Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult publicat in

Convorbiri literare in annul 1877.

Basmul cult este o specie narativa ampla,cu numeroase personaje
purtatoare ale unor valori simbolice,cu actiune implicand fabulosul su supusa
unor actiuni conventionale,care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii
de catre erou.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor
binelui.Reperele temporale si spatiale sunt vagi,nedeterminate.Sunt prezente
cliseele compozitionale,numere si obiecte magice.In basmul cult, naratiunea
se imbina cu dialogul si descrierea.
Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient,dar
nu si obiectiv,deoarece intervine adesea prin comentarii sau
reflectii.Naratiunea este dramatizata prin dialog,iar dialogul are o dubla
functie,ca in teatru:evolutia actiunii si caracterizarea personajelor.
Tema basmului este triumful binelui asupra raului.Motivele narrative
specific sunt: superioritatea mezinului,calatoria,supunerea prin
viclesug,mucile,demascarea raufacatorului,pedeapsa si casatoria.
Semnificatia titlului Harap-Alb reiese din scena in care Spanul il
pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana:Fiul craiului boboc in felul sau la
trebi aieste,se potriveste Spanului si se baga in fantana,fara sa-l trasneasca
prin minte ce I se poate intampla.Naiv,lipsit de experientasi excesiv de
credul,fiul craiului isi schimba statutul din nepot al imparatului Verde in acela
de scluga a Spanului: D-acum inainte sa stii ca te cheama Harap-Alb,aista tiI numele, si altul nu.Numele lui are sensul de rob alb, deoarece harap
inseamna negru,rob.Devenit sluga Spanului, isi asuma si numele de HarapAlb, dovedind in acelasi timp loialitate si credinta fata de stapanul
sau,intrucat jurase pe palos.
Actiunea se desfasoara linear; succesiunea secventelor narative este
redata prin inlantuire.Expozitiunea creeaza fabulosul,prin plasarea actiunii
intr-un tinut indepartat,peste mari si tari,la capatul lumii, in timp mitic.
Asadar, relatiile temporale si spatiale se defines prin evocarea timpului
fabulous chronologic si a spatiului imaginar nesfarsit: Amu cica era odata
intr-o tara un crai avea trei feciori si un singur frate mai mare,care era
imparat intr-o tara mai indepartata , pe nume Verde imparat.
Imparatul Verde ii cere fratelui sau, craiul, sa-i trimita pe cel mai vrednic
si viteaz dintre fiii sai, ca sa-i urmeze la tron, intrucat el avea numai fete. Ca
sa-i puna la incercare,pentru a vedea care dintre feciori este mai destoinic
pentru a imparati peste o tara mare si bogata, craiul se imbraca intr-o piele
de urs si se ascunde sub un pod. Cei doi fii mai mari se sperie de urs si se
intorc rusinati la curtea craiului,care este dezamagit de neputinta lor. Atunci

mezinul, impresionat de amaraciunea tatalui , se duce in gradina sa planga

in inima sa. Deodata o batrana ii cere de pomana si ,dupa ce fiul craiului o
miluieste cu un ban, il sfatuieste sa ceara tatalui sau calul, armele si hainele
cu care a fost el mire, desi hainele sunt vechi si ponosite, iar armele
ruginite sis a puna o tava cu jaratic in mijlocul hergheliei ca sa aleaga acel
cal care va veni sa manance din jaratic. Urmand intocmai sfaturile
babei,voinicul pleaca la drum,trece de pod si primeste binecuvantarea tatalui
sau si il sfatuieste sa se fereasca de omul ros si de cel span. Ca trasaturi ale
basmului, sunt prezente aici formule initiale tipice si cifra magica trei, care
face posibila depasirea primei probe de catre eroul principal. Podul este
simbolul trecerii de la adolescent spre maturitate, de la o etapa existentiala
la alta, traversarea fiind posibila intr-un singur sens,fara putinta de
intoarcere.
Intriga se defineste ,mai ales, in planul real al intamplarilor.Fiul craiului si
calul pleaca la drum, basmul continuand cu formule mediane tipice:si merg
ei o zi, si merg doua, si merg patruzeci si noua, pana cand ajung intr-o
padure unde intalnesc un om span,ca se ofera ca indrumator. Fiul craiului il
refuza de doua ori, iar a treia oara Spanul este schimbat si din pricina ca s-a
ratacit,il accepta ca indrumator. Ajunsi la o fantana, Spanul intra inauntru,
umple plosca,apoi il indeamna pe fiul craiului sa coboare si el casa se
racoreasca. Tanarul il asculta,dar Spanul pune capacul peste gura fantanii si
il ameninta ca daca nu-I povesteste totul despre el, acolo ii vor putrezi
oasele. Sub amenintarea mortii, feciorul de crai jura ca va fi sluga supusa a
Spanului, care se va da drept nepotul imparatului sic a va pastra taina pana
cand va muri si iar va invia. Motivul fantanii situate in interiorul labirintului
simbolizeaza tema renasterii protagonistului care capata o noua identitate:
inauntrul putului a intrat feciorul de crai si a iesit sluga Spanului, pe nume
Harap-Alb.
Desfasurarea actiunii incepe odata cu sosirea celor doi eroi la palatal
imparatului Verde, unde Spanul se da drept nepotul sau si, infumurat peste
masura, il trimite pe Harap-Alb sa stea la grajduri, sa aiba grija de cal.
Aceasta secventa narativa se constituie pein probe fabuloase la care este
supus protagonistul. Prima proba este porunca de a adduce salati din dragina
ursului. Harap-Alb este dus in zbor de catre calul fabulous pana la Sfanta
Duminica,care il ajuta sa-si indeplineasca misiunea. Urmatorul episod este
cand Spanul ii porunceste slugii sa-I aduca pielea cerbului cu cap cu tot, asa
batute cu pietre scumpe. Sfanta Duminica din nou il ajuta pe erou sa ia
pielea si capul cerbului pe care se aflau nestematele si sa le duca Spanului.
Dupa un timp, imparatul da un ospat si in timpul petrecerii, se vorbeste
despre fata Imparatului Ros si Spanul ii porunceste lui Harap-Alb sa i-o aduca
pe fata.

