See

discussions,
stats,
and
author
https://www.researchgate.net/publication/309174295

profiles

for

this

publication

at:

SOLUTII TEHNICE
MODERNE PENTRU
CRESTEREA CAPACITATIIDE ACUMULARE
EXPLOATAREA IN...

Article

2004

May

CITATIONS

READS

SI

authors, including:
Cristina Sorana

Ionescu

Polytechnic
University
Bucharest
16

of

PUBLICATIONS
5
CITATIONS

SEE

PROFILE

Available

from:
Ionescu
Retrieved on:
2016

Cristina

Sorana

23

November

SOLUTII TEHNICE MODERNE PENTRU CRESTEREA

CAPACITATII DE ACUMULARE SI EXPLOATAREA IN CONDITII DE
SIGURANTA A BARAJELOR
$.1. dr.ing. Cristina Sorana lonescu

*) Universitatea Politehnica din Bucuregti, Facultatea de Energetici, Gatedra de Hidraulici gi Magini Hidraulice

Conf. dr. ing. Alexandru Marin*)

Conf. dr. ing. Carmen Anca Safta.)
Ing. Paul Gheorghiescu
S.C. HIDROELECTRICA S.A.

ffiffiffi

Sistemul Hydroptus@ Fusegab{M poate fifotosit cu succes ca o solulie tehnicd modernd, fiabild, sigurd gi eficientd sub aspectul costurilor, pentru a realiza o capacitate de acumulare
sporitd a lacurilor in cazul barajelor existente, care sd permitd satisfacerea cerinlelor unor
folosinle multiple gi pentru a asigurara siguranta barajelor care dispun de o capacitate de
deve rs are s u bdim en si onatd.

The Hydroplus@ FusegatesrM sysfem can be succesfully used as a modern reliable, safe and
cost-effective technical solution for storage increase on existing dams, to accommodate the
demand of multiple water Ltses, as well as for dam safety problems to cope with undersized
spillway capacity. The objective of the paper is to present a practical implementation example
of the new system for an existing dam.

Cuvinte cheie: sisfem Hydroplus@ Fusegate{*, baraje existente, capacitate de stocare, front de deversare, nivel de basculare, siguranla barajelor.

l.lntroducere
Hydroplus@
Sistemul de elemente

o solutie modern[ ;i fiabil5 de rezolvare a dou[ obiective cu caracter

conflictual, respectiv asigurarea unei capacit[qi
sporite de acumulare Ei a siguranfei in exploatarea barajelor. Aceste elemente permit o
adaptare optimizat[ a desc[rc[torului de ape
mari, care poate funcliona in trepte succesive
pentru a atenua o viitur6 de proiectare cu probaFusegatesrM reprezint[

biltatea corespunzltoare de deplEire a debitului

maxim flrd a pune in pericol siguran[a barajului.
Studiile intreprinse si practica acumulat[
p0n5 in prezent [1] arat[ c[ barajele la care se
utthzeazd. solu{ia tehnic[ Hydroplus@ se pot uti-

t4

HtoRorrnNtcfi,

liza in conditii de eficien![ a costurilor gi prezint[ siguran![ in exploatare.

Sistemul Hydroplus@ a fost promovat in
anul 1990, prin brevetarea sa de c[tre prof'esorul
Lemp6riere [2] Ei ulterior lutilnzat ca solufie de
optimizare a creqterii capacit[(ii de acumulare qi
a asigurlrii siguran.tei in exploatarea barajelor,
pentru lacuri de acumulare destinate folosirii
complexe, cuprinz6nd: aliment[ri cu ap[ potabil[, industriai[, irigalii, atenuare a undelor de
viitur[, producere de energie hidroelectricl.
Folosirea evacuatorilor cu prag liber reprezintd, o solu{ie fiabil[ qi sigur6, care are insd ca
principal dezavantal pierderea unei transe importante din acumulare, cuprinsl intre nivelul

