Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013 PDF
MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013 PDF
CD
D. Creasta zigomato-alveolar
E. Rebordul orbitar inferior.
Pag. 24
Hematomul produs dup anestezia la tuberozitate:
A. Poate aprea ori de cte ori nu se menine contactul osos sau anatomic plexul
venos pterigoidian este situat foarte jos
B. Se formeaz n urma hemoragiei aprute prin neparea cu acul a plexului
arterial pterigoidian
C. Nu are un caracter rapid extensiv, existnd o limitare osoas strict a spaiului
pterigo-maxilar
D. Tratamentul de urgen const n msuri de limitare a hematomului prin
comprimarea obrazului sub osul zigomatic cu podul palmei
E. Este indicat i un tratament medicamentos antibiotic i antiinflamator pentru a
preveni suprainfectarea hematomului.
Pag. 25
Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pe cale cutanat, puncia se face:
A. n obraz inaintea muschiului maseter
B. n obraz inapoia muschiului maseter
C. Sub marginea inferioar a osului zigomatic
D. Distal de creasta zigomato-alveolar
E. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic.
Pag. 24
ADE
ACD
TEMA 2.
EXTRACTIA DENTARA (pg. 64-102)
Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la pluriradiculari cand:
A. radacinile sunt foarte divergente
B. radacinile sunt cu fenomene de hipercementoza
C. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpare
D. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clestelui
E. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul extractiei.
Pg.81
In cazul molarilor superiori se va practica o separatie radiculara:
A. in V
B. in T
C. in L
D. in Y
E. in Z.
Pg.81
Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici:
A. Extractia cu sindesmotoamele
B. Extractia cu ajutorul elevatoarelor
C. Extractia cu clestele de radacini
D. Extactia cu pensa ciupitoare de os
E. Extractia prin alveolotomie.
Pg.82
2
ABDE
BD
BCE
AB
AD
AB
TEMA 3.
PATOLOGIA ERUPIEI DENTARE
(pag. 116122, 131-157, 159-169)
*Morfologia rdcinii influeneaz dificultatea extraciei molarului de minte prin:
A. Lungimea rdcinii
B. Curbura rdcinilor spre mezial scade dificultatea extraciei
C. Spaiul periodontal cnd spaiul este mai larg, extracia se efectueaz greu
D. Dimensiunea mezio-distal a rdcinilor cu ct aceast dimensiune este mai
mare la nivel cervical cu att este mai uoar extracia
3
AC
BCD
ABCE
BDE
B. 50 - 60 ani
C. 18 25 ani
D. 45 55 ani
E. 40 50 ani.
Pag. 142
TEMA 4.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE
pg. 174- 194
n rezecia apical propriu-zis se respect urmtoarele principii generale de
secionare i ndeprtare a apexului:
A. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoase
B. Nu se rezec niciodat mai mult de 1/3 din lungimea rdcinii
C. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45)
D. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea
apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic
E. Se va rezeca un segment apical de 3-5 mm.
pag.186
Rezectia apicala cu obturare intraoperatorie pe cale directa este indicata in
urmatoarele situatii:
A. Canale fr secreie persistent
B. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodontic
C. Rdcini cu canale/apexuri drepte
D. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile n 1/3 apical
E. Rmnerea unui corp strin pe canal care poate fi ndeprtat dup rezecia
apexului.
pag.188
Materialele folosite pentru obturaia retrograd in rezecia apical, trebuie s
ndeplineasc urmtoarele deziderate:
A. S fie biocompatibile
B. Sa nu inhibe creterea bacterian
C. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicular
D. S prezinte radioopacitate
E. S fie solubil i stabil volumetric.
pag.190
Lamboul gingival in plic:
A. Se justifica doar pentru abordul chirurgical palatinal
B. Se practica incizie orizontala de-a lungul marginii gingivale libere
C. Incizia se extinde la nivelul a 1-2 dinti din vecinatatea procesului patologic
D. Intereseaza festonul gingival, fibrele parodontale marginale profunde si
papilele interdentare
E. Pentru grupul dentar lateral, pentru o mai buna vizualizare, se practica o mica
incizie de descarcare de 1-1,5 cm.
pag 179
Pentru realizarea lambourilor in rezectia apicala se respecta urmatoarele principii
generale:
5
BCD
BDE
ACD
AB
BDE
AD
ACE
AE
TEMA 5.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC
pg. 198-220
*Torusul mandibular este localizat:
A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n
zona canin-premolar
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivocanin
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zona
molar
6
ACE
TEMA 6.
INFECII ORO-MAXILO-FACIALE
pag. 242-268 i 270-288
*Incizia plasat n anul mandibulolingual la nivelul bombrii maxime se face doar
n cazul:
A. Abcesul spaiului corpului mandibular
B. Abcesul spaiului genian
C. Abcesul submandibular cu evoluie n recesus
D. Adenita submandibular acut supurat
E. Abcesul de spaiu bucal.
pag. 258
*Spaiul sublingual este delimitat anterior de:
A. Muchii geniogloi
B. Muchii geniohioidieni
C. Muchiul milohioidian
D. Faa intern a arcului mentonier
E. Mucoasa sublingual.
pag. 259
*Diagnosticul diferenial al abcesului de spaiu sublingual nu se face cu:
A. Ranula
B. Warthonita i periwarthonita
C. Abcesul de spaiu paramandibular
D. Abcesul spaiului submandibular
E. Flegmonul difuz al planeului bucal.
pag. 259
Dintre spaiile fasciale secundare fac parte:
A. Spaiul maseterin
B. Spaiul submentonier
C. Spaiul pterigomandibular
D. Spaiul temporal superficial i profund
E. Spaiul sublingual.
pag. 246
Spaiul masticator este format din:
A. Spaiul maseterin
B. Spaiul prevertebral
C. Spaiul pterigomandibular
D. Spaiul temporal
E. Spaiul laterofaringian.
8
ACD
ACD
pag. 261
*Semnul funcional dominant n abcesul de spaiu maseterin l constituie:
A. Tumefacia la nivelul unghiului mandibular
B. Tumefacia la nivelul arcadei temporozigomatice
C. Edemul temporal
D. Tegumente congestionate i lucioase la nivel maseterin
E. Trismusul intens.
pag. 262
*Delimitarea lateral a spaiului pterigomandibular este dat de:
A. Muchiul pterigoidian intern
B. Faa intern a ramului mandibular
C. Muchiul pterigoidian lateral
D. Chinga pterigomaseterin
E. Rafeul pterigomandibular.
pag. 263
Spaiul parafaringian este submprit n:
A. Spaiul pterigoidian lateral
B. Spaiul stilomastoidian
C. Spaiul laterofaringian
D. Spaiul retrofaringian
E. Spaiul prevertebral.
pag. 265
CDE
TEMA 7.
AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
pg. 291 - 308
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:
A. necroza dentara a dintilor maxilari
B. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali
C. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali
D. incluzia dentara a caninilor maxilari
E. chistul radicular suprainfectat al dintilor maxilari sinuzali.
pag.295
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:
A. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali
B. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari
C. incluzia molarilor de minte maxilari
D. complicatia infectioasa a incluziei caninului superior
E. chistul radicular suprainfectat.
pag.295
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:
A. obturatia de canal cu paste rezorbabile la dintii sinuzali
B. obturatia de canal cu depasire la dintii sinuzali
C. obturatia de canal incompleta la dintii sinuzali
D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali ai unor lucrari protetice vechi
E. niciuna dintre cele patru situatii de mai sus.
9
BCE
ADE
BCD
pag 295
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:
A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare
B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali
C. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv
D. comunicarea oro-sinuzala post-extractionala neobservata
E. comunicarea oro-sinuzala post-extractionala incorect tratata.
pag.295
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:
A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv
B. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv
C. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv
D. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare
E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei.
pag 295
*Procesul inflamator al mucoasei sinuzale in sinuzita maxilara acuta, trece prin trei
faze succesive:
A. tumor, calor si dolor
B. exudativa, de granulare si epitelizare
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
D. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
E. congestiva, catarala si supurata.
pag.296
Mucoasa sinuzala in sinuzita maxilara cronica, este:
A. congestionata
B. hiperplaziata
C. cu formatiuni polipoide si chistice
D. sangeranda
E. ingrosata neuniform.
pag 296
In sinuzitele maxilare cronice reversibile se remarca:
A. disparitia partiala sau totala a cililor
B. scaderea vascozitatii mucusului
C. cresterea vascozitatii mucusului
D. scaderea IgA
E. cresterea IgA.
pag.296
DE
ADE
BCE
ACE
TEMA 8.
TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE
(pg. 312-335; pg. 361-369; pg. 379-382; pg. 388-394)
n fracturile de mandibul parasimfizare, linia de fractur este situat:
A. ntre cei doi incisivi centrali inferiori
B. ntre incisivul central i cel lateral
C. ntre canin i premolar
D. ntre cei doi premolari
10
BE
ABCE
ABE
ABCD
ACD
AB
ABCE
PG.363
TEMA 9.
CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI
CERVICO-FACIALE
(pg.402-404, pg. 406-426, pg. 428-433, pg. 437-443)
Epulis:
A. Este un termen generic care defineste o excrescenta cu aspect tumoral
B. Se dezvolt din osul maxilarelor
C. Este localizat la nivelul prilor moi ale crestei alveolare
D. Denumirea are la baz criterii clinice
E. Este o tumor malign a mucoasei orale.
Pag. 416
Epulis fissuratum:
A. Este o leziune de natura microbiana
B. Poate prezenta si zone ulcerate
C. Tratamentul presupune excizia n totalitate a zonei hiperplazice
D. Nu se impune purtarea protezei dentare imediat postoperator
E. Este obligatoriu examenul histopatologic al piesei extirpate.
Pag. 417 - 418
Hiperplazia fibroas inflamatorie:
A. Este localizat la nivelul fundului de sac vestibular
B. Apare datorit instabilitii unei proteze dentare mobile
C. Apare la tineri
D. Leziunea are consisten fluctuent
E. Poate interesa ntregul an vestibular.
Pag 417
Granulomul piogen
A. Este o hiperplazie reactiv a mucoasei orale
B. Are o etiologie infecioas
C. Este o hiperplazie cu aspect granulomatos
D. Trebuie difereniat de botriomicom
E. Poate fi sesil sau pediculat.
Pag 418
Granulomul piogen:
A. Apare mai frecvent la gravide
B. Incidena este maxim n primul trimestru de sarcin
C. Incidena se accentueaz n trimestrul al treilea de sarcin
D. Apariia este favorizat de igiena oral nesatisfctoare
E. Este inhibat de nivelul crescut de estrogeni i progesteron.
Pag. 419
Botriomicomul
A. Apare predilect la nivelul mucoasei vlului palatin
B. Este localizat mai frecvent la nivelul mucoasei labiale
C. Apare pe fondul unui factor iritativ mecanic
D. Contactul mucoasei orale cu arcadele dentare i inhib dezvoltarea
12
ACD
BCE
ABE
ACE
ACD
BCE
ABE
ACD
TEMA 10.
CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR
MAXILARE
(PG 450-471, PG. 474-485, PG. 488-510, PG.512-517)
Tumora odontogena calcificata:
A. apare mai frecvent la mandibula
B. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare
C. localizarea cea mai frecventa este la maxilar
D. afecteaz in special copiii
E. clinic se prezint ca o deformare a corticalei externe mandibulare cu evoluie
rapida.
(pag.483)
Fibromul ameloblastic:
A. poate sa deformeze corticalele osoase
B. mai frecvent la sexul feminin
C. localizarea predilecta este la maxilar
D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensiuni
E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase.
(pag.483)
Odontomul:
A. mai frecvent la mandibula dect la maxilar
B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale
C. prezint patru forme anatomo-clinice
D. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina
fara a avea configuraia unui dinte
E. este o tumora odontogena relative frecventa.
(pag.484)
Diagnosticul diferenial al imaginii radiologice a odontomului se face cu:
A. chistul radicular
13
AB
AD
BE
BE
B. perlele de smalt
C. chistul dentiger
D. ameloblastomul
E. osteomul.
(pag.485)
Fibromul odontogen central:
A. este o tumora frecventa la copil
B. localizat in proportii aproximativ egale la maxilar si mandibula
C. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur
D. se localizeaz mai frecvent la maxilar
E. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte.
(pag.488)
Tumora odontogena cu celule granulare:
A. apare mai frecvent la copii
B. apare la aduli in general peste 40 de ani
C. se localizeaz in special in regiunea premolara sau molara
D. iniial sunt leziuni simptomatice, dureroase
E. devine simptomatica odat cu creterea in dimensiuni.
(pag.489)
Mixomul odontogen:
A. apar mai frecvent intre 20-45 de ani
B. apar si la nivelul oaselor lungi
C. clinic, radiologic si evolutiv sunt asemntoare ameloblastoamelor
D. este rezultatul transformrii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar
E. se localizeaz mai frecvent in zona unghiului mandibulei.
(pag.490)
Cementoblastomul:
A. afecteaz mai adesea dinii mandibulari
B. apare mai frecvent la vrstnici
C. se asociaz cu simptomatologie dureroasa difuza
D. mucoasa acoperitoare este violacee
E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital.
(pag.492)
BC
ABC
BCD
AC
TEMA 11.
TUMORI MALIGNE O.M.F.
*n cazul tumorilor maligne de oase maxilare, durerea foarte violent (n special
nocturn), poate fi orientativ pentru un diagnostic de:
A. Limfosarcom
B. Osteosarcom
C. Fibrosarcom
D. Metastaz osoas
E. Fibrom osifiant.
(pag. 555)
*n cazul tumorilor maligne ale mandibulei, se pot ntlni urmtoarele semne clinice
asociate, cu o excepie:
14
(pag. 566)
TEMA 12.
PATOLOGIA ATM
PG 679-685, PG 687-693,PG 695-702
Diagnosticul diferenial al artritei temporo-mandibulare infecioase nespecifice se
face cu:
A. Parotiditele urliene
B. Furunculul pretragian
C. Tumori parotidiene
D. Limfadenita pretragiana
E. Fracturi subcondiliene.
pg.696
Semnele clinice in artrita reumatoida temporo-mandibulara sunt :
A. Tumefacia articulara
B. Durerea intermitenta, matinala
C. Limitarea progresiva a funciei articulare
D. Unilateralitatea simptomatologiei
E. Modificri ale ocluziei.
pg.697
*In resorbtia condiliana idiopatica, semnele clinice sunt, cu excepia :
A. Asimetria faciala progresiva
B. Pierderea dimensiunii verticale
C. Micrile mandibulare atipice
D. Tumefacia pretragiana
E. Zgomotele articulare.
pg. 699
*Particularitile afeciunilor articulare temporo-mandibulare degenerative artrozice
sunt:
A. Deteriorarea esutului articular dur
B. Consecutive bruxismului, protezrii frontale incorecte
C. Consecutive traumatismelor articulare in antecedente
D. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular
E. Apare la mai puin de 10% din populaia de peste 60 de ani.
pg.698
In anchiloza temporo-mandibulara extracapsulara semnele clinice sunt :
A. Limitarea parial dar permanenta a deschiderii gurii
B. Devierea mandibulei de partea afectata
C. Micrile de protruzie sau lateralitate limitate
D. Asimetria faciala este mai redusa dect cea din anchiloza intracapsulara
E. Deformarea procesului coronoid.
pg.702
Semnele clinice din anchiloza temporo-mandibulara intracapsulara sunt:
A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica
C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene
16
ABD
ABCE
ABD
ABD
ADE
AB
TEMA 13.
PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
pg 719-720 ,pg. 723-738, pg.744 -753, pg. 760-770
Virusurile implicate in parotidita epidemica sunt:
A. Virusul urlian
B. Citomegalovirusuri
C. Herpesvirusul
D. Papilomavirusul
E. Virusul Coxsackie.
pag 734
Oreionul:
A. Este o boala contagioasa a copilriei
B. Transmiterea se face pe cale digestiva
C. Perioada de incubaie este de 7-14 zile
D. Este caracterizat printr-o parotidita unilaterala nesupurata
E. Are caracter autolimitant.
pag 734
Flora bacteriana implicata in apariia sialadenitelor nespecifice poate fi reprezentata
de :
A. E. Coli
B. Klebsiella
C. Stafilococul auriu
D. Proteus
E. Streptococul beta-hemolitic.
pag 735
Sialadenita bacteriana nespecifica se caracterizeaz prin urmtoarele semne clinice:
A. Durere spontana sau provocata
17
ABE
AE
ABCD
ABCD
BCD
AC
CE
TEMA 14.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTOMAXILARE
PG.787-816
Care dintre riscurile interveniilor de chirurgie ortognat sunt eliminate prin utilizarea
elongrii osoase dirijate:
A. Lipsa consolidrii dup osteotomie
B. Fractura necontrolata
C. Secionarea arterei temporale
D. Necesitatea unor grefe de interpoziie
E. Lezarea nervului hipoglos.
18
ABD
pg 817
Tratamentul chirurgical al anomaliilor de clasa a II-a vizeaz:
A. Retrudarea mandibulei retrognate
B. Avansarea maxilarului prognat
C. Asocierea intre ultimele dou
D. Avansarea mandibulei retrognate
E. Retrudarea maxilarului prognat.
pg 805
Analiza Steiner evideniaz n anomaliile dento-maxilare din clasa a II-a urmtoarele
caracteristici:
A. SNB micorat
B. SNA mrit si SNB micorat
C. SNB mrit
D. SNA mrit
E. SNA micorat.
pg 804
Caracteristic anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a sunt urmtoarele situaii:
A. Hiperplazie mandibulara
B. Hipoplazie mandibulara
C. Aspect clinic cu profil de pasare
D. Profil facial accentuat convex
E. Profil facial accentuat concav.
pg 804
Urmtoarele situaii clinice corespund anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a:
A. Prognatism maxilar
B. Retrognatism mandibular
C. Asocierea intre acestea
D. Prognatism mandibular
E. Retrognatism maxilar.
pg 804
Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a vizeaz:
A. Retrudarea maxilarului
B. nlarea maxilarului
C. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
D. Retrudarea mandibulei prognate
E. Avansarea mandibulei prognate.
pg 796
n anomaliile de clasa a III-a Angle tratamentul ortodontic prechirurgical urmrete:
A. Refacerea contururilor osoase
B. Repoziionarea punctelor cranometrice
C. Decompensarea anomaliei
D. Corectarea formei arcadelor
E. Alinierea dentara.
pg 796
Analiza cefalometrica Steiner n cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a
conin urmtoarele elemente:
A. SNA mrit semnifica un retrognatism maxilar
B. SNA micorat si SNB mrit semnifica o anomalie asociata
C. SNB mrit semnifica un prognatism mandibular
D. SNB micorat semnifica un prognatism mandibular
19
CDE
ABD
BCD
ABC
CD
CDE
BCE
TEMA 15.
DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE
PG 824-855
Despictura palatina manifestri clinice:
A. hemimaxilarul de partea sntoas este normal dezvoltat
B. ambele maxilare sunt hipoplazice
C. numai maxilarul de partea afectata este hipoplazic
D. lipsete fuziunea intre palatul primar si secundar
E. modificrile osoase depind de mrimea despicturii si de aciunea limbii si a
musculaturii periorale asupra segmentelor despicate.
pag 842
Despictura palatina submucoas:
A. reprezint despictura palatului dur
B. reprezint despictura in forma minima, ,,schiat,,
C. lueta bifida nsoete un tablou complex
D. lueta bifida este adesea unicul semn clinic
E. exist uneori o nonfuziune a musculaturii velare, cu integritatea mucoasei,
ceea ce da un aspect translucid valului.
pag 842
*Despictura palatina simpla:
A. reprezint despictura unilaterala a palatului dur
B. reprezint despictura pe linia mediana a palatului dur
C. reprezint despictura unilaterala a palatului moale
D. reprezint despictura pe linia mediana a palatului moale
E. se mai numete si palatoschizis.
pag 842
*Uranostafiloschizis:
A. reprezint despictura valului palatin pe linia mediana
B. reprezint despictura unilaterala att a palatului dur cat si a palatului moale
C. reprezint despictura pe linia mediana a palatului dur
D. reprezint despictura valului palatin si a palatului secundar
E. premaxila si procesul alveolar sunt de asemenea afectate intr-o oarecare
msur.
pag 844
Despictura palatina unilaterala totala:
A. intereseaz valul palatin, palatul secundar, osul alveolar
B. intereseaz valul palatin, palatul secundar, premaxila si buza unilateral
C. tratamentul chirurgical se efectueaz intr-o singura edin pentru restabilirea
cat mai precoce a funciilor
D. tratamentul chirurgical este complex si etapizat
E. tratamentul ortopedic este de elecie.
pag 845
Despictura palatina bilaterala totala
20
ACDE
BDE
BD
ACE
ADE
AE
TEMA 16.
DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL
PG. 916-919
Urmtoarele afirmaii privind mediatorii durerii, sunt adevrate:
A. in cazul lezrii esuturilor, se elibereaz enzime proteolitice
B. enzimele proteolitice acioneaz asupra proteinelor tisulare
C. enzimele proteolitice nu acioneaz asupra proteinelor tisulare
D. proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane
ce excita nociceptorii periferici
E. proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane
ce excita nociceptorii centrali.
pag.914-915
Proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane care
produc durere, printre acestea numrndu-se si:
A. histamine
B. serotonina
C. prostaglandinele
D. dopamina
E. ionii de potasiu.
pag.915
Urmtoarele afirmaii privind percepia dureroasa, sunt adevrate:
A. pragul de percepie a durerii reprezint intensitatea cea mai sczuta a
stimulului ce determina o senzaie dureroasa
21
ABD
ABCE
AC
22
ACDE
ABCE
ABCE
AD
AC
TEMA 17.
Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral)
Rodica Luca
Dupa BRATU D. si colab., calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele:
A. priza lenta in conditiile cavitatii bucale;
B. biocompatibilitate;
C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare;
D. priza rapida in conditiile cavitatii bucale;
E. aderenta buna la suprafetele gravate.
Pg. 15,16
Dupa BRATU D. si colab., calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele:
A. proprietati mecanice si termice asemanatoare cu cele ale structurilor dure
dentare;
B. aderenta slaba la suprafetele gravate;
C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare;
D. priza lenta in conditiile cavitatii bucale;
E. viscozitate crescuta.
Pg. 15,16
Avantajele sigilantilor fotopolimerizabili sintetizate de HICKS (1994) sunt
urmatoarele:
A. nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul nu se pregateste prin
amestecare;
B. materialul se intareste in 10-20 secunde;
C. nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul se pregateste prin
amestecare;
D. materialul isi pastreaza aceeasi vascozitate pe toata perioada patrunderii lui in
porii smaltului demineralizat, priza survenind cand se produce fotoactivarea;
E. nici un raspuns corect.
Pg. 19
FLUOROSHIELD (Chaulk/Dentsply) este un sigilant fotopolimerizabil care:
A. contine NaF 4%;
B. contine SnF 2%;
C. comparat cu un sigilant conventional, prezinta dupa patru ani o retentie
superioara acestuia din urma;
D. comparat cu un sigilant conventional, prezinta dupa patru ani o retentie
inferioara acestuia din urma;
E. contine NaF 2%.
Pg. 24
In cazul Fluoroshield-ului, rezistenta la forfecare si adaptarea la suprafata de smalt
demineralizata acid sunt:
A. mai bune decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and
Fissure Sealant);
B. similare cu cele ale sigilantilor granulari (Primashield - L.D., Milford, DE);
C. mai slabe decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and
Fissure Sealant);
D. similare cu cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and
Fissure Sealant);
E. mai bune decat cele ale sigilantilor granulari (Primashield - L.D., Milford,
23
BCDE
AC
ABD
DE
AB
DE).
Pg. 24
Intre proprietatile Sigilar-ului, recomandate de firma producatoare, se enumara:
ACDE
A. timp de lucru si prize convenabile;
B. adeziune slaba;
C. este biocompatibil;
D. capacitate de etansare;
E. hidrofilie redusa.
Pg. 26
In cazul cimentului Fuji Ionomer Type III (G-C International), pentru un material cu
AC
consistenta standard, obtinut din amestecul a 1,2 g de pulbere cu 1 g lichid:
A. timpul de lucru este de 1 minut;
B. timpul de lucru este de 5 minute;
C. timpul de priza este de 3 minute si 15 secunde;
D. timpul de priza este de 6 minute;
E. timpul de priza este de 4 minute si 30 secunde.
Pg. 32
La controlul clinic al sigilarii cu rasini compozite, sunt posibile mai multe situatii care BD
vor necesita o atitudine in consecinta:
A. sigilarea nu este intacta nu se intervine;
B. sigilarea are microneadaptari se controleaza cu radiografii bite-wing;
C. sigilantul nu este pierdut se repeta sigilarea;
D. sigilarea este intacta nu se intervine;
E. toate variantele sunt corecte.
Pg. 42
TEMA 18.
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar
(3, Pg. 315-392, 405-417, 433-445)
3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1995.
Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale sunt:
A. declanarea reflex a contraciilor musculare;
B. descompunerea forelor verticale;
C. normalizarea funciilor perturbate;
D. stimularea erupiei dentare;
E. stimularea dezvoltrii maxilarelor.
3, Pg. 416
Pe o electromiogram se poate aprecia:
A. durata i cronologia apariiei potenialelor de aciune.
B. intensitatea impulsurilor nervoase;
C. amplitudinea potenialului electric;
D. frecventa impulsurilor nervoase;
E. energia cinetic.
3, Pg. 412
In timpul somnului, organismul nu pastreaza o pozitie unica, ci exista mai multe
24
ABCE
ACD
ABCD
25
AD
TEMA 19
Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
Eruptia molarului 1 :
A. modifica lungimea arcadei
B. modifica forma arcadei
C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat
D. produce a doua inaltare de ocluzie
E. modifica forma arcadei de la parabola la semicerc.
4, Pg 45
Spatiul de deriva (de rezerva) a lui Nance:
A. este de 1,7 pana la 2-4 mm la maxilar
B. reprezinta raportul dintre marimea tuturor dintilor deciduali si cei permanenti
la maxilar si la mandibula
C. este de 0,9 -1,5 mm la mandibula
D. reprezinta diferenta dintre suma diametrelor mezio-distale ale C temporar, M1
temporar, M2 temporar si suma diametrelor mezio-distale la C permanent,
PM1 si PM2
E. este utilizat pentru reglarea relatiilor molare precum si canine.
4, Pg 46
Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni:
A. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni
B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula
C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale
D. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de ocluzie
E. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula.
4, Pg 39
Eruptia molarului 3:
A. inchide ultimele spatii de pe arcada
B. reprezinta a treia perioada in dezvoltare a dentitiei permanente
C. poate determina incongruenta dento-alveolara tertiara
D. are loc incepand cu varsta de 12 ani
E. creste supraacoperirea incisiva.
4, Pg 48
In absenta spatiului, M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare cu:
A. aparitia incongruentei dento-alveolare tertiare
B. compromiterea unor rezultate obtinute in cursul tratamentului ortodontic
C. prabusirea ocluziei
D. aparitia incongruentei dento-alveolare primare
E. cresterea gradului de supraacoperire incisiva.
4, Pg 49
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta P1 care
erupe ultimul
B. eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei, in absenta
molarului 3
26
ABD
DE
ACDE
ABC
AB
BCDE
ABE
BC
TEMA 20
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
(4, pag.73-76)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
Dezechilibrele, consecinta a anodontiei, depind de:
A. Regiunea in care se produc
B. Intindere
C. Simetrie
D. Structura osoasa
E. Structura partilor moi.
4, Pg. 76
Anodontia poate fi expresia tendintei evolutive, avand astfel loc reducerea dintilor:
A. M3
B. P2
C. IL
D. C
E. P1.
4, Pg 75
Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de:
A. Tipare genetice
27
ABCD
ABC
ADE
B. Factori teratogeni
C. Cauze generale
D. Bariere fibroase
E. Bariere osoase.
4, Pg 75
Pierderea prematura a dintilor temporari determina:
A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau orala
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Dilatari ale arcadei
E. Angrenaje inverse.
4, Pg 74
Din grupa factorilor locali in etiopatogenia anomaliilor dento- maxilare fac parte in
primul rand:
A. starea dentitiei mixte
B. starea dentitiei temporare
C. starea dentitiei permanente
D. evolutia dentitiei temporare
E. evolutia dentitiei mixte.
4, Pg 73
Caria aproximala determina scurtarea arcadei si duce la:
A. dificultati de eruptie a caninului
B. dificultati de eruptie a premolarului 2
C. dificultati de eruptie a premolarului 1
D. dificultati de eruptie a molarului 1
E. dificultati de eruptie a molarului 2.
4, Pg 73
Pierderea prematura a dintilor temporari determina tulburari grave tridimensionale,
anume:
A. inconguente dento-alveolare
B. supraeruptii ale dintilor antagonisti
C. ingustari de arcada
D. angrenaje inverse
E. largiri de arcada.
4, Pg 73
Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoarele
aspecte:
A. rizaliza
B. pierderea de timpuriu a dintilor temporari
C. absenta incongruentelor dento-alveolare
D. imposibilitatea incluziei dintilor permanenti
E. pierderea tardiva a dintilor temporari.
4, Pg 74
ABCE
BD
AB
ABCD
AB
TEMA 21
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg. 77-83)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
28
29
CD
BC
DE
ABE
DE
BDE
ACD
BDE
TEMA 22.
Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
*Unghiul format de axul incisivului inferior cu orizontala de la Frankfurt este
reprezentat de :
A. FMIA
B. IMPA
C. FMA
D. SND
E. ANB.
4, Pg169
Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica o rotatie de tip anterior
sunt:
A. Unghiul mandibular accentuat
B. Curbura preangulara accentuata
C. Ramura ascendenta scurta
D. Canal dentar drept
E. Latimea ramurii orizontale micsorata.
4, Pg149
*Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este
reprezentat de :
A. FMIA
30
BCD
B. FMA
C. IMPA
D. IMFA
E. ANB.
4, Pg169
In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii:
A. elucidarea unui diagnostic
B. stabilirea unui plan de tratament
C. verificarea eficientei tratamentului
D. prognosticul de evolutie a unei afectiuni
E. nici un raspuns corect.
4, Pg.145
Pe radiografia cu film retroalveolar se pot sesiza:
A. pozitia germenilor dentari
B. fata ocluzala a molarilor si premolarilor
C. eventualele inclinari sau rotatii
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns nu e corect.
Pg.145
Radiografia cu film muscat se utilizeaza pentru:
A. dintii inclusi
B. dinti ectopici
C. dinti normal pozitionati
D. dinti rotati
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 145-146
Pe ortopantomografie se evidentiaza:
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. procesul alveolar superior si inferior
D. cele doua arcade in raporturile dintre ele
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg. 146
Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe ortopantomografie sunt:
A. pozitia si directia de eruptie a caninilor superiori
B. pozitia incisivilor superiori
C. pozitia si directia de eruptie a caninilor inferiori
D. pozitia incisivilor inferiori
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 146
ABCD
AC
AB
ABCD
AC
TEMA 23
Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un facies
31
ACE
adenoidian caracteristic:
A. Profil convex
B. Profil concav
C. Retrognatie
D. Prognatie
E. Leptoprosop.
4, Pg 383
Copiii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functiei
respiratorii sunt predispusi la imbolnaviri:
A. Bronho-pulmonare
B. Pusee de faringo-amigdalita
C. Anemie
D. Leucemie
E. Urticarie.
4, Pg 383
Formele clinice ale laterodeviatiei sunt:
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
C. Micrognatia
D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle,
subdiviziunea 1, fac parte:
A. Ereditatea
B. Factorul constitutional
C. Ocluzia inversa
D. Factori generali de dezvoltare
E. Factori locali de dezvoltare.
4, Pg 381
Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle,
subdiviziunea 1, se observa:
A. Rahitisnul
B. Edentatia
C. Caria dentara si complicatiile ei
D. Factorul constitutional
E. Factori generali de dezvoltare.
4, Pg 381
Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un facies
adenoidian caracteristic, cu exceptia:
A. Profil convex
B. Profil concav
C. Retrognatie
D. Prognatie
E. Leptoprosop.
4, Pg 383
Formele clinice ale laterodeviatiei NU sunt:
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
C. Micrognatia
32
ABC
AB
ABDE
BC
BD
CDE
D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a Angle, DE
subdiviziunea 1 NU fac parte:
A. Respiratia orala
B. Deglutitia atipica
C. Sugerea degetului
D. Respiratia nazala
E. Ereditatea.
4, Pg 382
TEMA 24.
Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni:
A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spatiere dentara
D. Ocluzie deschisa
E. Diferite grade de inghesuire dentara.
4, Pg 396
Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa II/2 NU putem enumera:
A. Ocluzie deschisa
B. Etajul inferior al fetei micsorat
C. Sant labiomentonier sters
D. Ocluzie labiala ferma
E. Incisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie marcata.
4, Pg 397-398
In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni:
A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spatiere dentara
D. Ocluzie deschisa
E. Diferite grade de inghesuire dentara.
4, Pg 396
Din punctul de vedere al gravitatii, in cazul malocluziei clasa II/2 se pot descrie
urmatoarele forme clinice:
A. Forma usoara
B. Forma incipienta
C. Forma medie
D. Forma grava
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
4, Pg 397
Urmatoarele afirmatii NU sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulo33
ABE
ACE
ABE
AD
CE
AD
BCD
BD
TEMA 25
Malocluzia de Clasa a III-a (4, pg 405-408)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
Aspectul de latire a fetei in malocluzia de clasa a III-a este dat de:
A. profil concav
B. treapta buzelor inversata
C. aspectul infudat al pometilor obrajilor
D. profil convex
E. profil drept.
4, Pg 406
Modificarile scheletale din malocluzia de clasa a III-a sunt caracterizate de:
A. dezvoltarea in exces a bazei maxilarului superior in plan sagital
B. dezvoltarea insuficient a bazei maxilarului superior in plan sagital
C. cresterea marcata a celor doua ramuri ale maxilarului inferior
34
ABC
BC
35
AB
AB
ACD
AD
CD
ABD
TEMA 26.
Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa:
A. functionale
B. parodontale
C. dentare
D. musculare
E. neurologice.
4, Pg 431
In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in:
A. rahitism
B. sindrom Down
C. craniosinostoze/ condrodistrofii
D. persistenta deglutitiei de tip infantil
E. nici un raspuns corect .
4, Pg 419
Semnele inocluziei verticale frontala se intalnesc in urmatoarele boli:
A. rahistism hiperfosfatazic
B. rahitism genetic
C. rahitism hipofosfatazic
D. rahitism vitamino-rezistent
E. nici un raspuns corect.
4, Pg 421
Care din urmatoarele afirmatii in sindromul de ocluzie deschisa NU sunt corecte:
A. obtuzismul unghiului Kdl si Goniac
B. micsorarea ramurii ascendente
C. cresterea ramurii ascendente
D. rotatia posterioara a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
In sindromul de ocluzie deschisa dintre tulburarile de crestere fac parte:
A. ramura ascendenta (Go Kdl)
B. unghiul goniac
C. unghiul SNB
D. unghiul bispino- mandibular (Nsa-Nsp-M)
E. unghiul Tweed.
4, Pg 437
Inocluzia verticala nu se caracterizeaza clinic prin:
A. cresterea etaj inferior
B. cresterea etaj mijlociu
C. cresterea ramurii ascendente a mandibulei
D. micsorarea ramurii ascendente a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa se
intalnesc la nivelul:
36
ABCD
BC
ABCD
CE
ABDE
BCE
ABCE
A. bazei craniului
B. mandibulei
C. maxilarului superior
D. dentar
E. proceselor alveolare.
4, Pg 436-437-438
Care din urmatoarele sunt adevarate in tulburari ale ATM din sindromul de ocluzie
deschisa:
A. prezenta crepitatiilor si cracmentelor
B. absenta crepitatiilor
C. absenta cracmentelor
D. afectarea se instaleaza relativ tardiv n raport cu debutul anomaliei
E. afectarea se instaleaza relativ precoce n raport cu debutul anomaliei
4, Pg 434
ABD
TEMA 27.
Anodonia (5, Pg. 15-40 )
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,
Bucureti, 2005
Cu privire la anodonia de incisiv lateral superior sunt corecte urmtoarele afirmaii:
A. poate fi asimetric cu omolog nanic
B. poate fi nsoit de modificri faciale precum proeminena mentonului i
inversarea treptei labiale
C. corespondentul temporar poate rmne pe arcad pn la 45-50 de ani
D. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicat prin rmnerea
acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportnd astfel influena favorabil a
stimulilor funcionali
E. prezena incisivului lateral temporar pe arcad reprezint un element care
complic, deoarece poate conduce la depistarea tardiv a anomaliei.
5, Pg. 25-26
n anodoniile subtotale dinii existeni pe arcad se caracterizeaz prin:
A. sunt de cele mai multe ori simetrici
B. sunt redui ca volum, dar au o implantare foarte bun
C. sunt atipici ca form
D. frecvent sunt asimetrici
E. au rdcinile scurte.
5, Pg. 31
Tratamentul anodoniilor ntinse prezint urmtoarele caracteristici:
A. este de lung durat
B. necesit colaborare interdisciplinar
C. este un tratament cu debut tardiv pentru a nu jena creterea osoas
D. trebuie s asigure dirijarea erupiei dentare i obinerea paralelismului dinilor
existeni
E. nu sunt indicate micrile de mezializare ale dinilor existeni deoarece acestea
se realizeaz cu dificultate.
5, Pg. 33-36
37
ABE
ACE
ABD
CE
ABD
AD
ABCE
BCE
TEMA 28.
Dintii supranumerari (5, Pg. 73 94 / 40-72 )
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,
Bucureti, 2005
38
ACE
ACE
ABC
ABCD
BCD
ABCD
AD
ABCD
TEMA 29.
Incluzia dentara (5, Pg. 73 94)
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,
Bucureti, 2005
Factorii generali inplicati in etiopatogenia incluziei sunt:
A. Nanism hipofizar;
B. Boala Paget;
C. Obstacole in calea eruptiei dentare;
D. Sindromul Gardner;
E. Ereditatea.
5, Pg. 80
Gradul de severitate al incluziei in functie de unghiul pe care axul caninului il face cu
linia mediana se apreciaza astfel:
A. Gradul 1: 0-18;
B. Gradul 2 : 19-35;
C. Gradul 2: 16-30;
D. Gradul 3: mai mult de 36;
E. Gradul 3: mai mult de 30.
5, Pg. 81
Macrodontia absoluta se caracterizeaza prin:
A. Dintii sunt mari si suma incisiva depaseste 36mm;
40
ABE
CE
AB
AD
ABE
ADE
CE
CDE
5, Pg. 83
TEMA 30.
Reincluzia dentara (5, Pg. 107- 118)
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,
Bucureti, 2005
Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Teoria opririi in dezvoltarea osoasa verticala
B. Teoria mecanica
C. Teoria ontogenetica
D. Teoria tulburarii proceselor evolutive ale dintilor
E. Teoria atavica.
5, Pg. 110
Diagnosticul diferential al reincluziei partiale se face cu:
A. Incluzia dentara
B. Oprirea in eruptie a dintelui
C. Anodontia
D. Extractia dentara
E. Intruzia posttraumatica partiala.
5, Pg. 116
Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:
A. Extractia dentara
B. Oprirea in eruptie a dintelui
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica totala
E. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:
A. Infrapozitia unui dinte
B. Oprirea in eruptie a dintelui
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica partiala
E. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
Despre reincluzia dentara partiala sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. La percutie, tonul dintelui este mai asurzit
B. O parte din coroana dentara este vizibila
C. Dintele se afla in infrapozitie
D. Nu exista spatiu intre suprafata ocluzala a dintelui reinclus si planul de
ocluzie
E. La percutie, tonul dintelui este mai vibrant, mai sonor.
5, Pg.113- 114
Reincluzia dentara poate fi :
A. Reincluzie completa
B. Reincluzie partiala
C. Reincluzie totala
42
CE
BE
ACDE
CE
BCE
BC
D. Reincluzie primara
E. Reincluzie secundara.
5, Pg. 107
Un dinte reinclus se mai numeste si :
A. Dinte inclavat
B. Dinte geminat
C. Meziodens
D. Dinte anastrofic
E. Dinte inclestat.
5, Pg. 107
Reincluzia dentara face parte din grupa de anomalii:
A. Monocauzale
B. De ocluzie
C. Asociate
D. Dentare izolate
E. De grup.
5, Pg. 107
AE
AD
TEMA 31.
Ectopia dentara (5, 5, Pg. 121-130)
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,
Bucureti, 2005
In contextul ectopiei dentare, examenul radiologic ofera date despre:
A. existenta complicatiilor la nivelul dintilor invecinati
B. prezenta abraziunii sau a unui tipar tipic de abraziune la dintele decidual
corespunzator
C. structura osului si aspectul fibromucoasei
D. existenta molarilor de minte pe arcada opusa ectopiei
E. raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dintilor vecini.
5, Pg. 126
In contextul ectopiei dentare, in cadrul obiectivelor terapeutice , extractia dirijata se
desfasoara:
A. in 2 etape
B. in 3 etape
C. in 4 etape
D. intr-o singura etapa
E. toate raspunsurile corecte.
5, Pg. 127-128
In cadrul extractiei dirijate in 4 etape, urmatoarele afirmatii sunt FALSE:
A. in prima etapa se extrage caninul temporar
B. in prima etapa se extrage incisivul lateral temporar
C. in a doua etapa se extrage premolarul I
D. in a doua etapa se extrage molarul I temporar
E. in etapa a 3-a se extrage molarul I temporar.
5, Pg. 127-128
Obiectivele terapeutice in ectopia dentara, atunci cand exista spatiu dar persista
43
ACE
BC
ACD
ABCD
ABCE
ABE
BD
ABE
TEMA 32.
Diastema (5, Pg. 133- 142)
5. Ecaterina Ionescu Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.
Care sunt formele de diastem descrise de Kalvelis?
