod asuds ‘ejuoWoW op olifende UG heinonte jon no oyoqesed o1@ un Bj unos ap owesbeIa “eee “BisTy =— Vz 00s (- P) + He sin (~ P) + p (f~ x) cos (- @) = a 7 (3.26.b) 9 (Sh 200.9 ~ 28 sin Mg = Vo (0x) — Hay ~ (=x)? = a ptt - By @-9- Bd -02 Valorile oforturilor in articulaiia @, pentru sin @ = cos @ = 0,707, sunt: No = 0,088 pl; Ta = 0,972 pl; Mp = 0 si se completeazéi diagramole pe tronsonul -O ca’in fig. 3.28. b, o gid. Pentru a determina valoarea momentului minim pe acest interval se anu- leazé for{a téietoare (3.26. b) gi se objine ee ok oe 9-7-3 Tt care, egalati cu expresia (3.24), conduce | aes =a In aceasta eectiune, aplicdnd formula (8.28. c,), rozuita valoarea minima a momentului incovoietor: 2p (dh _ af ef of. 2? 2 Mmin= P 3 ~ 76) = Bao Bam Bar 0188 pH recut pe fig. 3.28. d. Remarea. Decd arcul patabolic cu trei articulaiianalizat arf incdrcal cu 0 careina uniform dstribuité p, pe toata deschiderea { ~ problema poate fi rezch Vala ca un exercifiu suplimentar ~ roz Vy=Vo= BE gy = Ho ob iar expresia momentului incoveietor intr-o sectiune curenté este 12 2, pe Mga Vx Hy B= Be x Bh ~#)- a0, Acest rezullal conduce la concluzia ca parabola de gradul doi este o forma de coincidenta (M = 0) pentru o sarcina uniform distribuita pe toata deschiderea arcu 120 | 3.4. DIAGRAME DE EFORTURI LA SISTEME PLANE CU FORTE NORMALE DE PLAN Pentru a fixa o sleucturé plana in spafiu, atunci c&nd acea: de un sistem de forte oarecare, trebuie biocate cele 6 grade de libertate ale sis- {emului, deci sunt necesare 6 legaituri simple: trei in planul sistemulul (a, b, ¢) gitrel (d, @, 1) in directia normale! la axa sistemului (axa y in fig. 3.29), sat o in estrare (fig. 9.31, a). Fortele exterioare, cu dirco{ii oarecare in spafiu, se descompun in compo- nonte in planul sistemului, P, si componente normale pe planul sistemului, Py Deoarece componentele P, nu dau reacfiuni in reazemole d, 2, f normale pe plan i nici componentele P, In legaturile a, b, c, tezult& ci sistemele plane ac- {ionate de forfe oarecare, se pot descompune in sisteme plane cu forte in pla~ hullor, analizale in §.3.2. gi sistame plane cu forte normale care se studiazé in paragratul de tata. Fig. 3.29, Cadru plan acjionat de forfele carecare. 3.4.1. Relatiile diferentiale intre eforturi si sarcini in cazul sistemelor plane cu forte normale pe plan. Se consider cazul general al unei bare curbe plane (fig. 3.90. a.) actionata de 0 sarcina distribuita dupa o lege oarecare de intensitate p, normala pe plan, un moment de torsiune distribuit de intensitate my, sarcini concentrate P nor male pe plan etc. 121et “june soysueyouse0 evole, 70) ‘Ky = AP-auinep oreo “(q AOU BIUSUIOU! op ewse.BEIq ue|suoa = g~ = Ay sI9josuco ye Jaq Invedeo aidouip sojelioy eosoonpes uud ulgo es ‘qie'e “8 “4 eweiB2ig WS 70 “A qune sojareq ejtunifoes ur sede exe etunuoje “e'L¢"e “By Up axe ep ine} ‘e1916q 9]20} od eeu olleuER are 7W RO Br ‘06°6) lal}BIeu wioju0g "(o"L¢'¢ Sy) “W 2180} “sng “bee By LIP RoyeIS ewaLES no UB{d Inwossie O14“) VILVOrY cuejd ed ayewou jujoses no ‘aydasp aueg ulp auejd awiaysis ‘z’p's a SP wee. tg — a eee.) ‘we typ “Lets oor "euUo} ne! efeljuereyp “(92'0) Us co 1 puese; ‘aidoup o1eq Up oynigere auElA JojoUIEISS [ZED Ul Oy tatu = OP (9) ‘we 4, oF op 1 oyp @ 4 d-=a (e) 182 (eee) iqeu uinap ('82'€) onfeior ‘Op - 1 = sp Buqeuen op wesequutyss pugog| ‘ereinouo e1q nue upd od ejeuou aio} op oyeuolioe cupid oqine sojor6q oe aypiluesoyp alu}ejor wuzesdo: O20 (ogee) (aeze) (e'ge'e) ‘ayiienca uljgo as ‘sp ud pulled © Bip Fp uie ho F900 bP rw dp uss ‘hw dp 809 ‘ayifeuxoude NO i ch Ge 0 = (GB 900 4) sp d~ g2-s00" sp tus + (hp 800 - )4° 4 + hp us’ YW + dp soo = wy + wp —W— ® wounijoas uy exe vj ejueBUR! ep Ble) aueuioW ap Bilenos © (ize) on gps seed & WS sp Tu — Gp us“ ly — dp usa 4+ dp soo: Yy + Yo — YW — {@ BoUN|OSS Up U BjeUoU op Bley e{uEWoW ep ends @ Ay A vffooitp od offooioid @ ‘euuio] qns nu9s os ruqyiype 9p amlieno3 © 18 © sojunfoes ojo} od oxpojezundselo9 elunyoje (8 nyRIUEWE}® AUOS “ d e1zouayxe sojunijoe ojequeynze1 onposil 26 18 (9 “Qe°e “Bi) yunifogs eareIeuIoeA uIG 1 80} 18 ly aunisio} op jnjueLioW "y JojelonooU jnjuoW oui sojuniioje eaigde Jon (4 “e's By) Joleq e EIPsIOASUEN| woUNjoOS Ul (evze) ‘o=sp-d—ALp— Ay pid ad ajewiou alo; ap aypuoiioe gino Jojoreq inzeo wt a[eijueteyp Joweyas eaulqals (a ‘2jeuoiioae unwo}3 (G “upid ed eseinopusdiod ojo} op preuajae Busjd eauna Bieg (P “Oe"e “Bld wuOUug Insosien) K 18 (o|edjouuid jajeunsoU ruosion) u “(1918 Ue) jnuosien) | 9x ap SSUUTUI INUalsis afiale es | o1808:80 aunsfoos O-a é ° Moy=-P.a; Msp =0; Myg=—2Pa; Mig = Pa; gi M,,=—P (4a—a)=—3Pa Pentru acjiuni normale pe plan infeformal acestea sunt dispuse corect | | Diagrama M, (fi distribuite, m, = 0, dit constant pe toate barele sistem iar pe bata @-@ M, = 2Pa, nu sunt actionate de momenie 30. ¢} rezulta cé momentul de torsiune este i. Pe bara O-@ M, =0, pe bara @-@ My = Pa Vg: 3a +V3-a-P din care se obtine: -@; B-G gi ©-G, rezultand sistemul APLICATIA 2. Sa se traseze diagramele de eforturi pentru sistemul plan din fig. 3.32. a., actionat de forta P normala pe plan in secfiunea ®. biltalea geometrica a sislemului este asigurala prin reazemele simple verticale din 1, 3 gi 6. Se con injeapa plan- -2a=0; Vj Ba + Vg: 2a = 0; Vy -8a + Vg: 2a-P-a=0. See Fig. 3.31. Diagrame de oforturi la un sistem plan format din bare drepte, aclionat de forte normale pe plan, Fig. 3.32. ~ Diagrame de eforturi la un actionat de fore normal ‘128 125 De sm plan format cin bare drepte, le pe plan, ecuatii de momente aja dezeb ‘upid ad ejeunou elo) ap eyeuoijor ‘uerd equno eq © 1 unuO}® op OWeABEIG “eE'e “Bl ©) 0= 22s 2p ett +e°2)—.oguise*g-e IA an =e) d-e Gat!) @) el Aeatee ealoea (2 em 260 wideaup 1S cueonues B] @ ul BjuebUEl ep