4g(2004), 5-6 . Conferinta hidroenergeticienilor "Dorin pavel"

nonnal de retentie (NNR) Ei nivelul maxim

excep{ional (NMEx). Controlul viiturilor presu-

Pragul crestei deversoarc

Cuva
basculabi16

PuI cje adn]isie

a apoi

a cuvet

pune realizarea unei capacit[1i mari de acumula-

re in lac, limitat[ ins[ constructiv de nivelul

pragului deversor. La barajele vechi adaptarea
desclrc[torului la o nou[ viitur[ de proiect (impus[ de extinderea perioadei de observa(ii Ei
mlsurltori, respectiv de modificarea clasei de

Etangare

late6i6

Bloc de sprijln aval

importanf[ a obiectivelor deservite) ar necesita

coborOrea pragului deversorului, ceea ce ar

BIoa de $pnlin
lalerel

atrage sclderea capacit[1ii de acumulare in lac.

Metodele utilizate p0n[ la nivelul anului 1990
pentru cre$terea capacit[1ii de acumulare in lac,

in condiliile unei depline siguranle a barajului

sunt: folosirea echipamentelor hidromecanice
de tipul stavilelor clapet[ gi vanelor segment;
folosirea dispozitivelor gontlabile cu cobordre
automat[ la creqterea sarcinii in amonte; praguri
fixe in fbrm[ de labirint; umpluturi de plmdnt
erodabile rapid in caz de deversare. Fiecare
metodl are insl dezavantajele ei in exploatare,

Bandi de etan$ara anlonte

Prag de beton

F ig.

l.

constructive caracteri.sti.c e elementelor

Elem entele
fuzibile de creastd de ti.p HYDROPLUS@

ceea ce le ingrldeqte posibilitatea de aplicare.

2. Elemente constructive

Sistemul Hydroplus@ se bazeazl pe

folosirea unor dispozitive de suprain[l1are (numite elemente f'uzibile de in[l1are Hydroplus,

Hydroplus@ Fusegates'*) dispuse pe pragul

unui deversor existent. inll[imea elementelor
fuzibile variazd. in funcqie de scopul urmlrit,
reprezentdnd circa 40-8A7o din inillimea maxim[ a lamei deversante care s-ar instala in absenfa mont[rii elementelor fuzibile. Fixarea elementelor fuzibile Hydroplus@ se face pe pragul
deversorului liber, contactul acestuia cu pragul
f[cAndu-se printr-un reazetn incastrat in prag.

a) alimentarea disipatorului
de punere sub presiune a gatnerei infcrioare

Un element tuzibil Hydroplus@ este alcltuit

din urmltoarele componente solidare intre ele,
figura 1:
- cuv[ (basculabil[), avdnd profilul crestei
deversante in fbrml de labirint qi rolul de a permite tranzitarea viiturilor moderate sub o laml
deversantl minim[;

b) pierderea stabilitalii
gi rlstumarea eleiletului

- prag de beton;
- sistem de punere sub presiune a camerei inf'erioare printr-un puf de admisie a apei, alimentat
la o cot[ prestabilitl in lacul de acumulare;
- elemente de etan$are;
- elemente de fixare.
- dren (fig. 2).

illoRorenNlc6,

Fig. 2. Funcyionarea elementelor de tncillare Hydroplus@

t'y^Fusegates"" ca elemente fuzi.bi.le pri,n rotalie

3. Mod de functionare
In f'unctie de nivelul apei in acumulare, ele-

mentele i'uzibileHydroplus@
de tipul

Fusegatestn' pot funcliona: ca un baraj, ca un

49(2004), 5 - 6 . Conlerinta hidroenergeticienitor "Dorin Pavel"

t5

4. Caracteristicile hidraulice ale elementelor de iniltare Hydroptus@ Fusegates'*

Un studiu constructiv qi func[ional al ele-

deversor liber sau ca un deversor fuzibil. Astfel,

cdnd nivelul apei in lac nu dep[qeste pragul

crestei deversante a cuvei elementul se compor-

t[ ca o prelungire a barajului. Elementul este

dimensionat pentru a-qi menline stabilitatea in
condilii de viiturd, comport0ndu-se ca un baraj
de greutate perfect drenat. Elementul tuzibil de
tipul Hydroplus@ Fusegatesr* se comport[ ca
un deversor liber in situalia producerii unor vii-

turi mici sau medii. in aceste cazui apa deverseazd pe toatd lungimea labirintului, materializat prin profilul cuvei, care este de circa 3 ori
mai mare dec6t lungimea unui deversor liber
existent. Elementul de inlllare se comportd ca
un element fuzibil, put6ndu-se roti qi bascula, in
caz de viitur[ exceptionali, cflnd nivelul apei in
lac atinge o anumit[ cot[ maxim[. in astfel de
situalii, apa din acumulare alimenteaz[ sistemul
de punere sub presiune a camerei inf'erioare ceea
ce provoac[ rlsturnarea elementului, figura 2.
Fiecare element Hydroplus@ FusegatesrM ?n
parte este astf-el dimensionat pentru a i asigura:

mentelor de in[l1are Hydroplus@ Fusegatestnt a

fost f6cut prin modelare hidrodinamicfl in laborator, ceea ce a permis determinarea coeficientului de debit, cd, pentru trei tipodimensiuni
constructive, figura 4, l2l.Debitul evacuat de
un element cle in[llare Hydroplus@ FusegatesrM
este Q = cd L (2g)l/2h312, unde cd = coeficient

de debit, L = lltimea deversorului (m), h =

inillimea larnei deversante (m), g = acceleratia
gravitalional[ (m/s'), iar H (m) este in[lqimea
unui element de inllfare Hydroplus@.
1.8

1.6

!(,

- stabilitatea permanentd, atdta timp cdt

nivelul apei deasupra pragului de beton nu se
ridic[ peste o cot[ prestabilit[, corespunz5toare
nivelului la care se declangeaz[ bascularea;
- bascularea progresiv[, in forma{ie f[r[ a
antrena prin basculare elementele vecine, care
nu au fost inc[ puse sub presiune.

{ 1'1
II
o

!,
o 1.2
(,

T'
IE

o
oc

oo.

0.8

ilili\;
0.1

hlH

Fig.4. Variafi.a coefi.cientului de debi.t,

este
in figura
3 ilustrat[ diagrama de
variafie a momentului de stabilizare, respectiv
de basculare, in funcfie de nivelul apei deasupra

5. Exemplu de aplicare

Hydroplus la un barai existent

pragului de beton.

,Ne

,^;7
,'ilotrBnt de

etabllk*rt

i{omnt d, r}allrer&

sistemului

Se unndreste creEterea capacit[fii de acumulare a unui baraj existent prin fblosirea elementelor de in[ltare Hydroplus@ Fusegates(t*",
in conditiile in care barajul a fost deteriorat de
viiturile anterioare. Principalele elemente nece-

Dup[ trecerea unei viituri excep(ionale, elementele de inillare fie sunt puse din nou pe
prag, fie sunt inlocuite in caz de avariere.

f {-l

C11

l
;
,1'^.

Admlsia api in put

sare dimensionlrii supra?n[11[rii barajului sunt:

tipul de prag de deversor pe care se vor aleza
elementele de in[Itare, in[l1imea zonei din pragul deversorului pe care se amplaseaz[ o am-

priz[ pentru asezarea elementelor de inll1are,

cunoa$terea inlllimii maxime a lamei deversante pentru atenuarea undei de viitur[,
0.* q.r 1i) '1"5 *.s ,-s

eqalonarea bascul[rii elementelor pentru debite

superioare viiturilor cu dif-erite asigurlri, funclie
de evolutia regimului hidrografic al bazinului si

s,s

clasa barajului, de exemplu, asigur5ri de 57o,

Nivelul apei d*ax*pra bazei el*mentului fuzibil (m)

Fig. 3. Varialia

stabi.li.tdyii. elementelor cle

indllare

Hydroplus@ Fusegotes'n', cu nivelul altei din cuvd

r6

HloRorrnNlc6,

2o/o sau 7o/o.

4g(2004), 5-6 . conlerinla hidroenergeticienilor "Dorin Pavet"

efect sporirea volumului util Vu al acumullrii,

figura 6.

Pentru ilustrarea modului de lucru se presupune c[ viitura de proiect a unui baraj existent
in exploatare este de 550 mt/s, barajul are un de-

versor liber cu prag cu profil gros clasic,

Creager, avind lungimea L = 42 m. Evacuarea
debitului maxim al undei de viitur[ se face cu o
lamd deversant[, h = 3,3 m.

Nlvclul dc
rctctrlic

rrpr.tnlllrt

in[l[imea suprafe[ei de aqezare a ele-

NRN

inilid

mentelor de inlltare Hd este, in general, de 6 8Vo din inillimea maximl a lamei deversante

rezultatl, in faza de proiect ini1ial. Se poate

alege astfel Hd cu valoarea de 0,2 m.
Pentru determinarea nivelurilor la care se
produce bascularea primului Ei ultimului element de in[l1are se recomand[ [] ca diferenqa
dintre nivelul primei gi ultimei bascullri s[ fie

Fig. 6. Curba de capacitate a lacului de acumulare qi

spori.rea volumului util folosind elementele de tndllare

superioara lui H110, unde H este inlllimea elementului de in[l1are Hydroplus@ Fusegates'*.
Se alege ca debitul viiturii carc antreneazl,
prima basculare s[ fie de Ql = 150 m'/s. Pentru

Hydroplus@ F us e gate s''*

in f'uncqie de elementul de inlllare qi de

in[l1imea lamei deversante h, debitul evacuat de

un element de in[l1are Hydroplus@ Fusegatesru
este Q = cd L (29)ll2 h3l2 . Dac[ se alege un

inllfimea sa rezultat[ in urma dimensionlrii

alege ldlimea elementului de in[l1are, ceea ce
determinl cunoa$terea numirului de elemente

element de inlllare Hydroplus@ Fusegatestr, de

tip A, pentru care iniltimea H este de 2,15 m, la

se

folosite.

in figura 7 se prezint[ curba de atenuare a

viiturii pentru o asigurare de l%o Ei modul in

un raport h/H de 0,5 coeficientul de debit este

de 0,78 ceea ce inseamn[ un debit evacuat de
161,7 m'/s. Astfel, inil{imile de basculare, m[surate in raport cubaza de aqezare a elementelor
de in[ltare (fig. 5), sunt:

care este preluatl de deversorul liber, respectiv

de sisternul Hydroplus@ Fusegates'*.

- pentru prirna basculare:

6.Posibilitatea aplicirii sistemului

Hti= Hu t h,= 2,15 + 1,07 = 3,22 m,

- pentru ultima basculare:
Ho.f = Ho,l H,,= 3,22 + 0,2 = 3,42 m.

Hydroplus la barajele din tari aflate in

exploatare

Cresterea capacitltii de acumulare a unui

baraj existent, fblosind elementele de inlllare
Hydroplus@ Fusegatesr', se face astfel inc0t
siguran[a in funcfionare a barajului s[ nu fie
compromisS. Aceasta impune recalcularea coeficienlilor de siguranf[ pentru barajele existente
qi reechipate cu elemente de in[l1are. Din calculele tehnico-economice [3] rezult[ c[ metoda

Noul nivel de retenfie normal se instaleazl

la o cotl superioar[ cu AIl - ft - Hd = 2,15 0,2 = 1,95 m fa([ de nivelul de reten(ie normal
existent anterior suprainlltlrii, ceea ce are ca
Creasta barajului