A. diastem primar sau fals
B. diastem primar sau adevrat
C. diastem secundar sau adevrat
D. diastem secundar sau fals
E. diastem primar.
44
BDE
5, Pg. 133
Diastema primar este cauzat de :
A. anodonia incisivului lateral
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare
C. meziodens
D. inseria joasa a frenului ntre incisivi
E. toate rspunsurile sunt corecte.
5, Pg. 133
Diastema secundar sau fals este cauzat de :
A. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare
B. anodonia incisivului lateral
C. meziodens
D. inseria joasa a frenului ntre incisivi
E. insertia inalta a frenului intre incisivi.
5, Pg. 133
Diaconescu si Sava (1966) clasific diastema astfel:
A. adevarat
B. vera
C. primar
D. secundar
E. fals.
5, Pg. 133-134
Dupa Dewey (citat de Boboc) clinic putem ntlni 3 tipuri de fren la pacienii cu
diastem :
A. fren ngust
B. fren lat - care genereaz o diastem cu laturi neparalele
C. fren lat cu o inserie nalta care induce o diastem convergenta ocluzal
D. fren lat cu inserie joasa - care imprima diastemei un aspect convergent spre
planul de ocluzie
E. fren lat care genereaza o diastem cu laturi paralele.
5, Pg. 134-135
Care afirmaii referitoare la frenul labial lat NU sunt adevrate :
A. este de obicei sus inserat
B. poate fi insoit de o fibromucoas subire
C. este sensibil la remanierile osoase eruptive ale incisivilor centrali
D. menine dinii deprtai
E. este de obicei jos inserat.
5, Pg. 135
Examenul clinic al diastemei evideniaza :
A. mrimea diastemei
B. axele incisivilor centrali
C. cauza care a determinat apariia diastemei
D. aspectul simetric sau asimetric
E. toate afirmaiile sunt greite.
5, Pg. 137
Diastema antreneaz urmtoarele tulburri funcionale :
A. tulburri ocluzale (majore)
B. tulburri estetice
C. tulburri fonatorii
45
BD
BC
AE
CE
ABC
ABCD
BCD
TEMA 33.
Transpozitia dentara (5, Pg. 149-154)
5. Ecaterina Ionescu Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.
Solutia terapeutica optima in transpozitia incompleta:
A. ameloplastia modelanta
B. deplasarea dintilor spre pozitia normala
C. poate fi transformata in transpozitie completa
D. spre deplasarea dentara cea mai mica
E. in directia ceruta de dinte.
5, Pg. 154
In transpozitia completa cei mai afectati dinti din punct de vedere functional sunt:
A. incisivul lateral
B. incisivul central
C. caninul
D. premolarul I
E. nici un dinte nu este afectat.
5, Pg. 154
Examenul clinico-radiologic in transpozitia dentara arata:
A. suprapunerea dintilor
B. inversarea dentara completa in cazul transpozitiei complete
C. inversarea radacinilor in transpozitia partiala
D. tipar atipic de abraziune la dintele decidual
E. inversarea locului de formare a mugurilor intraosos.
5, Pg. 151,153
In transpozitia completa incisiv central-incisiv lateral se poate face :
A. desensibilizare
B. slefuiri modelante ale incisivului lateral
C. remodelare a incisivului central prin stripping
D. remodelare a incisivului lateral prin tehnici adezive
E. ridica probleme estetice si functionale mari.
5, Pg. 154
Transpozitia dentara intereseaza mai frecvent:
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. caninul
D. premolarul I
E. incisivul lateral.
5, Pg. 149
Transpozitia dentara:
A. este o anomalie rara
B. se intalneste in dentitia temporara
46
BCDE
AD
ABCE
CD
ACD
ACD
DE
ABC
BCDE
TEMA 34.
Tratamentul cariei dentare
Bibliografie 6; 167-185; 294-333; 339-346
Solvenii organici folosii ca ageni de degresare ai cavitilor cum ar fi: cloroformul,
benzonele i alcooli:
A. sunt ideali ca ageni pentru degresarea dentinei
B. au fie efect toxic, fie efect iritant
C. hidrateaz dentina
D. deshidrateaza dentina
E. sunt indicai n coafajul indirect.
6; pag 184
Printre dezavantajele lacurilor dentare se numr
A. aderena chimic la esuturile dentare
B. reducerea penetrrii acidului din cimentul fosfat de zinc n plaga dentinar
C. ncetinirea ptrunderii n canaliculele dentinare a produilor de coroziune ai
amalgamului de argint
D. izolarea termic adecvat
E. rezistena mecanic bun la solicitrile masticatorii atunci cnd sunt aplicate n
mai mult de trei straturi.
6; pag 294
47
BD
BC
ABD
BCD
AC
CD
AD
BCDE
ACDE
TEMA 35.
Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)
n lichidul bucal exist o serie de enzime produse de microflor sau de esuturile moi
ale cavitii bucale, din care fac parte:
A. peroxidaza
B. fosfataza alcalin
C. proteinaza
D. catalaze
E. succindehidrogenaza.
pag 40
*n cadrul sistemelor tampon salivare, aciunea cea mai puternic este manifestat de:
A. fosfai
B. proteine i glicoproteine
C. uree
D. amoniac
E. bicarbonai.
pag 40
Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:
A. concentraia de aglutinine salivare
B. contraceptivele orale
C. reologia bucal
D. prezena opsoninelor
E. valoarea iniial a pH-ului bucal.
pag 40
Aglutininele salivare sunt reprezentate de:
A. fibronectina
B. mucinele
C. peroxidaza
D. 2- microglobulina
E. amilaza.
pag 42
Dintre factorii antimicrobieni capabili s modeleze colonizarea cavitii orale de ctre
microorganisme, fac parte:
A. lactoferina
B. lizozimul
C. ionul bicarbonat
D. peroxidazele salivare
E. aglutininele salivare.
pag 42
49
BCD
BCE
ABD
ABDE
ABCD
CE
ABCD
TEMA 36.
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni
*In pulpita seroas parial :
A. percuia n ax este dureroas
B. percuia transversal este dureroas
C. testele de vitalitate sunt slab pozitive
D. testele de vitalitate rspund doar la stimuli de intensitate crescut
E. la testele de vitalitate rspunsul este intens pozitiv, cu o durere prelungita.
7, pag.73
Diagnosticul diferenial n pulpita seroas parial se face cu:
50
ABCE
A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpita acut seroas total
C. pulpita purulent parial
D. caria simpl dentar
E. pulpita purulent total.
7 (pag.74)
*Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare:
A. durerea violenta
B. durerea spontana
C. durerea continua
D. durerea localizata
E. percutia axiala pozitiva.
7 (pag 75)
*Turbarea dinilor este o expresie cunoscut pentru ilustrarea intensitii durerii
din:
A. pulpita acut seroas parial
B. parodontita apical acut seroas
C. pulpita acut purulent parial
D. pulpita acut seroas total
E. pulpita acut purulent total.
7 (pag.75)
*Simptomatologia in pulpita acuta seroasa totala este dominata de:
A. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni
B. caracterul pulsatil al durerii
C. tendinta de iradiere a durerii
D. percutia in ax pozitiva
E. prezenta unui proces carios profund.
7 (pag.75)
n pulpita seroas total la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia ctre:
A. dinii vecini
B. hemiarcada opus
C. dinii antagoniti
D. zona temporal
E. zona orbital.
7 (pag. 75)
Durerea poate aparea spontan n urmtoarele situaii:
A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpita seroas parial
C. pulpita cronic deschis
D. pulpita purulent parial
E. pulpita seroasa totala.
7 pag.(73,75,78,79)
*Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza:
A. caracterului discontinuu al durerii
B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
C. calmarii temporare prin lichide reci
D. prezentei cavitatii carioase profunde
E. sensibilitatea la percuia n ax negativ.
7 pag. (76)
Percuia n ax este pozitiv n urmtoarele pulpopatii:
51
ACDE
BCDE
BD
A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpite seroase totale
C. pulpite seroase pariale acute
D. pulpite purulente totale
E. pulpite purulente pariale acute.
7 (pag.76,80)
TEMA 37.
Necroza i gangrena pulpar
Gangrena umeda se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:
A. tesut putrificat moale si un grad mare de umiditate;
B. pereti dentinari infiltrati;
C. tesut putrificat ferm;
D. precedata de un proces inflamator purulent;
E. precedata de un proces necrotic de origine traumatica.
7 , ( pag. 100)
Tesutul pulpar elaboreaza elemente cu rol distructiv local. Acestea pot fi:
A. enzime lizozomale;
B. histamina;
C. coagulaza din stafilococ;
D. enzime proteolitice;
E. heparina.
7 , (pag. 100)
Factorii locali cu actiune determinanta in necroza pulpara sunt urmatorii:
A. traumatisme;
B. cresteri mari de temperatura;
C. scaderi brutale de temperatura;
D. diabet zaharat;
E. menstruatia.
7 , (pag. 96)
*Ce caracteristica nu apare in necroza de colicvatie:
A. consistenta pulpara redusa;
B. masa lichida semitulbure;
C. pulpa uscata
D. extirparea se realizeaza in microfragmente;
E. apare adesea sub actiune enzimatica.
7 , (pag. 98)
Necroza de coagulare este produsa de:
A. enzime vegetale;
B. arsenic;
C. solutii antiseptic;
D. enzime animale
E. fenol.
7, (pag. 98)
In necroza pulpara
A. probele de vitalitate termice sunt pozitive;
52
CE
ABDE
ABC
BE
BC
ACDE
ABCD
TEMA 38.
Parodontite apicale acute si cronice
Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:
A. parodontita apicala acuta seroasa
B. pulpita acut seroas parial
C. parodontita apicala cronica recidivanta
D. pulpita acut purulent parial
E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa.
7 , (pag. 107)
*Examenul radiologic este relevant:
A. n parodontita apical acut hiperemica
B. n parodontita apical acut seroas total
C. n parodontita apical acut purulent n primele stadii
D. n parodontite apicale cronice
E. n parodontita apical acut seroasa subperiostala.
53
AC
7 , (pag. 113)
Abcesul Phoenix reprezinta:
A. este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului epitelial
B. radiologic se observa un halou in jurul granulomului
C. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu conjuctiv
E. este o parodontit apical acut seroas.
7, (pag. 119)
Parodontita apicala cronica condensanta este caracterizata prin:
A. imagine radiologic difuz, cu spaii intertrabeculare marite de volum
B. imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent
C. ngustarea spaiului periapical
D. rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. percuia n ax este pozitiv.
7 , (pag. 124)
*In parodontita apicala acuta seroasa diagnosticul diferenial se face cu:
A. pulpita cronica inchisa granulomatoasa
B. parodontite apicale cronica fibroasa
C. parodontita apical acut supurat
D. parodontita apicala acuta hiperemica
E. parodontite apicale cronica condensanta.
7, (pag. 109)
*n parodontita apical acut purulenta simptomatologia dureroasa este de intensitate
maxim:
A. n stadiu endoosos
B. n stadiu de fistul
C. n stadiu de hiperemie
D. n stadiu subperiostal
E. n stadiu submucos.
7, (pag. 111)
Ca simptomatologie, in parodontita apicala acuta seroasa, avem:
A. pe canal este prezent o secreie purulenta
B. durerea are caracter pulsatil
C. adenopatie regionala
D. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari ale stimulului
E. usoara congestie a mucoasei in dreptul dintelui cauzal.
7, (pag. 108)
*n evolutia parodontitei apicale acute seroase putem ntlni urmatoarele aspecte :
A. parodontite apicale acute hiperemice
B. fistulizare si vindecare temporara
C. cronicizare
D. resorbtie si vindecare temporara
E. complicare cu un proces osteomielitic.
7, (pag. 109)
Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta purulenta se pune pe:
A. lipsa adenopatiei
B. existenta fistulei
C. mobilitatea dintelui
D. crepitatie in dreptul apexului
E. teste de vitalitate pozitive.
54
BD
AC
CE
BC
7, (pag 112-113)
TEMA 39.