ele] e1uewoW 9p ayifense muss as 2p 18 #\ so|[UMifoeos jnynojeo nsjued z a | 92h od got = (E+ 1) ed =6 7 sree: "Qs 30800" ese p ed [oor Berge ey @-| Bideup ep ele) ajuetioWw 9p eBijense uig “sopunsjowes eoseUlWO}Eg wiS 4) “y juns 1aseq 2 epesionsuey) veunifoos uy everfeu np ais ejunuoje ‘2 'q “G6"e “By Up exe op inwelsis pusidopy Ce “g6°6 By) £'¢'s jajound uy uajd ad aseinoipuodied ajduis unye69) 19. no “@-g) Injenvo|ul ed d opeysustul 9 BIINqUISIp UUo\IUN BuIDIRS o IS @ |NjoUNd UY Bd = g BPENUOOUED BUIDIeS O Op uzjd od jouou geo1ZoU! ‘e B2es ap o1eo1WeS ep PULIO| Ul Bseq BepISUCO Og ‘uejd od ayewou aju0} no. eueid equno IzuND “eye ed t= ee A=W ‘gynzey ebuy}s e| op 2[S{10) puEONPsy @-@ w1Pq od reunu eaiede Jed ye2ifeue nuiojsrs od ounisi0} ep ojojuowoyy (e “zee Bid) IN eMeABEIG O= 87 ‘eag= bz: A= 57H 19 = 8 caf: ty 8a n= PH eg B= 2: by = 8% yg = 2% ed PoP A= OCW 0 = 22 tog hee: y= ey 9-87 ede = ee A= Fy a= MW (0 “Ze"e 6y) 7W ewesBeig hy 2 SK P (a zee 6y) exeoyo1e} eho} ap ewesBeIG ‘eoqsuajseie9 iunijoes Ul JojUNZ0}e Jo|Uo}eA Bzeq ed BuluUslap 8s uNLOje ap ejowkBeIp “e ‘ZE"g “BY Ulp exe ap jnWaIsIs mujuag,Din sistemul format de ecu: (©) ai (0) 80 obtine: Vy =} m-1- 1) pa = 0,102 pa 3i Vo=h ct +1~¥3)pa=0,802 pa Determinarea eforturilor. intr-o sectiune curent cizat prin unghiul @, prin reducerea fortelor de expresile: Ty(@) = V; = 0,102 pa, constant; My (9) = V; asin @ cu valorile: Mp, = M,(0) = 0; Mp 4 = Mp(60*) = 0,088 pee: M,(Q) +V; (a—a. cose) = V,a (1-cosip), cu valorle M, = 0; Myq = 0,051 pa, | in sectiunea j din intervalul ©-@ Ty (@) = Vy — P = 0,898 pa, constant; Mn (Q) = Vj @. sin @ — P.a.sin (p-60"), cu valorile: Mp4 = 0,088 pa? gi Ming = — 0,398 pa’. | 1M (Q) = V; (a. cosp) —P (a—a. cos ~ 60°), cu valorilo Mg = 0,051 pee, ne | sectiunea k din intervalul @-@ precizata prin unghiul ip de la directia 0-9, teducdnd forele de la stanga gforturle au oxpro Ty (Q) = Vi — pat Vg — foo ad = 0,968 pa—p.a.Q; idin intorvalul ©-©, pre. stanga secjiunii se objin Ma (9) =Vy.@. cos P ~ Pa [sin (P + 0°} + Vga. sin p— 0 M,(@) = V; (a +asin Q) ~ P [a~ a. cos ((P + 30°)] + Vy (a - acos @) - © eee a[a~a.. cos (ip ~ e] dip = 0,968 pa? —pa?. + | + 0,602 pa? sing ~ pa? cos La extremitatjic inlervalului eforturile au valorile: 128 Tyg = Tyo) = 0,968 pa; Tya= Ty (BE) - 0.602 pa Maa = Mayo) ~~ 04398 p22; Mya = My (BE) = 0; ina = Moyo tn z Myg = Myo = ~ 0,082 pa? Se constalai ci for(alaietoare T, este egalf cu zero in secfiunea cu @ = 65.1. in relaija (3.29. b.) deducem ca derivata Si- esto ogaldi cu zero pentru @ = 58,9° gi momentul incovoietor maxim tn aceasta sectiune are valoatea Mp max = 0,167 pa2. a ‘Conform relatiel diferentiale (3.29. c.), deoarece bara nu este actjonata gi de moment de torsiune distribuit, my = 0 si -G#t-= Mp, deci M, are valoare minima in sectiunea in care se anuleaz M,, precizaté prin @ = 27°, iar Mp miq = 0,12 «paz. Pou expresiile eforturilor gi valorile acestora in sectiunile caracier barei, s-au trasat diagramele din fig. 3.33. @, ico ale 3.5. DIAGRAME DE EFORTURI LA SISTEME SPATIALE Eforturile intr-o secliune curenté a unui sistem spatial sunt cele definite in §22. In consecint’, pot apéirea eforturile N, Ty, Tz. M, My gi M,=M,. Conven- {ia de semne este cea stabilta Tn raport cu sistemul de axe: eforturile N, Ty si T, sunt pozitive pe fala din dreapta a seotiuni cand sunt dir sxelor respective, iar eforturile M,, My, M, atunci cand au vector sutile pozitive ale axelor de coordonate. Pentru a ilustra modul de determinare a elorturilor si trasarea diagramelor lasisteme spalfale s-a considerat bara cotit& din fig. 3.94. a., ineastrata in sec- a ©, Sistemul de axo ulilizat pentru flecare bara componenta se prezinla 3.34. b. Expresille eforturlor intr-o secijune curentd se stabilese prin reducerea for- {lor de la stanga, considerand originea abscisei x in capatul din stanga al cael bare, Se obtin astfel expresille: Bara O-®, x€(0, a} N(x) = —P; Ty(x) =P: To(x) = 5 M,(x) = Poe My(x) = 0; My(x) = 0. Bara ©-@, € (0, 2a) N(x) = 0: Ty0) =P; T(x) = #P; Mj(x) = Poe; My(x) = ~Pras 129beb “eyaanide nes aqoud oywnu asnpes lunssuewuIp ap ojuewie|e sses0)0) os ‘oyeH/e10U06 B6.e| ep 19}OBIE0 no aIe) -inze: eullgo e niqued (8 ‘Iigyeudosd s0}2008 je uadxa YPnis Mido, tine -tidoid op wexuunuop yyivod oje‘evBoue1x0 Jojalo} Baunoe gre ryndioa wary Jodiuoo Bjoeiieu ejezoeud engan oreo innyeloisu eyfejeudosd ase1e09q ads wHeuuojap — “EU 918898 2129 ed oIJO[eA OZ0zI9010 nes ‘yesejdep We earepeo no yodel ut BiuIzeid o eISe08 ele iS umoaid “ylusisizes ap quowoje inun e a 18 OP {UES |nIpNIS ujUDg ‘aueosadul ap jnfeyyn 1S ayeansdy HEUWIEIQUSD “LL “AOTFIVINALVIN F1V SOINVOAW HOTILyLaludOud IV WALINAWIHAdX3 INIGNLS “by ‘INDIO 3d 3GOLANW IS yINVENDIS 3d INNILON ‘HOTS TVINSLVIN 31 FOLSV1a IS SOINVOAN J TIOLLSIHALOVYVO py 1N1OLlidvd ot vee Bis ‘pe'e ‘By Up sjawes6eIp yest ne-s dz = OW ded = ()4W tede~ = (0) x71 O= fee eudxe 9ys208 nO, VAL Sd= = GON ‘@-© BegDeoarece caracleristicile mecanice fundamentale ale materialelor folosite I realizarea elementelor de rezistenta se obfin pe baza incercaiilor la intindere sau compresiune, in cale ce utmeazéi vom insista asupra acestor incereati Incercéirile experimentale la intindere, compresiune, incovoiere etc. se real. zeazi cu ajulorul presei universale pentru incereari pe epruvete de anumile dimensiuni prevazute de standarde. De exemplu, pentru ote! epruveta are forma conform STAS 200-75. Dimensi cipale sunt: diametrul initial do gi lungimea initiala Lo tntra repere. Celelalte dimensiuni sunt: lungimea calibrata L,, lungimea h gi diame. trul D ale capetelor de prindere, lungimea totala Ly. Reperele sunt dou puncte marcate fin pe suprafala epruvetei gi marcheazs lungimea initiala Ly pe care se vor masura deform: Pentru incercarea la intindere, epruveta se prinde cu capetele intre bacurils prosei pentru incercairi care solicité epruveta cu o forfa de intindere progresiv crescatoare, a carei valoare se citeste la cadranul masinii, pandila ruperea probei, Viteza de crogtere a fortei trebuie sai fie suficient de micé, STAS 200-75 imiteaza viteza de cregtere a forfel la 1 daN/mmé-s, astfel ca forta aplicata o& fic de natura statica. Schema de principiu a presei universale pentru incercéir ce prezinta in fig. 4.2. dimensiunile din fig. 4.1, Fig. 4.1. Epruveta pentru incercarea la inlindare a ojelulul Presa universal pent comprasiune ¢i la alte col este dotata, Cu ajutcrul pompei 1 se introduce ulei sub presiune in cilindrul 2, ridieand | astfel pistonul plonjor 3, care este legat solidar cu cadrul 4. Epruveta de incer- | cal la intindere, 5 se fixeazéi cu capotelo in bacurile de prindere prevazute in partea superioard a cadrului 4 gi in cadrul fix 10. Daca incercarea se face la , epruvata se ageazai la partea de jos @ cadrului 4, reprezentatd 4.2. Forja aplicata epruvetei se citeste la manometrul 7 gradat ‘in unitat| de foré. La terminarea incercarii, uleiul se reintoarce din cilindrul 2 | ri daea ee tolosesc dispozitivele auxiliare cu care , care in special in prima parte a incereatii sunt foarte lor sau sutimilor de milimetru), se masoara cu ajutorul nui aparat denurmit tensometru (vezi [14]), care are posibilitatea de a amy 1a mult deformatile lungimi’ initiate Lo, TT L SESE ees Snags 2 Fig. 4.2. Schema de principiu a prosei universale pentru incercari experimentale. in timpul incercarii se citesc 1a cadranul presei valorile treptei de incéircare, gila tensametru alungirile Af Rezultatole incerctiri co roprezinté obignuit sub forma unor diagrame, raportnd la 0 anumité scar& valorile for{ei in ordonata iar pe axa absciselor valorile deformatilor. Graficul objinut poarté numele de curba caracteristicé a epruvetel la In- tindere. Curba caracteristica a epruvelei se poate trasa gi la solicitarea de incovoiere in care caz se stabilegte dependenta dinre manometrul incovoietor M, $i Unghiul de rotire @ al seciiunii, sau la torsiune, Intro M, gi unghiul de rcu- cire @, 133set ‘auadns ap vounvfoas 16 wimg6 euoz (q jajearudo vipjesdne od gq euobowe aifeuojep op eis eoseoynsne (2 er Bs ‘ayeujeuojtiod id op elfejes 0 Bisixe nes injquiesue Uy jojenrido We aInjosqe auifeuUosop 16 oppoyde ofolioy oxuH xe jol10) ey Beseojen e| gued vo ynzea BS NOWAg IN] Bza}Od) sp oJowNu gns gincsou -no ‘eIpeus Biqy} no Joj@IUEUIa|s LORYDIOS rIph|S Supe ole|UeLWepUNy e[6z<}0d! Llp BUN glued “21 "3'p'S Ul BBB BA 98 Wino BEB ‘olzn;oUCD Bop © ep Bap ‘elfeuuiojep ednp IS exe ad ejeuniou 1S ue|d uu ‘areyoliOs ep eWUIeU! exe ad ofeuuoU 15 auejd ‘ejesiensuen aljunioas go “enop w 6 UDB ~owo 8388 (°9) eielpnys 2u0z ed lojenrude & elleu “oJ@p ap voreis 20 BODOR oJSo BUN :e|uByodUI o \njoues enop giZe: sealesqo ese UIQ a 19 jnsoueyut ul 18 (Seojooe juns efeyeidns ed eyeniesqo yWeUo}ep go sundnsaid wend “Olu! uns Jayennuda SjunisuoWlp 00010080 BuaBOUIO ojsa Blejeidns Biseeoe od arfeuUoJep ap aims ‘snds Jone “1 -onnude ejejeidns ad wioyun eunquisip uns sylfeuLs0J6p Bo ‘Pop “wopIyouoD “7 eowibun} ed Riueisuoo "%p ~ p= py “elem ySeae08 No BoUsWese 9p ‘yzuOIOSSIU 9S 40] ;MujOUIEID 4ep ‘esLyo4IO LEW dyesiensuen aiunfoes ‘dun wSejeoe ul 9 <°e — B= BY ajequed Seaa0e no pugoso.o %e ajojupjeip ‘ojuersipiyoe 18 exe od ejeusou “eueld jo) ugUR alin 499 Yq lWojen wiZoUe|U) Bli0y 0 no ejeAnide weLeoIZoUl Bj Bo EIEISUOD Og Ce -p'7 By) }eanide ope ajesionsuey ejlunifoos ereeyoreul oseo ‘exe od e12I70 ~Ipuedsed eueid uy ayenis (Pe) equesipiype Unov99 pzeese] 9s vlojsooe Blej2id ne ed ‘\ajoanide B 1euO}op 9p NpoU! JeIO Few BlUEpIA® U! OUNd ¥ MUIUed @ yaqoid ynjoajo eared 90] o12 puBS J Injound uy EuRd juepusosep auinap ynoljei6 ‘juewow ys90e ednq “leyeando & axodn4 op BHO} Jeuo/|UeAUGS BispisucO 9s 20 aizojen Ve “|UIOIES B AWIIXBUI JUojeA opuNdsel00 J imoung “@sepyjosuosoyne 9p BIjuNu BUGZ 44 Mound UL eUEd juepUEcEe NOU Up ournep \nolje16 ‘weBino eaxeUNsuoD ednp HO BIE|SUOD 28 ‘ayiedop EW @ ‘e1061no ap Joljed nes ‘puoz oyei5 up 9 euCZ J! by puloues Bywinu 4 Inuewioues "yle|UeZuO ajoeId ejse ,29 oWe16 ap BauN|uog “weswoleA eoyipour S28 e1epunu ap e104 B0 giv os010 oluBunye eo ver so "BIBISUOO 06 “equno ed op a inmound eLeoypzundsei09 q, B1Zo}EA PII -nUP 0&7 “Jojesiosqe exe op 95-npuudaide gzzequno os jno|esB ‘opedo 1eul 28010 ajtjeui0}ep "}olio] voseySo19 no eyepo FO BAIOSQO 8s ‘eZENUNUOD U| @ ‘eyei!euor}iodoid ap eu | euloses epLinuep 13}10) @ 4y \Wo}eA soBzZUNdSoL09 ‘d injound 6p eieaLedns BeUEd By InfeuE}eU & sJeneUOILiodo1d ep ;njniuAwop apundseicD ey “1e} ua|odoid op aifeje: 0 eIsixe 717 wn|OSqe Pales|dep |8 olePUiU! EP ELlO} ‘anuy go inde] BoIpU 80 Be80 “ededup 0 asa ‘do ‘njnayjei6 v oLed Pulled @ ‘vedn e| upd guides qns injnyousjew eereHoduoD w OveoqUB}O1 squBLodu! e129) WWenleaqo ep ees o oullgo jod es ynynoyesB Bz|/eUe UIQ Jejannide & ponsHeyDe1B equNo jo}\s2 ynui;qo w-S frien ‘esopunuy | s1eow fo uP rajennuda e poysuajoeses equng 4 ‘ey Ba i ] qa up euioy 018 ‘jolo op joys un najued ‘e189 18 eInjosqe ouifewuojep 1$ e1opUNUL | 8p lio eifeuen exnuip eluepusdep giuzeide: avo noyeib ezease.; as ajound ud "eoseour jnduan us einuiigo 'y 47 — “q UojeA ep Joyyoeied Bzeq oq woqseo 9p snpai jHuljueo no jojo ~ Wfonsycuce nujued ofeous [plo uip ejennude jun e exednu e| gugd Bereoie9uy Uy BisuDD njusUILedKS “Wonajsuod n.quad injnjajo e ar@pUHU! B] BasedI89U “ZL y seleanida & goysuajseieo eqino JeuloIne EzPaNSIBelU eso fodsip Un no o;nzzAeud juns uEOIDUI nujued euiepow eUIseAr Daca presupunem c& aceast proporfionalilale se realizeaza gi pe portiun, mic din epruvet, din uniformitatea cistributiei deformatilor rezulta coneluzia $ifortele interioare cunt distribuite uniform in intoriorul opruvetel, adicd gi stare de tensiune esle omogend pe lungimea Lg. Aceste concluzii nu rman valabile jn zonele de capat ale epruvetei prin care'se transmit actiunile exterioare gi, de asomenea, in zonele de racordare ale capetelor epruvetei cu partea central Problema distributiei tensiunilor in aceste zone este dezvoltati pe larg in §.5.2.1.3,, rezultand concluzia ca in sectiunile suficient de depairtate de aces. te zone, aga cum se prezinté porliunea analizata, de lungime Lo, Se poate admite ¢4 Starea de tensiune gi detormalie este omogena si aceasta se men, {ine practic pana la valoarea maxima a lorlei de incdircare (punctul La atingerea forfel P, starea de deformatie uniforma nu se mai pastreazi, | deformatile se concentreaz pe o anumita porfune a epruvetei~ evident, cea | mai ,slaba" - unde apare o stricliune transversala (gétuire), care se accen- tueaza progresiv gi unde se produce ruperea efectiva a probe’ (fig. 44. b.). Datorita micgorarii sectunii opruvetei in aceasta zona, forla de Intindere descrasle gi astfel se explic’ ruperea epruvetei la o valoare a forei inferioard | 6 care a proluat-o anterior (punctul r). © Daca epruveta este inctircala pana la o anumita valoare a fortei, Po, § apoi doscarcal complet, ee poate ‘ocaliza pe grafic un punct e ce caracterk | cé, dupa descarcare, epruveta nu prezinta deformalii remanente, '5-a comportat elastic. Valoarea P,, a forjel se numeste sarcing fa limita de elasticitate, iar punctul e corespunde limitel de elasticitate a ma- torialutu © Dacé incircarea depageste aceasta limita, de exemplu este cea corespun: zatoare punctului a, la descarcare se objine dreapta aa’, paralel cu Op, con- slatandu-se ca din deformatia totaléi Al, 0 parte, Al, este revorsibila (olas- tied), dar epruveta ramane cu o deformalie remanent A freq = 08 (lig. 43). | La © noua incarcare a probei se parcurge mai iniéi porliunea a'a, i@f daca | incarcarea continua se Inregistreazé curba arr, obtinuta la prima inearcare. Deformatile remanente pun in evidenfa faptul ca in structura materialului apar deformal © Mecanismul producer deformatii corpurilor solide sub actiunea fortelor ied prin modificarile ce apar in structura moleculara a materiel gia fo studiatéi in detaliu aldt pentru materialole cristalino, cat gi cele amorie In cadrul cursului de Maleriale de constructii sau vezi [9], (20) 4.1.3. Curba caracteristica la intindere a otelului. Curba caracteristica a epruvetei, descris’ mai sus gi care exprimé legaitura dintre forta de intindere si deformatia absoluta a epruvetei, are dezavantajul c& depinde de forma gi dimensiunile probel incercate | 136 Pentru a elimina acest lucru gi pentru a obfine rezultate cu un suficient grad de goneralitate se obignuieste ca diagrama s4 se construlasca in variabilele {j -£ (tensiuni ~ deformatii specifice. Deoarece efortul axial este constant in orice secijune a epruvetel, N= P starea de tensiune este omogené, tensiunile normale in sectiunea transversala corespunzatoare unei anumite trepte, i, de ncareare vor fi unde A, este aria initial a sectiunii epruvetei gi L, lungimea it mérimi);, & determina, in sistemul de coordonate (J - € , o noua dia~ curba caracteristica a materialului. Aceasta, nemaidepinzand le epruvelei, caracterizeazi comportarea materialului la intindere pand la rupere. Pentru ojelul moale a are alura din fig. 4.5. Evident, punctele caracteristice ale diagramei efort-detormatje (curba caracteristicd a epruvetei) se regéisesc gi In curba caracteristicd a materialulul = punctul p precizeaza acum valoarea_() . a tensiunii normale denumita limita de proporfionalitate si care reprezinté m&rimea efortului unitar pana la cate intre tensiuni si deformafile specifice corespunzatoate exista o relalie de proportionalitate; = punetul e precizeaza valoarea (), denumita limita de eiasticitate si care reprezinté matimea tensiunii pana la care materialul se comorta elastic (la descarcare nu prezinta deformatii remanent s punclul © corespunde lansiuni (j. — limita de curgere a materialului, adica valoarea tenciunii la care deformaile cresc sub efort unitar constant; = punetul r ~ corespunde tensiunii maxime ne SS care se considera conventional ca tensiune corespunzatoare ruperii gi poarta numele de rezistenta de rupere Valorile Gp, or Jor Jy sunt numite caracteristicile mecanice ale materialului La alte materiale curba caracteristicé nu permite delerminarea punctelor caracteristice puse in avideni la incercarea la intindere a oleluiul moale astfel de curb caracteristica este cea a ofelului alat (fig. 4.6.). Carac- leristice asemanatoare prezinlé aluminiul, cuprul, duraluminiul, bronzui etc. Se 137eek ‘senepe-siul ‘epeuotfuenucd ejso ('"y “6y)) sjureu jews Bsjtosep — BoHisue|oeIEo bequno ~ poljgeds elfewoyep — sunisus} eureABEIp vo WIEAlOSgo Bs OINGEL] @ (guouewio.) gua -euuied efjewojep aise 16 eimosz0sep Bdnp oupwies 4g oyed 0 se! “(ponsEje 2188) e1eoizosep | a1edsip °g oped o & Injnjound e1eoyeZuNdse109 '3 BEIO} eilewuojap uig “dg no gjojered eidvoup aiul) o AjewuIxoJdD ojs0 0169 20 InO\es suligo 65 go eje1su09 95 “(<7 “64 UIp & jnjound) BIeyoRSEIO ep Byjus) aiSas_edep 129 WunIsus} B 91BOIeA OB] OP 99%) os IOJeAnIdo Lo/BalROSEp Roeq ereosposap b| sjueueued jffeuiojep no guEUIE! Bs BeAnuda BO BIB) “ed nlwewiop Ul BsUUGno oyeI6 op UNIiod 0 oUDsep 6s °°1) eTEIONSEIO Op Ley) PIBOLSIUt "IUnISUe} B a1eojeA O B| Bp PIeAMide WROIBOSSp IS WIBOIEOU BOBQ (Buno,) jeulpny6uo} ayeyolIseje ap nnpow “g no eyebe juns 8 puny 00 5 WU eIS008 oYSB/6 JEIUI IUeUIOp UI “yUEpIAg “~y6t = 13 ‘Hso6y = *4 june a09seje ronsus}ozse. ojseae oujauuoag “(S*p By) (°3) uRoes InpoU! 9p 9jeuinu Rueod azedsou jnjound no eeulBuo eiSeun leo leidesp Pied a yua6uey jnpow ywnuap 8i5? 