Pe drum Harap-Alb intalneste o nunta de furnici si trece prin apa ca sa

nu curme viata acestora,apoi ele ii dedica loialitatea.Acesta gaseste un roi de
albine fara stup,iar eroul le face un adapost, apoi regina albinelor ii
multumeste si spune ca o sa-l ajute oricand va avea nevoie.Mai tarziu HarapAlb intalneste pe rand, cinci personaje fabuloase: Gerila, Flamanzila, Setila,
Ochila si Pasari-Lati-Lungila.
Intr-un tarziu ajung la imparatie ,unde Imparatul Ros ii supune la probe
fabuloase si foarte periculoase. Mai intai ,ii cazeaza intr-o casa de arama,
careia I se da foc pe dedesubt, dar Gerila sulfa de trei ori si camera ramane
numai buna de dormit intr-insa. Urmatoarea proba este un ospat cu foarte
multe bucate si bautura, pe care Flamanzila si Setila le fac sa dispara intr-o
clipa.Apoi Imparatul Ros amesteca seminte de mac cu nisip marunt si il pune
pe Harap-Alb sa le aleaga.Atunci el isi aminteste de regina frunicilor,da foc
aripioarei si intr-o clipa droaie de furnici au si ales semintele de o parte si
nisipul de alta parte, fiind si aceasta o scena fabuloasa. Imparatul refuza din
nous a le dea fata si-I supune altei probe, anume sa o pazeasca toata
noaptea . Cei sase prieteni s-au asezat de paza, randuiti la usa de la usa
iatacului pana la poarta imparatiei, dar fata imparatului, se preface intr-o
pasarica si zboara fara a fi vazuta. Ochila si Pasarila se tin dupa ea si abia
izbutesc s-o prinda si s-o aduca inapoi, in odaia sa.
Plin de ciuda, imparatul le spune ca mai are o fata adoptata, care
seamana perfect ca fata pe care o vroia. Daca o va alege pe cea buna, atunci
fata va fi a lui.Harap-Alb da foc aripioarei de la abina si il ajuta sa o identifice
pe fata imparatului. Atunci imparatul ii da fata si ii ureaza sa fie vrednic sa o
stapaneasca, pentru ca i-o da din toata inima. Fata vrea si ea sa-l supuna la o
proba si trimite calul lui impreuna cu tuturica ei sa aduca trei smicele de mar
dulce si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete. Calul se
intoarce primul si fata merge impreuna cu Harap-Alb.
Punctul culminant.Harap-Alb ajunge cu fata la imparatul Verde. Spanul
cand vede cat de frumoasa este fata, o apuca in brate, dare a dezvaluie
adevarul si spune ca Harap-Alb este adevararul nepot. Atunci Spanul, la
auzul acestor vorbe, ii taie capul nepotului. Atunci calul il omoara pe Span,
iar fata imparatului Ros pune capul lui Harap-Alb la loc si cu ajutorul celor trei
smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta ii lipeste capul la loc, iar
Harap-Alb reinvie. Deznodamantul basmului consta totdeauna in triumful
binelui asupra raului.
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca particularitati:
reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului.