Parcul Rozelor Denumit in trecut Parcul Trandafirilor, Parcul de Cultura si Odihna

Stefan Plavat, Parcul de Cultura si Rosarium, acesta a fost infiintat odata cu

Parcul Copiilor, in 1891, cand Timisoara a gazduit Expozitia Universala
(industriala, agrara si comerciala). Astfel, terenul liber dintre Parcul Coronini si
Parcul Central, de metri patrati, a fost amenajat ca spatiu pentru exponate.
Aranjamentele florale initiale, admirate de somitati precum Franz Iosef, au fost
realizate de celebrii gradinari din acea vreme: Mhle, Niemetz si Agatsy. Dupa
Primul Razboi Mondial aici au avut loc doua congrese ale horticultorilor din
Romania, iar arhitectul Mihai Demetrovici a definitivat aranjamentele florale in stil
englezesc, in anii 1929 si 1932 1934. Parcul e ornamentat cu baldachine, si
rondourile, realizate artistic si pline de trandafiri in toate culorile, te imbiau la
promenada. Serviciul horticol si gradinarii plantau si ingrijeau peste 25.000 de
metri patrati, peste 1.200 de specii si variante de trandafiri, fiecare avand o
tablita cu date despre planta respectiva. Tot in perioada interbelica sa construit si
teatrul de vara din parc. Distrus de bombardamentele din vara lui 1944, a fost
refacut dupa razboi, cu destinatia de parc de cultura, prin construirea spatiului de
organizare a spectacolelor in aer liber.

Parcul Rozelor Parcul a fost amenajat ntr-o prim form la sfritul secolului al XIX-lea i
la scurt timp dup aceea au prins contur i celelalte parcuri tradiionale ale oraului. n
anul 1891 Timioara gzduia o mare expoziie industrial, comercial i agrar a ntregii
zone i trebuia gsit un spaiu pentru toate exponatele. Cum terenul dintre parcurile
Coronini i Scudier era liber, primria a amenajat, cu sprijinul populaiei, un nou parc, pe
o suprafa de peste nou hectare, care includea i actualul parc al copiilor.
Aranjamentele florale, de o deosebit frumusee, s-au datorat celebrilor grdinari
Wilhelm Mhle, Franz Niemetz i Beno Agatsy, ale cror grdini se ntindeau pe zeci de
hectare i n familiile crora arta grdinritului s-a transmis din generaie n generaie.
Acetia au creat noi sortimente de arbuti i flori, mai ales trandafiri, care au fost
admirate de toat lumea, inclusiv de mpratul Franz Josef, care a vizitat expoziia.
Parcul, amenajat n stil englezesc, a primit numele mpratului iar dup primul rzboi a
fost numit Rosarium. S-au plantat peste 1.200 specii de trandafiri, cu tblie pe care erau
trecute toate datele acestora, s-au amenajat locuri pentru plimbri i cu puin timp
naintea celui de-al doilea rzboi mondial s-a ridicat teatrul de var, parcul dobndind un
caracter botanic-cultural de excepie. Teatrul a fost distrus de bombardamentele din vara
anului 1944 i a fost refcut dup rzboi, fiind destinat spectacolelor n aer liber. n anii
interbelici s-a nfiinat la Timioara Societatea Naional Horticol Amicii Rozelor i au
avut loc dou congrese ale horticultorilor din Romnia. ntre anii 1929 i 1934, arhitectul
Mihai Demetrovici a definitivat aranjamentele florale iniiale, s-au amenajat rondourile cu
trandafiri de toate culorile i baldachinele ornamentale. Renumele acestui parc a fcut ca
Timioara s fie numit oraul trandafirilor. Ulterior, academicianul Alexandru Borza,
refugiat de la Cluj dup Diktatul de la Viena cu ntreg Institutul Botanic, a ncercat s
nfiineze aici o grdin botanic, dar proiectul nu a putut fi realizat. A mai fost cunoscut
sub numele de Parcul Trandafirilor sau, dup denumirea dat de comuniti, parcul de
cultur i odihn tefan Plv.
Citeste mai mult pe: http://www.pressalert.ro/2015/01/timisoara-uitata-parcurileorasului-ii-cum-s-nascut-orasul-florilor-si-cand-au-aparut-locurile-de-agrement-foto/

Dupa mai bine de un secol, Parcul Rozelor a fost puternic afectat de bomardamente in timpul
celui de-al doilea razboi mondial. Distrus in vara anului 1944, este refacut apoi cu destinatia
de parc de cultura, prin construirea spatiului de organizare a spectacolelor in aer liber. "Odata
cu anii '50, s-a amplasat o scena, iar parcul a fost impanzit de sculpturi comuniste. Din
maretia lui nu a mai ramas aproape nimic, multe specii de trandafiri au disparut, ramanand
numai cele care nu au necesitat ingrijiri complexe", explica Szekernyes.
Denumirea de "orasul florilor" data Timisoarei este legata de numeroasele parcuri aparute
aici inca de la mijlocul secolului al XIX-lea. Initiativa i-a apartinut contelului Coronini,
guvernatorul Banatului Timisean si al Voievodinei Sarbesti. Dupa 1850, tot din dispozitia
administratiei habsburgice, a fost plantat cu pomi terenul dintre cartierele Cetate si Fabric, pe
cele doua maluri ale Canalului Bega.
"Ceea ce astazi numim parcuri erau pe vremuri terenuri militare unde soldatii faceau
instructie sau isi spalau uniformele pe care le intindeau apoi la uscat. Cum Timisoara se afla
intr-o regiune dominata de mlastini intinse, de suprafete acoperite periodic de apele revarsate
ale Timisului si Begai, amenajarea de terenuri impadurite era singura cale de purificare a
aerului si de amelioare a conditiilor de trai", arata istoricul de arta.