1§ Boyouojoesee equno | yesepisudd Iniound ut fejueBuE; EIUed BIULzeided O129 (ev) ae und ewudee | 81880 2c 6 jgewen 9j89 3 njnpoUr innjeuoyeUs w ayeyjoUOILodiod op e [> 6 = 3] (ev) 30 exe no do eideaip e985 | e1eo od injniyBun we goujewoucBy) ejUeBUe no J260 e189 jeuIpTY|GUO} ereVONSEIO ep inNpow eo eALosgo os 's'p “ get uo , uu 21° Nep | ON e1NseU op ojilpun ogeso| -0} 88 'NUsIqO ‘feUOIsUeUIPE 9759 3 edesROAp ‘[z.4] ‘0 JuNIsua) E No Seasoe aqSe 3 STE }ONSe|e ap iNpow weun;euoWIp Bo BIIRZe: ('{"y) eMfele! WiC ‘Buno, inj jnynpow nes feu}pry}BU0} NISBIO Bp |NPOLU ep sjatuNU gueod 3 ojP}BUCILodoud ap ini0}984 0189 UI =O :@00} In} BaBa] ud eiuudxo os 18 ex IUy e189 HfeLUsOJop 1S 1UnISUe} eALIp BAM} -2627 ‘eideaip atu) o aise in;nayeA6 B dO BouNIod ‘inzea we Wind BY @ 406 } ininpeueqew 2 BoIUye, a}euoNse|e ap ey) aYSoUYap '%6).0'0 ap alUauEWeL JZuUOJep IeUN so}ezZUNdS “8109 njound "eaueuiese eq 704) wzeeiou as #8 theuliojep leyso0e ereotezund 82109 inssua] Bareo|BA 'eUOTLBAUcS "eiapisuCD o= "9 /) o10bIn9 Op EYL jeosed) Bg an (by) unjpjajo ex9puRUL P| polsusjoeies equng ‘sp Bis pone 7 j y a "%2'0 @p ejueu “ewes |}ewJojep 1eun epundseioo eo BwesBelp ed ep jnjound uy yeBano jynd -20u1 |euo}fusAUicD Blap\suod as a[PusTEWW \S008 k7 “9:0BIN 9p ellul| oun weeds Bayeyjiqisodu ep |§ eseGino ap jounsip 84d nun esd\) BAesqoepruvetei la intindere, in alara de alungirea ei, se constati transversal. Deformatia in timpul sol gi micgorarea sectiunii care se numegte contract Specilica transversald &,, se defineste prin raportul (4.4) , deoarece, |a intindere d este mai mic ca do, ea este negativa. Pentru toate materialele din natura se conslata ca, pentru diferite trepte de \oarcare, intre deformalia specifica transversala, £1, gi deformatia specitica longitudinala € exista proportionalitate, care se exprimé prin relatia: e=-v-e (48) Factorul de proportionalitale v este denumit coeficientul contractiei transversale sau coeficientul lui Poisson gi are o anumita valoare pentru fiecare este foarte redusé pana la limita de curgere gi, ca urmare, micgorarea ariei este neinsemnata. Astiel, putem admite ca riguroasa relatia lensiune-deformalie, pe aceasta zon, dala in diagrama din fig. 4.5 ita de curgere, micgorarea seciunii transversale a epruvelei esi cur tensiunea normal s-a determinat raportand forta axiala la aria initiala a sectiunil, rezulla clar conventionalitatea curbei oblinute. @ Daca lensiunile se determina din raportul Gi-2t a unde A, reprezinia aria sectiunii din momentul respectiv al incarcarti, ce obtine fo diagrama tensiune-deformalie continu ascendenta (desenata punetat in fig 4.5,), denumila curba caracteristica reala a materi Din considerentul cé msurarea experimentala a contractei este mai dif reala gi conventionala — coincid prac 2a calo Good Werere ate de liege. Morar Safe inaresreara ts nd eaapapt hr oak ia ce raga curba catactorlica conventional iar penta renin co rpere 28 se conor valearea 6, ix 9 Penttu materiale de construc ole, bston ~ ezistenfa la rupere repre Zintd marca materielu, Aste, pentru un olel OL 37, rezstena la rupero colo 987 daN/mm@, iar pentru un beton, marca B 300, rezisten{a la compresiune este 300 daN/cm2. Gin eomatadl, de-cedics, 2 INGA, G2 A MOTE Me St conventional dupa apariia géiuldl Dat din accel moment. deforma spe- 140 ice determinate cu relatia ru mai redau corect fenomenul de deformare datorita caracterului neomogen al deformarii in vecinditatea gatui Deoarece coniractia transversal este redusai la elementele tip bara, aga cum vor arata in §.4.2. ea se neglijeaza, admitandu-se ipoteza ca sec{iunile transversale igi pastreazé forma gi dimensiunile pe parcursul solicitari 4.1.4. Diagrama tensiune-deformatie la compresiune a otelului. Incercarea la compresiune a olelului se face pe epruvete cilindrice sourte ~ lungimea epruvetel sa fie mai mic& decat diametrul do trei ori ~ pontru a nu aparea flambajul. (lig. 4.7.). Delormarea epruvetei din ofel la compresiune.. Epruveta, comprimata intre platanele presei universale, se va scuria fongi- tudinal gi igi va mari dimensiunile in sens transversal. Tolodata, datorité frecéiriidintre platane gi suprafetele de capat ale epruve- {ei, se Tmpiedic’ intr-o anumita masurdi deformarea uniforma in sens transver sai, Daca acest fenomen este neglijabil in zona elastica de solicitare a mater alului devine important in domeniul deformatiior plastice, in continuare, punctele de pe curb capat ordonate din ce In ce mai mati. Graficul nu se mai indreapta spre axa absciselor prin faptul cA epruveta so umfld transversal, igi maregte sectiunea gi deci, pentru a obtine deformatii axiale, forte P trebuie 88 croasca mult. In cele din urma, epruveta se turteste [ara a surveni ruperea. Datorité acestui lucru, este di matje alte puncte caracteristice in afara punctelor p’, e', de a preciza pe diagrama tensiune-defor- ig. 4.8.) 