CURSUL NR.

3
ANUL II IUDR

STRUCTURI STATIC DETERMINATE

3 SISTEME CRITICE

Sistemele critice mai sunt numite si sisteme cu forma critica. Ele indeplinesc conditia l r 3c , insa
nu au o stricta invariabilitate geometrica datorita distributiei defectuase a legaturilor. Pentru incarcari
generale ele se comporta ca niste mecanisme pana ies din forma critica, iar pentru anumite incarcari
particulare se comporta ca structuri static nedeterminate.
3.1 SISTEME CRITICE ELEMENTARE
In figurile urmatoare sunt prezentate trei sisteme critice elementare. Acestea sunt: (i) un singur corp
avand 3 legaturi concurente (vezi figura 3.1); (ii) un singur corp cu 3 penduli paraleli si inegali (vezi
figura 3.2); (iii) doua corpuri legate prin 3 articulatii coliniare (vezi figura 3.3).
3.1.1 Un singur corp avand 3 legaturi concurente
A

Incarcare generala
Forma critica

Incarcare particulara
Structura static nedeterminata

Figura 3.1 Un singur corp avand 3 legaturi concurente.

Sub actiunea unei incarcari avand

caracter general (stanga), sistemul se
comporta ca un mecanism pana cand
cele trei articulatii nu mai sunt
concurente toate 3 in acelasi punct.
Sub actiunea unei incarcari avand
caracter particular (dreapta) directia
fortei P trece prin punctul de
concurenta al celor 3 penduli
sistemul este static nedeterminat.

3.1.2 Un singur corp avand 3 penduli paraleli si inegali

A
P

2< 1

Incarcare generala
Forma critica

Incarcare particulara
Structura static nedeterminata

Incarcare generala
Mecanism

Figura 3.2 Un singur corp avand 3 penduli paraleli si inegali (stanga si centru);
Un singur corp avand 3 penduli paraleli si egali (dreapta)
1

Sub actiunea unei incarcari avand caracter general (stanga), sistemul se comporta ca un mecanism pana
cand directiile a 2 dintre penduli devin concurente. Sub actiunea unei incarcari avand caracter
particular (dreapta) directia fortei P este paralela cu directiile pendulilor sistemul este static
nedeterminat.
Pornind de la acest caz, se prezinta si cazul in care toti cei 3 penduli sunt egali. Deoarece pendulii au
aceeasi lungime, sub actiunea unei incarcari cu caracter general, ei se vor roti cu acelasi unghi . Deci
in acest caz, sistemul nu iese din forma critica, el fiind considerat un mecanism.
3.1.3 Doua corpuri legate prin 3 articulatii coliniare
P

Incarcare generala
Forma critica

Incarcare particulara
Structura static nedeterminata

Figura 3.3 Doua corpuri legate prin 3 articulatii coliniare.

3.2 SISTEME APROPIATE DE FORMA CRITICA
Se considera doua bare identice, conform figurii de mai jos, pentru care se detemina valoarea fortei
axiale, N, din bare, in functie de unghiul facut cu directia orizontala si de forta concentrata P. Se
izoleaza articulata interioara si se pune conditia de echilibru la translatie, pe directia verticala.

y 0

P 2N sin

P
2 sin

Pentru sistemul structural analizat se exprima valorile fortei axiale din bare, N, pentru 3 valori
particulare ale unghiului facut de bara cu directia orizontala (= 00; = 10; = 450), asa cum rezulta
din figura 3.4.
P

P
1=00

1=00

1=00

N
P

2=10

2=10

2=1
3=450

N
0

SISTEM CRITIC

N29P

SISTEM APROPIAT
DE FORMA CRITICA

3=450

70.P

SISTEM CORECT
ALCATUIT

3=450

Figura 3.4 Evaluarea corectitudinii alcatuirii unui sistem structural format

din doua corpuri legate prin 3 articulatii coliniare.

N/P

In figura 3.5 este reprezentata grafic

dependenta raportului dintre valoarea
efortului axial in bare, N si marimea
solicitarii P de valoarea unghiului ,
pentru structura descrisa anterior.

ZONA DE AMPLIFICARE STATICA

Se observa cum pentru valori ale

unghiului mai mici ca 50, valorile
raportului N/P sunt mult mai mari ca
unitatea. Se poate denumi aceasta
regiune drept o zona de amplificare
statica.

(0)

5
Figura 3.5 Dependenta valorii raportului N/P
de marimea unghiului .

(a)

Sunt considerate mai multe pozitii ale reazemului

B, cele extreme fiind prezentate in figura 3.6(a),
cand punctele A si B sunt pe aceeasi verticala
(pentru un =0) si in figura 3.6(b), cand punctele B
si C se afla pe aceeasi verticala (pentru un =l). In
figura 3.6(c) se prezinta o pozitie intermediara a
reazemului B, pentru un 0, l .

P.S2.

P.S1.

P.P.

In figura 3.6 se prezinta un cadru compus avand o

parte principala si 2 parti secundare.

A
B

II

III

Trei legaturi concurente

P.S2.

P.S1.

P.P.

(b)

Structura prezentata in figura 3.6(a), este o forma

critica pentru ca cele trei legaturi simple ale
corpului II sunt concurente in acelasi punct, A.
Structura prezentata in figura 3.6(b), este corect
alcatuita pentru ca cele trei legaturi simple ale
corpului II nu mai sunt concurente in acelasi punct.
Este adevarat ca in punctul C sunt concurente 3
legaturi simple interioare, dar doua apartin
corpului III si una corpului II.