Nivelul rna,rim
extaordinar

NNRrcu elenrnte
dcr lnlltarc

Nivelul pelul praplui inilial

al deverdevenorului liber

-Nivelul

arprizei pcntru baza de

a elementului de tn6lfare

Fig. 5. indhimile tle basculare pentru eqalonarea bttsculdrii

llpROrpnillcfi,

49(2004), 5 - 6 . Conlerinla hidroenergeticienitor "Dorin Pavel"

T7

TabelulS
H
m

Barajul

Pr-

lgE

lei/kwh

lei/kwh.an

Conform datelor de mai sus, indicatorii ecoCost lBcneficiu

nomici
oblinu[i
sunt:
r5%,a=8Y"
a=3Yo
a=lOYo

Baciu
(cu claoettr)

1,50

3,88

95

0,082

Baciu

1,00

4,67

tt7

0,1

1,00

16,40

442

1,00

16,36

309

1,00

51,00

1375

50,90

959

(fllrtr claoettr)

Vilsan
(cu clanet[)
Vdlsan

(ftrrl claoettr)
Cumplna
(cu claoet[)

Cumplna
(fllr[ clanetl)

1,00

Fig.7. Atenuarea undei

Tlmp
de

viiturdfolosind

- investilia
a energiei
electrice
0,104 specific[
0,142
0.168

este: iun, = 442 [lei/kwh, an] Ei respectiv 309

0,121

0,173

0,206

fieilkwh, an];
de cost al energiei
0,36 - pre{ul0,46
0,64 electrice
0,76ps,', este:
16,4 [leilkwh] qi respectiv 16,36 [lei/kwh].
Pentru 0,4
calculul indicatorilor
de
0,32
0,52
0,6 eficienq[
economic[ se consider[ urm[toarele ipoteze:
1,45 se realizeaz[
an;
l,l2 - investi(ia
1,96 intr-un singur
2,3E
- perioada de via[[ a lucrlrii este conside1,23
l,0lratlafi de 80
1,64
de ani, dup[
punereain func[iune;

- valoarea produc[iei de energie electric[

si.stemul

atat mai bun[ cu c0t suprainillqarea

este
prefului
de vdnzare
Hydro plu s@ FNNR
us e gat e s,'M
mantelor(corespunz[toare
evacuatorilor $i
optimizarea
ges- de 68,64
[lei/kwh]) este 17,503 [mld. lei/an].
mai mare. Acest aspect este previzibil deoarece
tionlrii capacit[1ii lacului conform cu extinCalculele de eficienf[ economic[ s-au efecbeneficiile
cresc cupoate
suprain[ltarea,
iar cheltudoar in cazal baru- derea utilit[tilor.
prezentatd.
fi aplicat[
tuat
pentru ratele de actualizare de 1o/o, 5Vo,8Vo
ielile au
componente
de materiale
jelor
de greutatefixe,
sau dinindependente
umpluturi din