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)
Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substante:
A. acid sulfuric 40%
B. acid clorhidric 20-30%
C. acid sulfuric 20-30%
D. antiformina
E. EDTA 10%.
7, pag162
Irigatiile cu solutii pe baza de clor sunt indicate in:
A. parodontitele apicale acute
B. gangrena pulpara
C. hiperemia pulpara
D. pulpita purulenta totala
E. parodontitele apicale cronice.
7, pag 211
In cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu
antibiotice:
A. se aplica din prima sedinta
B. nu se aplica din prima sedinta
C. se mentine 48 ore
D. se mentine minimum 72 ore
E. se mentine o saptamana.
7, pag 250
Indicatiile antibioticelor:
A. coafaj direct sau indirect
B. dupa extirpari in pulpita seroasa
C. in gangrena simpla
D. in parodontite acute hiperemice
E. dupa irigatii cu antiseptice.
7, pag 211
Pasta iodoformata Walkhoff contine:
A. clorfenol
B. timol
C. cloroform
D. sulfat de bariu
E. oxid de zinc .
7, pag 181
*Canalul radicular trebuie sa aiba in final:
A. forma cilindrica
B. forma conica cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia apicala
C. forma conica cu baza spre foramenul apical si varful spre camera pulpara
D. santuri longitudinale de-alungul peretilor dentinari
E. praguri.
55
CDE
ABDE
AC
ACD
ABE
7, pag.166
Proprietatile antiseptice ale hidroxidului de calciu se bazeaza pe:
A. solubilitatea foarte redusa in apa, care determina eliberarea treptata a ionului
Ca2+
B. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH-, cuprins intre 11-12
C. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca2+, cuprins intre 11-12
D. capacitatea de difuzare a ionului OH- in canaliculele dentinare infectate
E. solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a ionului OH-.
7, pag 198
*Care dintre metodele de masurare a canalului radicular este considerata cea mai
precisa:
A. metoda radiologica
B. metoda clinica
C. metoda intepaturii apicale
D. metoda clinico-radiologica
E. metoda electronica.
7 pag.163
In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick :
A. utilizeaza o singura radiografie
B. utilizeaza doua radiografii
C. se face cu acul introdus pe canal
D. se face fara a introduce acul pe canal
E. nici una de mai sus.
7, pag 164
BD
AC
TEMA 40.
Obturarea canalelor radiculare (7, 214-248)
Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare, pot fi:
A. amalgamul de argint
B. gutaperca
C. conurile metalice de argint
D. conurile metalice de titan
E. amalgamul de cupru.
7, pag 238
Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii:
A. numarul canalelor
B. volumul canalelor
C. topografia dintilor
D. integritatea fizica a acului Lentulo
E. gradul de curbura al canalelor.
7, pag 215
Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii ( McSpadden) este contraindicata
in :
A. canale inguste
B. canale foarte largi
C. cenale curbe
56
ABCD
BCD
AC
57
BCE
BCE
ACE
BCE
TEMA 41.
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
(7, pag. 103-125)
*Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate:
A. tratament de gangrena
B. rezectie apicala
C. radiculectomie
D. extractie
E. cauterizare electrica.
7, pag 260
*In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, Diclofenacul
se administreaza dupa urmatoarea schema:
A. 0,250 g de doua ori pe zi
B. 0,250 g o data pe zi
C. 0,200g o data pe zi
D. 0,200g de 5 ori pe zi
E. 0,500 g de 2 ori pe zi.
7 pag 253
In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se
poate administra:
A. penicilina
B. ampicilina
C. fenilbutazona
D. diclofenacul
E. tetraciclina.
7, pag 253
In parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza:
A. incizia mucoasei si lama de dren
B. drenajul endodontic
C. medicatie analgetica
D. pansament cu antiseptice
E. drenajul transosos.
7, pag 254, 257
Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare,
presupune:
A. tratament mecanic canalar
B. aplicarea de pansament cu antiseptice
C. aplicarea de paste cu antibiotice
D. pulpectomie
E. obturatie de cananal in aceeasi sedinta.
7, pag 250, 255
Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:
A. iradieri locale cu radiatii ultraviolete
B. tratament antiinflamator, antialgic
C. iradieri locale cu radiatii infrarosii
D. infiltratii plexale in dreptul apexului cu novocaina 1%, 1-2ml
58
ABE
BCE
AC
BCDE
DE
ABCE
TEMA 42.
Morfofiziologia parodontiului marginal
(8, Pag. 26-89)
Corionul gingival este format din:
A. strat granulos
B. celule,vase si nervi
C. fibre de colagen si elastina
D. fibrinogen
E. aminoacizi.
8/53
Inervatia osului maxilar este asigurata de :
A. ramuri din nervul infraorbital
B. nervii nazopalatini
C. nervul bucal
D. nervus supraorbital
E. nervul palatin mare.
8/70
Putem defini eroziunea prin urmatoarele afirmatii:
A. o lipsa de substanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale
59
BC
ABE
AC
60
CD
ABCD
BC
BC
CDE
ABD
TEMA 43.
Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice
(8, pag 103-155)
Tartrul subgingival:
A. este de culoare alb-galben
B. are consistenta crescuta
C. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
D. este de culoare maroniu-inchis spre negru
E. suprafata este dura, neregulata.
8/139
Trauma ocluzala poate fi:
A. acuta
B. cronica
C. primara
D. secundara
E. mixta.
8/144-145
Trauma ocluzala primara se produce prin:
A. punti dentare nejudicios concepute
B. obturatii sau coroane inalte
C. obturatii correct realizate
D. punti dentare incorect realizate
E. aparate ortodontice care dezvolta forte excesive.
8/145
Modificari adaptative aparute in urma traumei ocluzale:
A. cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. ingrosarea laminei dura
D. ingustarea spatiului dento-alveolar
E. subtierea laminei dura.
8/145
Cauzele parafunctiilor sunt de ordin:
A. psihologic
B. neurologic
C. profesional
D. ocluzal
E. articular.
8/149
Placa subgingivala tanara contine:
A. flora gram-pozitiva
B. flora gram-negativa
C. coci
D. bacili
E. spirochete.
8/110
Din complexul oranj fac parte:
A. Fusobacterium nucleatum
61
BCDE
ABCD
ABDE
ABC
ABCD
ACD
ABCD
B. Prevotella intermedia
C. Campylobacter rectus
D. Eubacterium nodatum
E. Porphyromonas gingivalis.
8/116-118
Mecanisme directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala:
A. eliberarea de endotoxine
B. producerea de exotoxine
C. elaborarea de enzime cu rol de agresiune
D. producerea de endotoxine
E. eliberarea de exotoxine.
8/120
Factori umorali nespecifici de aparare sunt;
A. saliva
B. macrofagele
C. lichidul gingival
D. polinuclearele
E. fibroblastele.
8/127
ABC
AC
TEMA 44.
Diagnosticul mbolnvirilor gingivo-parodontale
(8, pag 189-201)
*Hiperplazia hidantoinica se manifesta prin urmatoarele simptome:
A. Sangerare gingivala
B. Recesiuni gingivale
C. Noduli papilari fermi la nivelul dintilor frontali
D. Feston gingival ingrosat la nivelul dintilor frontali
E. Noduli gingivali la nivelul dintilor laterali.
8/194
Principalele semne clinice din gingivitele induse de placa bacteriana sunt:
A. Sangerare produsa cu usurinta sau spontan
B. Modificari de culoare si aspect
C. Modificari de consistenta
D. Pungi parodontale adevarate
E. Modificari de volum.
8/191
Principalele bacterii implicate in aparitia gingivitelor sunt:
A. Aggregatibacter actynomicetemcomitans
B. Bacterii din genul Actinomyces
C. Bacterii din genul Micromonas
D. Porphyromonas gingivalis
E. Eikenella corrodens.
8/192
In gingivite:
A. Creste titrul anticorpilor serici din santul gingival
62
ABCE
BE
AC
ACD
CDE
AD
ABC
AE
TEMA 45.
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
(8, pag 205-219)
Parodontitele la aduli pot fi:
BCE
63
BCDE
ACE
ADE
BC
BDE
ABCD
BCD
B. Gingivita alergica
C. Gingivita descuamativa
D. Gingivita hiperplazica ereditara
E. Gingivita hiperplazica prin antagoniti de calciu.
8/218
Parondontitele marginale cronice pot fi:
A. superficiala
B. profunda lent progresiva
C. prepubertala
D. juvenila
E. distrofica (mixta) .
8/219
ABE
TEMA 46.
Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale
(8, pag 221-280)
*Complicatii ale periconaritelor pot fi:
A. Gingivostomatita ulcero-necrotica
B. Noma
C. Gingivostomatita aftoasa
D. Septicemie
E. edem faringian.
8/245
*Histopatologic, in gingivita alergica se constata:
A. alterri celulare in stratul cornos
B. alterri ale membranei bazale
C. hiperkeratoza
D. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
E. vascularizatie redusa in corionul gingival.
8/246
*Parodontita prepubertala poate fi asociata cu:
A. sindromul DOWN
B. boala BEHCET
C. sarcomul KAPOSI
D. infecii virale cu HPV
E. sindromul PLUMMER-VINSON.
8/255
65
ABDE
TEMA 47.
Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor
(8, pag 283-286)
*Obiectiv, abcesul parodontal marginal descrie:
A. hiperestezie dentinara;
B. consistenta mai ferma, in primele faze, cnd e situat lingual;
C. consistenta mai ferma, in primele faze, cnd e situat vestibular;
D. consistenta moale, in primele faze, cnd e situat palatinal;
E. consistenta mai ferma, in primele faze, cnd e situat palatinal.
1. 8/284
66
ABCD
ABCD
TEMA 48.
Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale
(8/p.288-374)
Antibioticele utilizate in mesajul gingival sunt:
A. Cefalosporine
B. Metronidazol;
C. Tetraciclina;
D. Doxiciclina;
E. Ofloxacina.
8/337
*Mesele impregnate cu clorura de zinc 20% se menin in santul gingival timp de:
A. 3 minute;
B. 5 minute;
C. 5-10 minute;
D. 1 ora;
E. 15 minute.
8/338
*Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin:
A. Detatrajul santului gingival
B. Detatrajul supragingival
C. Detatrajul subgingival din pungile parodontale
D. Chiuretajul radicular
E. Chiuretajul tesutului de granulatie.
8/316
Spalaturile gingivale se pot realiza cu urmtoarele soluii antiseptice:
A. Cloramina 30%
B. Cloramina 3 la mie
C. Permanganat de potasiu 1/10.000
D. Apa oxigenata
68
CDE
BCD
E. Clorhexidina.
8/339
*Irigaiile gingivale se pot realiza cu soluie de clorhexidina in concentraie de:
A. 0,12%;
B. 0,2%
C. 0.3%
D. 3%
E. 1%.
8/339
*Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele:
A. Prevenierea depunerii placii microbiene
B. Stimularea depunerii placii microbiene
C. Parodontite apicale
D. Abcese vestibulare
E. Epulis gingival.
8/329
*Sanguinaria:
A. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene
B. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei
C. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii bucale
D. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu
E. Reduce depunerea de placa cu 30-80%.
8/330
*Instilatiile in pungile parodontale se pot realiza cu:
A. Neomicina in asociere cu corticosteroizi
B. Metronidazol sub forma de gel
C. Unguent de tetraciclina si metronidazol
D. Spiramicina
E. Doxiciclina.
8/340
In vederea prelungirii timpului efectiv de aciune, substanele medicamentoase pot fi
astfel aplicate:
A. Sub forma de comprimate
B. Incorporate in tubi semipermeabili de celuloza
C. Sub forma de paste
D. Incorporate in matrici nedegradabile
E. Incorporate in fibre nedegradabile.
8/340
BDE
TEMA 49.
Imobilizarea dinilor parodontotici
(8, pag 427-461)
Sina MAMLOCK de imobilizare are urmtoarele calitati:
A. este rezistenta;
B. durabilitate mare;
C. risc crescut de decimentare;
69
ABDE
D. rigiditate deosebita;
E. risc redus de decimentare.
8/457
Principiile de imobilizare sunt:
A. angrenarea multidirectionala;
B. extinderea maxima;
C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare;
D. principiul biologic;
E. principiul fonetic.
8/428,429,431
Sistemele mobile de imobilizare sunt:
A. uor de realizat;
B. mai agreate de pacieni;
C. dificil de ntreinut;
D. uor de igienizat;
E. cu un pre de cost crescut.
8/ 432
Extirparea pulpara in imobilizarea dinilor parodontotici se face in funcie de:
A. starea organului pulpar;
B. sistemul de imobilizare;
C. gradul de mbolnvire parodontala;
D. starea generala de sntate;
E. mrimea arcadelor.
8/434
*Dinii inclui in sistemele de imobilizare sunt:
A. dinii frontali cu deplasare totala V-O a marginii incizale mai mare sau egala
cu 2 mm;
B. dinii laterali cu mobilitate de grad II;
C. dinii laterali cu mobilitate de grad III;
D. dini frontali cu mobilitate de grad II;
E. dini cu resorbtie osoasa ce nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare.
8/437
Imobilizarea temporara prin sisteme extracoronare este indicata la:
A. dini cu parodontita marginala profunda;
B. dini cu mobilitate redusa,la care s-a intervenit chirurgical;
C. dini cu parodontita marginala cronica superficial;
D. dini cu parodontita agresiva;
E. dini cu mobilitate crescuta.
8/438
*Sistemul anterior splint grid folosete:
A. plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm si grosime
0,2 mm
B. reticul de sarma cu limea de minim 1 cm
C. plase de material plastic prefabricate
D. plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara
E. o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm.
8/451
70
ABCD
ABD
ABC
AB
BCE
CDE
TEMA 50.
Orientri terapeutice principale si scheme de tratament
(8, pag. 465-477)
Tratamentul gingivitei de sarcina consta in:
A. educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta;
B. ndeprtarea plcii si a tartrului;
C. tratament antimicrobian;
D. lustruirea suprafeelor radiculare;
E. operaie cu lambou si excizie.
8/466
Tratamentul in gingivita cronica simpla urmrete:
A. depistarea factorilor locali cauzali;
B. instruirea pacientului pentru folosirea unor mijloace secundare de igiena
C. debridare gingivala;
D. detartraj;
E. chiuretaj parodontal.
8/465
Tratamentul in gingivita hiperplazica prin inflamaie microbiana consta in:
A. gingivectomie;
B. gingivectomie gingivo-plastica;
C. operaie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase;
D. detartraj subgingival;
E. surfasaj radicular.
8/466
In timpul sarcinii trebuie evitate:
A. radiografiile;
B. orice medicaie cu efect teratogen;
C. edine lungi, obositoare;
D. edine scurte cu schimbarea poziiei eznd in clinostatism
E. instituirea unui tratament blnd, uor de suportat.
8/467
71
ABC
ABCD
ABC
ABC
ABC
ABCD
ACD
AB
TEMA 51.
Ocluzia dentar (pg. 25 - 76)
Concepia gnatologic nu presupune:
A. RC IM
B. RC = IM
C. n lateralitate funcie de grup
D. n lateralitate protecie canin
E. contacte la dini posteriori, dar la cei anteriori inocluzie pentru protecia
mutual n propulsie.
33
72
AC
BCE
ABCD
CE
ABE
ADE
ACDE
AB
TEMA 52.
Sindromul algodisfuncional al ATM
(pg. 77-146)
*Electromiografia:
A. ofer rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate i specificitate
ai acesteia
B. permite obiectivizarea activitii neuromusculare masticatorii
C. nu ofer rezultate de maxim acuratee
D. este uor accesibil oricrui serviciu
E. nici una din cele de mai sus.
92
Care dintre principiile generale ale terapiei neuro-musculare sunt adevrate :
A. reechilibrarea postural
B. corectarea disfunciei din punct de vedere biomecanic
C. atitudinea fa de pacient
D. atitudinea fa de compresia nervoas i combaterea ischemiei
E. atitudinea fa de punctele trigger.
94
*Terapia educaional a sindromului disfuncional cranio-mandibular implic:
A. relaxarea sistemului masticator prin limitarea voluntar a micrilor
mandibulei
B. contientizarea obiceiurilor vicioase
C. monitorizarea
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus.
94
Corecia obiceiurilor maladaptative implicate n sindromul disfuncional craniomandibular cuprinde:
A. relaxarea muscular brusc
B. terapia cu antibiotice
C. bioeedback-ul EMG
D. relaxarea muscular progresiv
E. nici una din cele de mai sus.
96
74
ABDE
CD
ABC
ABC
ABCD
ACE
TEMA 53.
Clinic i paraclinic n LOC i EPR
(147 170)
Nivelul osului alveolar reprezint un indicator important n selectarea dinilor stlp ai AB
unei proteze fixe. n acest scop imaginile radiografice au fost clasificate:
A. n funcie de nivelul cel mai apical al pierderii osoase interradiculare
comparativ cu osul adiacent;
B. n funcie de localizarea osului alveolar, raportat la treimea radicular;
75
BE
ABCE
BC
CE
ABC
TEMA 54.
Principiile de tratament n restaurrile unidentare i prin puni dentare
(pag. 500 - 540)
Principiul biomecanic urmrete:
A. obinerea echilibrului ntre structurile protetice i structurile dento-faciale;
B. obinerea sprijinului dento-parodontal pentru construciile protetice;
C. cunoaterea forelor de solicitare a complexului dento-parodontal;
D. configuraie ce trebuie dat structurii dento-protetice;
E. obinerea unui echilibru ntre forele de solicitare i structurile cmpului
protetic.
516
Factorii care influeneaz valoarea biomecanic a dinilor:
A. starea parodoniului;
B. morfologia dento-parodontal;
C. poziia dinilor pe arcad;
D. morfologia coronar;
E. existena ocluziei cu antagonistul.
521
Indicii biomecanici sunt influenai de:
A. leziunile periapicale;
B. rdcini mai groase;
C. rdcinile divergente;
D. rdcinile convergente;
E. nici una din cele de mai sus.
77
CDE
ABCE
ABCD
523
Legea lui Ante se refer la:
A. aprecierea posibilitii de solicitare a dinilor stlpi;
B. suprafaa radicular a dinilor restani care trebuie s depeasc suprafaa
radicular a dinilor nlocuii;
C. lungimea corpului de punte care este limitat de capacitatea de rezisten a
dinilor stlpi la fore suplimentare;
D. rezorbia radicular i pierderea suportului parodontal la dinii afectai de
parodontopatie;
E. suprafeele radiculare ale dinilor stlpi care trebuie s fie mai mari dect
suprafeele radiculare ale intermediarilor.
524
Protezele fixe realizate de la canin la molarul doi sunt indicate:
A. la maxilar;
B. la mandibul;
C. i la maxilar i la mandibul;
D. sunt soluii riscante la ambele maxilare;
E. sunt soluii acceptabile dac toate celelalte condiii sunt ideale.
525
Prognosticul bun al unei lucrri fixe este influenat de:
A. numrul mai mare al intermediarilor;
B. numrul mai mic al intermediarilor;
C. calitatea parodoniului marginal;
D. tipul de microproteze utilizate;
E. calitatea tratamentului endodontic.
526
*Suprafaa ocluzal a corpului de punte trebuie s se opun flexiei prin:
A. aspect concav;
B. aspect convex;
C. morfologia cuspidian corect;
D. atenuarea morfologiei cuspidiene;
E. ngustarea corpului de punte.
528
*Condiiile de echilibru supraabundent apar cnd:
A. dinii stlpi sunt plasai n dou planuri diferite;
B. sunt prezeni mai muli dini stlpi n planuri diferite;
C. se respect legea paralelogramului;
D. se creeaz un poligon de sprijin;
E. se echilibreaz fora activ cu fora de rezisten.
529
Cnd legea polinomului nu se poate satisface n restaurarea protetic fix se impune:
A. realizarea de dini antagoniti pe o protez mobil;
B. reducerea nlimii cuspidiene;
C. realizarea linear a corpului de punte;
D. realizarea de antagoniti micorai;
E. realizarea unui corp de punte micorat.
531
78
AB
DE
BC
ABCE
TEMA 55.