Trei legaturi neconcurente si neparalele

P

(c)

B
l

III

II
(1-)l
l

VB

Figura 3.6 Alcatuire cadre compuse

Pentru valori mici ale parametrului structura poate fi considerata o structura apropiat de forma critica.
Spre exemplu, daca se doreste calcularea reactiunii VB pentru ipoteza de incarcare prezentata in figura
3.6(c) rezulta ca valoarea VB este invers proportionala cu valoarea parametrului :

dr
A

0 P l VB l 0 VB

3.3 METODE DE IDENTIFICARE A SISTEMELOR CRITICE

3

1
P

Exista o multime de procedee de identificare a sistemelor critice sau a celor apropiate de forma critica.
Dintre acestea pot fi enumerate urmatoarele: (i) Reducerea la forme critice simple; (ii) Procedeul
algebric; (iii) Procedeul incarcarii nule; (iv) Procedeul cinematic; (v) Procedeul valorilor proprii ale
matricei de flexibilitate. In continuare se vor prezenta 4 dintre aceste procedee.
3.3.1 Metoda reducerii la forme critice simple
Daca un sistem poate fi redus la una din formele critice simple discutate mai sus, atunci rezulta ca
sistemul insusi este forma critica. De exemplu, sistemul structural din figura 3.7, poate fi redus la un
singur corp avand 3 legaturi simple concurente.
E
B

III

II

II

A
a

l=4; r=5; c=3; l+r=3c; 4+5=9

Figura 3.7 Reducerea unei structuri la un sistem critic simplu.

Pentru corpul II, corpul I reprezinta o legatura simpla cu axa AB, iar solidul III o legatura simpla cu axa
CD. Asa cum se vede din figura 3.7 dreapta directiile celor trei legaturi sunt concurente toate 3 in E.
3.3.2 Metoda cinematica
Pentru orice mecanism, centrele absolute si centrul relativ dintre doua corpuri i si j, notate (i); (j); si
(i,j) sunt coliniare. Daca centrele (i); (j); si (i,j) nu sunt coliniare rezulta ca sistemul nu este mecanism.
Astfel, pentru stabilirea corectitudinii alcatuirii structurale se verifica daca centrele de rotatie sunt
coliniare sau nu.
(2,3)

(2)

(3)

(1,2)

(2)
(3,4)

(3)

(1,2)

(3,4)
(2,3)

II

III

(1)

IV

II

III

(1)

(4)
l=6; r=6; c=4; l+r=3c; 6+6=12

IV
(4)

l=6; r=6; c=4; l+r=3c; 6+6=12

Figura 3.8 Verificarea coliniaritatii centrelor de rotatie.

Cadrul din stanga figurii 3.8 este forma critica deoarece centrele de rotatie sunt coliniare. Cadrul din
partea dreapta a figurii 3.8 este corect alcatuit, deoarece centrele de rotatie (2) (2,3) (3) nu sunt
4

coliniare. Cu cat forma triunghiului [(2) (2,3) (3)] este mai turtita, cu atat sistemul structural este mai
apropiat de forma critica.
3.3.3 Metoda algebrica
Sistemul ecuatiilor de echilibru static poate fi scris sub forma: A X B 0 , in care A reprezinta
matricea coeficientilor, ale carei elemente depind exclusiv de alcatuirea structurii; X reprezinta
vectorul fortelor de legatura (necunoscutelor); B reprezinta vectorul termenilor liberi (care depinde
de incarcarile exterioare).

A X B 0

X A 1 B

X adj A B
det A

Daca sistemul structural este critic, fortele de legatura au valori infinite, X , deci este necesar si
suficient ca det A 0 . Nu este necesara rezolvarea sistemului de ecuatii de mai sus si nici calculul
efectiv al det A , ci numai sa se stabileasca daca det A 0 sau nu.
Aceasta metoda are un pronuntat caracter teoretic, aplicarea ei practica fiind anevoioasa. Principalul
avantaj al metodei algebrice rezida in faptul ca prin particularizare rezulta metoda incarcarii nule.
3.3.4 Metoda incarcarii nule
Daca incarcarile exterioare sunt nule, ecuatia de mai sus se poate scire sub forma:

A X B 0 ; B 0

A X 0

In cazul in care det A 0 , se obtine solutia banala, X 0 , ceea ce corespunde unei structuri
geometric invariabile: pentru incarcari nule, fortele de legatura sunt nule.
In cazul in care det A 0 , necunoscutele X sunt nedeterminate. Inseamna ca exista forte de
legatura nenule si care sunt in echilibru. Deci, pentru un sistem structural neincarcat se gaseste un set
de forte de legatura nenule, in echilibru. Rezulta ca sistemul este forma critica.
C

l=4; r=5; c=3; l+r=3c; 4+5=9

D
h

B
a

HA=Pa/h

C
b

VA=P

HC=Pa/h
VB=2P

VC=P

Figura 3.9 Evidentierea metodei incarcarii nule.

Pentru exemplificare se considera structura neincarcata din figura 3.9. Reactiunea verticala din punctul
A se considera egala cu P. In functie de aceasta se determina celelalte reactiuni astfel:

dr
C

0 Pa H A h 0 H A Pa / h ;

X 0 Pa / h H

0 H C Pa / h ;

M 0 Pa / h h V a 0 V P ;
M 0 V a b P 2 a b 0 V 2P
st

Verificare:

Y 0 P P 2P 0

Deorece exista un set de reactiuni care satisfac ecuatiile de echilibru, structura este sistem critic.
Procedeul incarcarii nule isi gaseste o arie larga de aplicare la verificarea alcatuirii grinzilor cu zabrele.