Baltagul

de Mihail Sadoveanu
-roman realist,social,traditionalRomanul Baltagul a fost publicat in 1930, aducand o formula inedita in peisajul prozei
interbelice: amestec de roman realist si naratiune arhetipala,grefata pe un scenariu politist (Carmen
Musat).
Tema romanului prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor,
avand in prim-plan cautarea si gasirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. Impreuna cu fiu sau,
Gheorghita, Vitoria reconstituie drumul lui Nechifor pentru a afla adevarul si a savarsi dreptatea.
In roman se regasesc de asemenea marile teme Sadoviene: viata pastorala , natura, miturile,
iubirea, intelepciunea, arta povestirii.
Titlul romanului : la nivel denotativ denumeste un topor cu doua taisuri, la nivel simbolic insa,
baltagul este un obiect justitiar. In roman acelasi baltag a lui Nechifor Lipan indeplineste cele doua
functii; baltagul lui Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor.
Timpul intamplarilor este vag precizat, prin cateva repere temporale aproape de Sf. Andrei , in
postul mare , 10 martie.
Spatiul actiunii esta satul Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, Cristesti si Balta Jijiei.
Fiind un roman realist, pentru veridicitate, traseul urmat de Vitoria impreuna cu Gheorghita contine
toponime existente pe harta. Satul Magura Tarcaului , satul Doi Meri sau raul Neagra sunt insa
toponime simbolice.
Compozitia romanului este structurata pe doua coordonate fundamentale: aspect realist (cautaea
adevarului si reconstituirea lumii pastorale) si aspect mitic ( sensul ritual al gesturilor Vitoriei Lipan,
mitul marii treceri, comuniunea om-natura).
Axul romanului este cautarea asociata cu motivul labirintului. Vitoria reconstituie evenimentele care
au dus la moartea sotului ei, iar pentru Gheorghita calatoria are un rol educativ, de initiere
(bildungsroman).
Perspectiva narativa este obiectiva, naratiunea se face la persoana a III-a , naratorul fiind omniscient
si omniprezent. La parstasul sotului, desi naratorul este unic, Vitoria preia acest rol si reconstituie ca
un Hamlet feminin crima , pe baza propriilor deductii.
Structura romanului: este alcatiut din trei parti , 16 capitole cu actiune desfasurata cronologic
urmarind momentele subiectului.
Prima parte prezinta framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile de drum , ceea ce
include si expozitiunea si intriga romanului.
In expozitiune ni se prezinta satul Magura Tarcaului si schita portretului fizic al Vitoriei, care este
surprinsa torcand pe prispa si gandindu-se la intarzierea lui Nechifor plecat la Dorna sa cumpere oi.
Intriga prezinta actiunile intreprinse inainte de plecarea la drum Vitoria tine post negru 12 vineri ,
se inchina la icoana Sfintei Ana de la manastirea Bistrita, anunta autoritatile de disparitia sotului ei,
vinde produse pentru a face rost de bani, pe Minodora o lasa la manastirea Varatec, iar lui Gheorghita ii
incredinteaza un baltag sfintit.
Partea a II-a contine desfasurarea actiunii, prezentanddrumul parcurs de Vitoria si fiul ei Gheorghita.
Ei reconstituie drumul lui Nechifor, facand o serie de popasuri(Bicaz, Calugareni, Pacasa,Vatra Dornei,
Borca). Cei doi intalnesc o cumetrie la Borca si o nunta la Cruci, ceea ce ii da de gandit Vitoriei ca
succesiunea acestor momente importante din viata omului anticipeaza o inmormantare. Intreband din
sat in sat, ea isi da seama ca Nechifor a disparut intre Suha si Sabasa si cu ajutorul cainelui regasit,
Lupu' , ea descopera intr-o rapa ramasitele lui Lipan in dreptul Crucii Talienilor.
Partea a III-a prezinta sfarsitul drumului, ancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui Nechifor si
pedepsirea ucigasilor.

Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei suprinzandu-i
chiar si pe ucigasii Ilie Cutui si Calistrat Bogza.
Primul isi recunoaste vina, insa Bogza devine agresiv si este lovit de Gheorghita cu baltagul lui
Nechifor si sfasiat de cainele Lupu. Veghe nocturna a osemintelor lui Nechifor si actul de dreptate
asupra ucigasului marcheaza maturizarea lui Gheorghita.
Deznodamantul il surprinde pe Bogza, care isi cere iertare femeii mortului si isi recunoaste fapta.