Ei l0%o. Valorile obqinute pentru indicatorul

locale, tinind
ins[ seama
de urmltoarele
aceasta (lucrlri
la deversor,
orgarrizare
tehno-criterii:
Bibliogralie
Cost/Beneficiu sunt prezentate in tabelul 2:
volumul lacului de acumulare s[ fie sub I mililOgic[ etc.).
U] Esizok, G., Lacroix, 5., Increusing storage cupacirzoJ'existon
de
metri
cubi
de
ap[,
in[l1imea
total[
a
barainternationar Journar of
Rentabilitatea aplicrrii sistemului Hydro';x!;T_y:,[Tf,lj1:j"',J:iij'ii;H."
jului
s[
fie
sub
35
de
metri,
se
va
avea
in
vedere
plus@ Fusegatesru este evident[ qi se pdstreaz[
cost
tzl rrmperiere,F.,
Tabelul2
ktr upgrating
solutionsJbr
spilh uys,
modul de dimensionare al deversorului instalat
chiar dac[ intervin variafii ale ipotezelor cu care
The^international Joumal of Hydropower and dams, Issue tive,
ini1ial. Astfel, din 17 baraje de beton in arc cu
Raportul Costtscneficiu
au fost determinate costurile si cheltuielile.
Vadanta BVarianta
inel$mi variind intre 167 m (Vidraru) Ei 25 m
Rate de
actualizare
'oTi;., prospect
Hyctroptus@
Fusesae.{n,,1s91;
o,320,36
(Vdlsan) pentru care volumul in lacul de acumu3%
x't'* , Hwlroplus, o m.odulitote cle creStere u c:opacitdyii[4] 0,40,46
;i
5%
0,520,64
lare este de 465 mil. mt, respectiv 0,2 mil m',
siguranyei baru.jektr, Studiu8%
ISPH, Bucure$ti, 1994;
0-6o.76
8. Concluzii
s-au re[inut barajele V6lsan (25 m), Cump[ni1a
l0o/o
Erementele
inrllare
Hydroplus@
l1'H':;;i;,7;:ri:;,:;?;#i'i:::::r':{';;#::I#"'#
(33 m) qi Baciu (34
m). Pentru
barajele V0lsan
FusegatestM
o nou[,
metod[
Ei reprezint[
Baciu s-au
propus
diferite soluqii
tehnice
de
economi;".r, ir;;
five, 1998.
Criteriul tehnico-economic, pe baza c[ruia

de

sporire
a capacit[qii
lora de
acumulare
c[, flexibil[
si fiabil[
de sporire
volumului
utilfolosind
se poate aprecia oportunitatea apliclrii sistemuelementele
de
in[ltare
Hydroplus@
Fusegates'nt.
al acumul[rilor existente, imbunlt[1irea perfor- Articolul a intrat in redactie
tn mai 2004
la deversoare
lui Hydroplus@ FusegatesH
constituie rentabilitatea. Rentabilitatea este
diferitl de la caz la caz gi trebuie apreciat[ prin
calcule tehnico-economice specifice. Calcule,
7. Calcule economice
dup[ modelul celor prezettate mai sus, au fost
Indicatorii tehnico-economici se determinl
efectuate pentru cele trei baraje din schema de
pentru dou[ variante de echipare a deversorului
amenajare a rflului Arge$ menlionate in paraqi anume:
graful anterior. Rezultatele oblinute sunt cenr [ - doul deschideri
cu dispoziechipate
tralizate in tabelul 3.
tive Hydroplus@ Fusegatest*, a treia echipat[
Se observ[ varia(ia ampl[ a indicatorilor de
cu stavil[ clapet[ pentru sP[lare;
la
un
baraj ia altul. Numai analiza fiec[rui caz
. B - toate cele trei deschideri echipate cu
in
parte
poate caracteriza eficien[a aplic[rii sisdispozitive Hydroplus@ Fusegatest'.
temului.
Cheltuielile anuale sunt prezentate in
Se remarcl faptul c[ rentabilitatea este cu
tabelul 1:
Varianta
A

Amortismente (2,0%.ll
Reparatii capitale (0,2Yo.1\
Reoaratii curente 6%. Arn)

Cheltuieli de exploatare
Total cheltuieli anuale:
- cu amortisment
- ftrrf, amortisment

HloRorrnillcfi,

18

2.255 tmil.lei/anl
0-226 Imil.lei/anl

0.135 tmil.lei/anl
l-565 tmil.lei/anl

4,181 [mil.lei/an]
1.926 tmil.lei/anl

Tabelul

Varianta B
1.573tmil.lei/anl

0.156 tmil.lei/anl
0-094 l'mil.lei/anl

2.348 tmil.lei/anl
4,172 [mil.lei/an]
2.599 Imil. lei/anl

49(2004), 5 - 6 . conlerinta hidroenergeticienilor "Dorin pavet"

HlOROfenNlCfi, 49(2004), 5-6 ' Conferinla hidroenergeticienilor "Dorin Pavel"

r9

il