141ert uaBowoau aiSeuinu as jndico ‘injnjound ayeyeu -op1009 9p elfouny e2euen ojo LORD 48) ‘uaBoUIO a{EouINU 96 215908 InyNcoo oj9iound e120) u uojen iSeeja0e ne oo|ueDeW |S eoiseje ejoILteIsUCD PUED ‘edosjo7j ajeyiayeur osewnu es “ound un-1 eijooup 20110 od eojuzoew i$ sonst ilejoudold iSeajooe ne oie ojajeuajeyy injnjeuoyeul 9] BoNSEIa aUe}sUo eyuNuEp yuns ‘yn &| jeuEyeW UN | ep ByUEIIp ‘A UOSsIOd In} |mUEIOI}909 & © ‘3 SIPIONSEIE 9p aINPOW nop 9499 ULId a}!UYOp 1UNs soJEleUaYew o[e soysw|o ollfejeudolc (e1e29}10} e) eoyjioods 18 ojetiueBuey oyuntsuay nqued oy00H In} Baba guLdKs (2°>) (er) jf 5 = 2! reUUIO) ns BlUZeid as (2 eluepuadep ‘ayeyeuoftiodosd ep jnjUaWop u| IP ‘aluyep op eijejes No [eSTOASURN oVeYONSEIe Op Inpow EYL -nuep "9 ‘injnjeueyew & RosuoyseNe9 BNOU o e}Souljop 98 "BouaWOse OC) ‘aiadru ap eluaysizei — 12 1 exe6ino op eiul| -°9 ‘a1eyONSEIe ep ey] — 99 ‘eyeyyeuorodoud op Byway ~ 99 :esz09p0} e| nine -OJeW O[2 SoIUEDEW! IYSHa}oe1e9 jareOTeUUIN BIINZE: f — P BUIABeIp IG oc injnjojo e 21e99}0) &| BoNsHeIeLe9 BqIND, “Oly bia oF ‘01> “By up eUlIo) axe 2]eOU jnjafo Njued eInU!ae ronse .f - 2 eweiBeig “ullgns jeled no exeinqny ejenrude foun e euinisio) BI ngoledur efeq ed nes [p}] pind aleoeyo) e| sjeanide foun (ugoieoul ezeq od eullgo @jzod es ‘pind aresey0} B| InjnyeLayeW BansHaroeseo eunuep ' f ‘euziniuBun sonoeds ojifewuojep 18 ofeljuebue} ojtinisue] e21Uip ejuopuedeq Injejo eB axe9a}.10) e] BONWS}4a}OeIV9 BqUND ‘SLY zh “innjolo © eiojdios ojfeuiojap-aunisusy BUHEIBEIQ “6 “Ble 6° ‘8y) 2ujBy0 ap pfey BOI -euus BquN9 © oBoUL Ininjefo woNSUE}OEALO NsJUOd WoHWIPE ‘20 6} = 3 ‘ISeojo0e Juns euniseiduoo |S exepunu) e| aIeIIONSE|® ep ajeinpow lap “\éuajane juns Ao #8 do so}eidosp ojojued 421°) 20) “4 exopunus e aynuiigo [99 no 186} 298 juns aunyseidwoa Bj 7) “4 a|oeIe9 S]J0}2n uN, ‘uniserdwoo | Injnjofo e BoUSUEIOEsEO eqND, “ey Biscazul materialelorliniar elastice, omogene gi izotrope constantele elastice ‘unt in numar de rei: E, G, V, intre care exista relatia de izotropie: (4.8) dedusa pe cale teoretica (18). Matetialele ale caror proprietitielastice sunt diferite dupa directia de sol tare sunt denumite materiale anizotrope. Cand materialul prezinta trei principale de anizotropie, ortogonale intre ele, se numegte ortogonal anizo- trop sau ortotrop. De exemplu, lemnul este un material cu anizotropie ortogonala, avand ca- racteristici clastice gi de rezistenté diferite in lungul librelor gi perpendicular pe fibre. 4.1.6. Materiale ductile si casante. © proprietate importanta a materialelor din care se realizeaz’ elementele de rezislenta este capacitatea lor de deformare. Din acest punct de vedere se constata c& exista materiale care au defor. alii mari, in mod deosebit, inainlea ruperi. Aceasta proprietate se numeste tenacitate sau ductilitate. Alte materiale nu prezinta aceasta proprieiate; ele au deformafii mici gi ruperea se produce brusc. Aceste materiale se numesc fragile sau casante. in raport cu aceste proprietai materialele se impart in; ~ materiale ductile: olelul moale, aluminiul, cupru, uncle materiale plastice gi piatra naturala, betonul etc file descrise se refera la cele obtinute la incercdiri in condi nor- situali unole materiale ductile pot avea propristali de casanta; de exemplu olelul moale la temperaturi foarte soazute devine casant; de asemenea, decd viteza de incdrcare este foarte mare (prin goc) doformatille inregis- irate la ofelul moale scad mutt etc. Caracterizarea ductilitatii unui material poate fi facuta prin urmétorii para- meiti a, Lungirea specifica fa rupere, 8, % del 8r% = Er unde L, reprezinta lungimea epru rupere, Er, variaz’ in condifli normale inire 8% gi 28% la ofelurile obignui Aga cum se va vedea in §.4.1.9. ducillatea materialului este influentata de 0 serie de factori ca: viteza de incarcere, ecruisaj, temperatura ete dupa rupere. Deformatia specifica la 144, | De asemenea, marimea alungiti specifice la rupere, Er. depinde masuré insemnat de forma epruvetel gi in special de raportul dintre lungime g atia secijuniltransvereale. Din aceasti cauza standardele preva rapoatte Jeterminate intre lungimea de calcul a epruvelei Lo gi aria secfiunii transversale: Lo — 10 dy pentru epruveta cu sectiuine circulara Lg = 11,3 (Ay pentru epruveta cu secfiune dreptunghiulara. b. Contractia specifica la rupere unde Ag $i Ar reprezinta aria seciunilinifiale a epruvetei si respectiv, ar secijunea de rupere. 0. Un alt parametru care serveste la aprecierea ductilitafii unui material este m&rimea ariei cuprineé intre curba caracteristica gi axa absciselor (lig. 4.11) Vom arala (vezi §.5.3.3,) 04 aceasta supralala este egala cu energia specitica rmatie la rupere, E, , gi se mai numegte coeficient de rezisten{a a ma- lului. Find mai dificil de determinat, in practicii, se folosegte marimea ariel teri dreptunghiului cu laturile 0), i €;, care poarta numole de coeficient de calitate Intre aceste marimi exist relafia: Es,r = o¢-),- €,, unde ec esie un factor sub- unitar care se determina mai usor pe cale experimentala. La materialele ductile aceasia aria este mult mai mare comparativ cu mate- falele casante (vezi fig. 4.11. si 4.12). Acestea au capacitatea de a inmaga zina © cantitate mai mare de enercie de deformalie pana in momentul rupe Din acest motiv, materialole ductile au © comportare mult mall bund la solicit dinamice, cand se dezvolté o mare cantilate de energie cinetica care este magazinala cub forma de energie de deformatie, cea ce la materialele casante nu este posi 5 Fig. 411 Energia specitica ce doformalje la rupere, 145abh 4 efooup ed jeuou oun; %BL NyeU}xoude glulzeiden (" ‘unjseidwioo &| Je1/91}0s pesg ap InjnuUso| jnZeo UI nidwoo Bj 00 duu uy ‘atedna op Blusjeize: up #9) stenyeuoiliodoud ap ey idwioxo aq “on nua} B RaNSUE|OBED BquND “e1E|}OI05 Op eile 19 ‘injnutwe| eioeds op fewnu nu puidep winjseDe 9/2 eolueoeW nuwio} 94s0 doxjoziue aid aifonsjsuco ep injeuoreW njnuwo| B woRSuO}oBIeO BqIND ‘phy “Big 219 “8 -svjd ejesew ‘ou/Se1 “ayeuopio sjajau uy esndsy ISO nes eIEOYNENS ‘eseoIdy) ojolel 1 "June BajseDy “I}oaslp eyo ad yound june eojueoew-cory elizjeudoud e1e0 2] edoqoziue ojojeueyeu ep cuiqosoep sds ‘adoxo7 osewnu 6s yound nL! 1foeulp eIHeyp BdNp eoueD -ow-001z) eeudoid jSeejeor ne e1eo ejareueley) redosjoziue ayeeyey “8° Lp ‘njnuojoq e BonsuE}oBze0 eqND ‘ely ‘Ba (6'r) vrelluovodxe ea6s} ‘siunual 2s gs nowy B a0 Baad ‘ajduiis jeu! YUL BinO {89 8] 2oNPUCD Ose9 Oo} In| 169) © BATELUIXoIdE PSIeIIIGEIEA va|saoe nujuad § oywpE os ‘zideaip O op BieHedepul Bald aise nu ejevs}ew 15808 B} of seuuojep-ounisua] BuseABeIp 29 IMde “=I.OUIp ‘2Se0 -hoge| e)noj29 B| eonpucd enymnsudd 15a] Bue ‘968 J9UN Bozejdope ‘eju!UAUOOU! JO}le BBE U feuteW ez80ay nijuad jeyuaUULedxe jleulUueIep jlueloyao yuns U 1S 20 epUN (vr) -ueuodxe EuUo) 0 gns aijewiojep-aun|sua} eumpBe| owiidxe os Bs 12018% 9x}00} Inj B69] BIBJoadse: ojG0 NU ejeUETELA o}Se0e B| Go BsPSA Ul PUBAY bb reluo) P eonsuarseseo Bang aby Big “esopuqui 9p 9I89 op ele) WEL feu nu sunisescuioo B| alusjsiza: as-npuiluenins ‘ot 6y ul bo gquizaid os rouepie 18 ojeinyeu ioxtoid 'njnuojeq & RieUOITUeAUoS PoRsuejEIRO eq’Ng euepz ‘pleunjeu eijeld ‘Uojaq -ajuesea eypverow oyje my -ued 18 aqiqejen yuns ~ sojisejo — selu) 10j@u07 esc iluoyp oje}oNSele ep inpow ‘eunisesduioo 18 exep | uajIp eueysizei — jiJeasesqo ayseoy 5 ‘2400} In| 2969) B| op ojeqe os equno IEP ‘eieIUI| olluniliod osesd\| go BIEISUCO es "euawiese 3g ‘ivejp juns auniseidwios 1 a1apuyui e| ayo!oqSea ep POUL 18 96 ‘9|L!9Hp IUNs uNWWeA BNop 9j29 B| eUIBUO Ul soja{ueBUE} BjalURd ZO gaiesqo eu! ag ~) 18) f) exadru ep sojiunisuo} oseoyezundso109 , 18 4 10}9}0UNE ehdeoxa no ‘eonSiiejoeieo ajound eluapine UJ aund jod as nu aunysoiduo9 #8 Bo ‘elepunU! BI ely °ZL'y BN] UIP Bini exe ro]Uo) B RoNsUajoEIEO BAND geet 1 1 29 T= 9 evo e1'30(S:2) = 10) uoieg ngusd nidwioxe 8p ‘aunisaiduioo 2) efueysize1 ygoep wedi foul yu) osopunus v} vludisize ueIeyy ‘ginBou ep ‘ne oujauiseu Eosueioeleo BqUND O RIUIeld e129 9| 00%) ) 242'0 atoedse: '%50'0 @p exeoszosep e| e]uaUeUser J JoPzZUNdsO109 ‘Jeuol|uanuod Boje 9 o186uno Op lo}/Uul| Ole 1 E1e}ONSEIe ep 19} hui B|Uo}eA 1S BluuNsn no yorewi9s Jeu Bs Nu oi @ Bjajound ‘axe|nopsed ejound Bj "BnUTUCO BqINo o ejS@ eoNsHEIDEIEO ‘(‘9°p ‘Bil) ZEA e-s uN ebE ‘ea -se0e #7 ‘Blueseo aja} ‘aijonp a|euo}eU uns Ba}sa0R O.]UID ajaun "BoIUeBIO njeu op ejsieveyeus ‘2|Nixe} sje1ay ‘ejaIIs ‘ynUO|eq ‘ejeieU sland “Injrudno ye ‘INZUOIG "¥jUO} “EAU! euOGo}e9 YiseEd" Uy “ex00} Inj Lobe] op BIInose nu eleo ejeuajew juns goIpe ‘goNSe|e Jel) aeyodwoa ep BuoZ ElUIZaid NU PoyeyojoRse0 eqino ajeue}ewi 9])nlw B| ‘eoUoWESE oq “so\jeUUISeU eol|sUE}OE! 29 aquno [o9p ‘aunisaiduioo |$ s1epUNL B BUSY oxByodwco © ne “eAsjodwIp "Bou! ojoaly ‘ounisaiduice 16 esepurtUl e] eolNeDeUL onsuayoeLLO ISeo|a0e I aUIS Ho 9p Bley BoIjawis BorisHe|ozIe0 EqiND O Ne ‘Injnjalo inzea UL ]NZBA B-s WN ‘sfevevew ejeun “auniseiduioo nsjued eun (8 exepuUy ap 1eI}0s exeoyezund 88109 BUN “lined Bnop BIUIzoid Be ‘puIqUOA jeoUN6 Ul “esednu e| BuBd eInjsooR PpoluPAU-co/21| eave UOdUICO EzeANISNI| INjn\eLA}eW B BONSLO}OeIeO EqND, “apeLayeu oye Bj BON[SWa]DBIeO AqUND “ZL "7brelor ea (Jp,) reprezinta doar 35%. In acelagi timp dilerai gi moduli de elas. ticitate pentru cole doua moduri de solicitare (E> E,) 4.1.9. Factorii care influenteaza caracteristicile mecanice ale materialetor. Raspuncul mecanic al malerialului la actiunea fortelor se modifica calitaiv si cantitativ daca se schimba paratnettii incercairi in acest sens, se pot evidentia urmatoarele aspecte: caractoristicd si modifica proprielaijle mecanice determinate. La viteze mari de Ineircare, deformalile nu se mai pot dezvolta datorité timpului scurt in care se face incarcarea. Asifel, chiar in cazul ofelului moale pe ji se constala cA la incercari cu vitezdi mare limita de curgere (J, cregle, iar la incereati prin goc crogterea esle de 100% fala de incercarile normale si se apropie de rezistenta de tupere 0),. In fig. 4.15. se prezinté comparativ curbele caracteristice ale ofelului moale la incercari cu viteze diferite. Curba caracteristica obignuita se obtine pentru vileze de deformare (0,01 = 3) (rninuty:+ vw vw ig. 4.16. Iniluenta vitezei de inearcare asupra propriatatjlor mecanice ale ofelului 2, Temperatura normala pentru incercari este = de 20°C. S-a vazut cd la temperatur foarte joa- 59 ofelul devine casant. La temperaturi inalte se modilicé substantial proprietalile mecanice ale materialelor. La olelul cu confinut redus de carbon 4.16.) se observa c& pana la 300° C modulul de elasti tezisten{a de rupere 0) creste, iar 5, scade, ceea ce erat cA materialul a devenit mai casanl. Peste 300° C, incep sa predomine delormafile plastice; rezistenja de rupere scade mull si de asemenea se micgoreaz’ modulul de elasticitate E. a 800” C rezisienja de rupere scade cu 40% fala de cea determinata la temperatura de 20° C. La lemperaturi peste 600° C limita de curgere gi rezistenja de rupere scad atal de mult incl practic se pot considera egale cu zero. 148 luenfa temperaturilor inalte ior fizico-mecanice ale o| 3. Ecruisajul. Aga cum s-a aratat, daca epruveta se descarc\ din punctu @ (lig. 4.17. a) gi apoi se reincarca imediat, se parcurge graficul O'ar’, deci se objine curba caracteristic’ din fig. 4.17.0. Rezulta ¢& domeniul de comportare jar-elasticé materialului se méreste, limitele de proporfionalitate gi elat citate cresc. Fanomenul poarta numele de ecruisaj Prin ecruisaj cregte deci limita de elasticitate {ard a se modifica rezisten|a do rupere, dar scade mult ductiitatea materialului (ig. 4.17. a, b) Daca reincdrearea se face dupa un intorval de timp (do exemplu 100 ore) se constala 0 creglere mai accentu icitate, gratioul are iura O'abe (fig. 4.17. a), dar se observa o diminuare gi mai accentuata a duc tai datorita acumul&rii deformatilor permanente la Incareari g descarcéti tepetate in timp, fenomen cunoscut sub denumirea de imbatranire a materia. li. acd epruvela de mai inainte, dupa ce a fost descarcata, este soliitalé la compresiune se constata c limita de elasticitale la compresiune scade aprox mativ cu aceeasi valoare cu care @ crescut la solicitarea de intindere. Acaasté parlicularitate este cuncscuta sub denurmitea de efectul Bauschinger. Rezulta de aici c& ridicarea in ecruisj, procedeu utlizat practic prin autolretarea conductelor forfate, trefilarea la rece 2 s&rmolor din ojel pentru betonul precomprimat, preintinderea barclot de armatura pentru beton etc., nu este indicat in situatile in care piesele sunt su use unor eforturi altemante, de exemplu osiile boghiurior pentru vagoane, 149‘etus| eavobing ‘ely Bid ‘BOUEXBIOY ‘Oey “Bis Bye BONSUEIEIED (p se (2 BOASURIOBIED (4 ley “Bia ost ead ued enuy, suo jod nes ‘a lua] e1a6ino ep ayifeuwoyeq (61 'y By) feny ejSeunu 26 i$ -oJ6 eqUo, ‘elo 2] eeu unjesadiue) e| eonpoid 9 UOWOU 9] #Se|90y “EyUuo| exeBuno op vauiuinuep eULod ~ aoliseid iojesew ‘nINquinyd ‘nyniununye “sop (Ses B| yejunuoid wus Inuewioue4 “ezeoreosep ednp w93 (2 “Lb'p “Bld aysinzoaan4.1.10. Curbe caracteristice idealizate. Adoptarea unei legi const aja tensiuni-deformal reascé cat mai fidel curba caracteristica a materialului, cat gi diversitatea aces. tor curbe la materialele din care se confoctioneaza elementele de rezistent poate conduce la dificultati deosebite pentru calculul practic. Acest lucru a im pus ideslizarea curbelor caractoristice in aga fal incat acestea sa retina princi palele proprietail fizico-mecanice ale materialului Astfel, pentru materialole casante se utlizeaza 0 curba caraciericlicti care schematizeaza o comportare ideal-iniar-elastica a materialului reprezentala de 0 dreapta delimitat de ordonata (), (Fig. 4.21, a.), inclinata fata de axa Of Gu unghul ex, unde E = Ig & este modu de easttate longitudinal a mate- rialulu Pentru materialele ductile se considera o comportare ideal-elasto-plastica (Prandtl). Curba caracteristica 69 constituie din dreapia Oa, inciinata fala do axa O€ cu = arcig E, care definegle comportarea elastic’ a materialului gi dreapta ab, paralela cu axa absciselor la)= Qe (tig. 4.21. b.) ‘Apropierea modelului mecanic adopla fala de comportarea real a materi cu dificultale de calcul inerente, a condus la schematizarea curbei caracteristice prinir-o diagrama biliniara care s4 surprinda comportarea elasio- plastica printr-o comportare liniard cu un modul de elasticitate redus E = tgoe, (ig. 4.21. ¢), sau, in cazul ojelului, o comportare elasto-plastica cu consol- dare (lig. 4.21. d}. ) care 4 uma. 4.2. IPOTEZELE DE CALCUL ALE REZISTENTEI MATERIALELOR. Realizarea modelelor de calcul pentru corpurie solicitate, avand in vedere marea varielale a formelor acestora, cét gi diversitaiea proprietaiilor fizico- mecanice ale materialelor utilizate, impune formularea unor ipoteze simpiica- loare pe baza cérora 38 se idealizeze fenomenul fizic complex de soiictare. 1. Ipoteza continuitatti materialului, conform céreia, in intreg volumul cor- a, In tealitate discontinua, este considerala ca un mediu continu. Aceasta ipoleza permite folosirea in calcul a functilor continue pe intreg dome- niiul corpului studiat 2. Ipoteza omogenitati materialului care presupune cai proprietitle mecanice ale materialului sunt aceleasi in toate punciele sale, 3. Ipoteza izotropiei materiei potrivit careia proprietaiile fizico-mecanice sunt identice dupa orice directie intr-un punt al corpul ico 152 = 4, Ipoteza starii naturale a corpului prin care se ad cesului de incareare cu forle exterioare In interiorul acest interioare. te c& Inainle pro nu exist fore Rezistenja materialelor, sunt in echilibru static sau dinamic. in primul caz le aplicate corpului se constituie din forte active gi reaciuni; in cel de al (De asemenea, echilibrul se poate relia acestuia. 6, Deplasarile punctelor corpului ca urmare a deformatil sale sub aejunes forfelor exlerioare sunt mici. Consecinla imediata a acestei ipoteze este o& ul se poate exprima pe pozilia nedeformata a corpului; este vorba de probleme liniare din punct de vedere geometric gi calculul efectuat este un ca: cul de ordinul ‘Atunci céind aceasta jpotez nu mai poate fi acceptata ~ de exempl zul problomelor de stabilitale ~ vom exprima echilibrul corpului si vom spune ea etectuam un calcul de ordi 7. Pentru materialele ductile se adopté modelul elasto-plastic di fg, 421. b. Legatura))- € se considera liniara pana la (), gi apoi deformatile crese sub efort unitar constant pana la rupere. Pentru materialele casante se adopt modelul elastic ( supunandu-se ca relatia()~ € este liniara pand la rupere. 8. In cadrul domeniului de proportionalitate, cand aoliunile exterioare sunt pro portionale cu deplacaiile produse daca se adrnite si ipoteza micilor deplas slarea de tensiune si deformalie a unui corp solicitat complex este aceeasi cu ‘cea oblinuta prin insumarea siarilor de tensiune i de deformaiie determinate incar 4.21.4) pre pentru grupuri de inearcari luate separat, ceea ce constiluie prineipiul supre- punerii efectelor. 9. Prineipiul lui Barré de Saint-Venant care poate fi formulal aslfe: dack un sistem de forle care aclioneazé pe o mica suprafajé a corpului elestic se locuiagte cu ait sistem de forte, static echivalent ce acjioneaz pe aceeasi suprafala a corpulti, starea de tensiune gi deformatie este aceeasi in ambela situatii, cu excepfia unei zone limitate in vecinatatea punctelor de aplicaje a ferjelor. In baza acestul principiu, in Rezistenja materialeor, studi sti do tensiune gi deformatie ee faco considerand forfele exterioare reduse la axa barei Ipoteza sectiunilor se aplica elementelor medie gi se enun{&: 0 sectiune plana si normal la axa barei inainte de mare raméne plana gi normalai la axa barei gi dupa deformere. 11, Deoarece deformatile transversale datorale contrac|iei materialului sunt reduse, se poate admite ca in cazul elementelor cu fibra medie (bare), defor pul solictarii (acestea igi pstreazd forma ior gidimensiunile) 153 ‘

Rezistenta Materialelor - Prof. Gorbanescu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezistenta Materialelor - Prof. Gorbanescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și