Restaurri unidentare inracoronare i extracoronare (9)
Restaurrile protetice de tip onlay au indicaii clinice limitate i precise. Precizai care
dintre urmtoarele afirmaii nu pot fi considerate contraindicaii ale acestor coroane
pariale:
A. volum mare al camerei pulpare;
B. dini lungi, cu margine incizal lat;
C. dini cu faa vestibular lat (indice mezio-distal foarte mic);
D. dini cu indice mezio-distal mare;
E. element de ancorare pentru proteze scheletate.
pg. 246
Pentru o ct mai bun refacere fizionomic n zona frontal, prepararea feelor
proximale pentru coroanele pariale, este indicat a se realiza astfel:
A. fr desfiinarea punctului de contact la nivelul feei meziale,
B. limita preparrii meziale i distale s se plaseze la unirea a 1/3 V cu 2/3 O;
C. cu o minim separare interdentar;
D. plasarea pragului cervical la 0, 3 mm subgingival, pe dinii cu coroane mai
scurte;
E. plasarea pragului cervical juxtagingival (cazul coroanelor dentare lungi).
pg. 247, 248
Caracteristicile anurilor de retenie proximale pentru onlay 3/4 sunt:
A. form circular pe seciune n cazul anurilor proximale;
B. 0,6 0,8 mm adncime la nivel cervical;
C. limea i adncimea anurilor se stabilesc n funcie de dimensiunile dinilor;
D. triunghiular pe seciune, cu versante inegale;
E. paralelism ntre ele, cu axul dintelui, cu zona cingulogingival oral i cu axul
celuilalt pilier, dac onlay urile 3/4 se folosesc ca retentori pentru puni.
pg. 249
Pentru obinerea reteniei coroanelor pariale 3/4 fr afectarea feei vestibulare, este
indicat:
A. bizotarea vestibular a anurilor
B. realizarea unui lingual hook spre oral;
C. bizotarea anurilor i spre oral;
D. plasarea spre oral a anului orizontal, atunci cnd faeta incizo-oral este prea
ngust;
E. realizarea de puuri dentinare.
pg. 250
*Dei etapele preparrii pentru un onlay 4/5 sunt aceleai, precizai care din
urmtoarele afirmaii difereniaz prepararea pentru molarii superiori de cea pentru
molarii inferiori:
A. faa ocluzal se prepar n totalitate n cazul molarilor inferiori;
B. faa ocluzal se prepar la fel, homotetic, ca pentru coroana turnat;
C. limita ocluzal a preparaiei se bizoteaz 0,5 mm, n cazul molarului maxilar
i 0,3 mm pentru cel mandibular;
D. plasarea pe versantul oral a anului de retenie orizontal se face la nivelul
cuspidului de ghidaj pentru molarii superiori i, respectiv, pe cuspidul de
sprijin la mandibul;
E. pragul cervical poate fi plasat supragingival la molarii mandibulari,
79
BCE
ACDE
BCE
ABE
CE
ABC
AB
TEMA 56.
Elemente structurale ale punilor dentare ( 434 - 500)
Concavitatea necesar aplicrii intermediarilor ovoidali poate fi obinut la nivelul BC
crestei:
A. n alveolele rezultate dup ndeprtarea unei proteze mai vechi;
B. imediat postextracional
C. crearea unei alveole prin frezaj n esutul conjunctiv;
80
ABCD
CD
CD
ABCD
BD
C. pe seama biomimetismului;
D. variabilitatea nuanelor ceromerului;
E. datorit fibrelor de sticl.
PG. 441
Legtura chimic ce st la baza sistemului Targis Vectris se bazeaz pe:
BC
A. structura tridimensional omogen a ceromerului
B. legtura matrice Vectris matrice Targis;
C. legtura fibre Vectris silan matrice Targis;
D. legtura fibre de polietilen Vectris matrice Targis;
E. dispersia particulelor de sticl silanizate n matricea organic.
PG. 440
Restaurrile fixe metalo polimerice utilizeaz pentru realizarea intermediarilor:
ABCD
A. dini artificiali polimerici ce vor fi modificai i adaptai n spaiul dintre
elementele de agregare;
B. modelajul anatomic al acestora dintr-un bloc de cear;
C. elemente preformate din cear
D. elemente preformate din materiale sintetic de ard fr reziduuri;
E. benzi de cear.
PG. 444, 445
TEMA 57.
Amprentarea (pg. 630 - 690)
Rezistena la rupere este adecvat n cazul urmtoarelor materiale de amprent, cu
excepia:
A. vinil-polisiloxani
B. polisulfuri
C. siliconi de condensare
D. polieteri
E. hidrocoloizi reversibili.
650
*Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de:
A. 7 zile
B. 15 min
C. 60 min
D. 12 ore
E. 56 - 72 ore.
650
Tolerana umiditii nu este excelent pentru:
a. polieterii
b. polisulfuri
c. vinil-polisiloxanii
d. siliconii de condensare
e. hidrocoloizii reversibili.
650
Amprenta monofazic:
A. este o amprent n doi timpi
82
BE
ABCD
BCD
B.
C.
D.
E.
652
Amprenta monofazic global cu hidrocoloizi ireversibili i cu portamprente standard
se indic pentru:
A. duplicarea modelelor
B. nregistrarea ocluziei
C. modele pentru realizarea portamprentelor
D. arcade antagoniste
E. modele de lucru pentru incrustaii.
653
Amprentele monofazice globale (ntr-un singur timp) cu elastomeri de sintez i cu
portamprente individuale:
A. sunt cele mai frecvent utilizate
B. au indicaii (aproape) universale n protetica fix
C. nu se indic pentru proteze pariale fixe
D. se indica pentru preparaii unice sau multiple
E. se pot folosi n una sau dou consistene.
653
Urmtorii factori pot genera deformri la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi
reversibili, cu excepia:
A. dezinseria amprentei cnd gelul a atins 37C
B. ndeprtarea rapid
C. ndeprtarea lent a amprentei
D. exercitarea unor presiuni n cursul gelificrii
E. ntrzieri n turnarea modelului.
656
Pentru amprentarea cu elastomeri de sintez, tehnologia de amprentare prezint
urmtoarele faze:
A. nregistrarea relaiilor ocluzale
B. pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare cu zone
terminale suprasulcular
C. amprentarea preparaiei mpreun cu ntreaga arcada
D. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
E. amprenta unitar i de situaie a arcadei.
658
n cazul amprentrii cu silicon de adiie avem nevoie de:
A. portamprent universal
B. portamprent individual
C. adeziv pentru portamprent
D. bloc hrtie pentru amestec
E. bol cauciuc.
659
83
CD
ABDE
AB
ACD
BCD
TEMA 58.
Etape ale terapiei prin puni dentare: nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene
(pg. 690-740)
Triplul antagonism muscular reprezentat grafic prin schema lui Brodie, Ackermann i
Lejoyeux cuprinde urmtoarele grupe musculare:
A. prima grup: muchii cefei i muchii manducatori
B. prima grup : muchii cefei i muchii prevertebrali
C. a doua grup de muchi antagonici :muchii manducatori
D. a treia grup : muchii limbii i muchii manducatori
E. a treia grup : muchii limbii.
692
*Tonusul muscular se regleaz prin urmtoarele mecanisme:
A. circuitul de reglare al neuronului intercalar Renshaw
B. aferene corticale
C. aferene subcorticale
D. aferene periferice
E. toate cele de mai sus.
693
Pentru inducerea relaiei de postur este necesar ndeplinirea urmtoarelor condiii:
A. atmosfer calm plcut, fr zgomote puternice
B. pacientul aezat n fotoliul dentar cu capul nesprijinit
C. utilizarea unor teste fonetice (Silverman, Robinson, Wild)
D. pacientul aezat n fotoliul dentar cu capul sprijinit n tetier
E. nici una din cele de mai sus.
694
Care dintre urmtoarele repere se evalueaz n cadrul relaiei de postur:
A. Reperul articular i muscular
B. Reperul osos
C. Reperul dentar
D. Reperul labial i lingual
E. Nici una din cele de mai sus.
695
*Relaia centric (coala ieean):
A. este acea poziie mandibular obinut prin contracia echilibrat a muchilor
manducatori,
B. determin corespondena planurilor mediene mandibulo-craniene,
C. determin o dimensiune vertical corect (n ocluzie la pacientul dentat) cu
condilii centrai n cavitatea glenoid
D. Presupune ca pacientul s fie aezat n scaunul dentar, cu capul sprijinit n
tetier , in continuarea trunchiului
E. Toate cele de mai sus.
696
Determinarea relaiei centrice prin metode antropometrice cu repere preextracionale
presupune:
A. preluarea dimensiunii verticale a etajului inferior din perioada dentat din fia
bolnavului completat n perioada dentat
84
BCE
ABC
ABCD
ABCD
B.
C.
D.
E.
697
Metodele antropometrice de evaluare a dimensiunii etajului inferior la pacientul ACDE
edentat fr repere preextracionale sunt:
A. metoda Leonardo DaVinci: N-Sn=SN-Gn
B. metoda Leonardo DaVinci modificat : N-Sn=SN-Gn
C. metoda Leonardo DaVinci modificat :Oph-Sn=SN-Gn
D. metoda Boianov modificat: distana interpupilar=Gn- punctul situat la
intersecia linei mediene cu linia cutaneo mucoas a roului buzelor
E. metoda Willis: distana dintre fanta labial- unghiul extern al ochiului- Sn-Gn.
698
Relaia centric poate fi determinat prin metode simple ntre care se includ:
ABC
A. metoda homotropismului linguo-mandibular
B. stimularea reflexului de ocluzie molar
C. metoda deglutiiei
D. teste fonetice
E. aciunea triplului antagonism muscular.
701
Relaia centric poate fi determinat prin metode complexe ntre care se includ:
ABC
A. metoda Lejoyeux ce utilizeaz memoria ocluzala
B. autoocluzorul Lende
C. stimularea electric bilaterala Jenkelson
D. metoda testelor fonetice
E. nici una din cele de mai sus.
707
TEMA 59.
Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala EPI
(pag. 31 - 83)
Asimetrii la nivel muscular:
A. hipertrofii
B. spasme musculare
C. hipertonii
D. hipotonii
E. crepitaii.
pag. 36
Inspecia de profil urmrete :
A. profilul facial
B. unghiul nazo-labial
C. relaia centrica
D. postura buzelor
E. treapta labial.
pag.36
ABC
ABDE
85
86
ABCD
ABCE
ABCD
E
ABCD
ABCD
AE
ABDE
TEMA 59.
Examene clinice i paraclinice n edentaia parial i edentaia total:
EDENTAIA TOTAL (p. 31 -83)
Palparea dinamic a ATM :
A. urmrete modificrile de culoare ale zonelor pretragiene;
B. se realizeaz la nchidere i deschidere;
C. se face cu patru degete sau bidigital;
D. nu urmrete zgomotele articulare.
E. nici o variant corect.
p. 42
Zona Ah:
A. are rol n realizarea succiunii;
B. se evideniaz prin tuse uoar;
C. se palpeaz cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;
D. nu se palpeaz cu fuloarul, dinspre dreapta spre stnga;
E. nici o variant corect.
p. 44
Inspecia de profil:
A. urmrete profilul facial;
B. urmrete postura buzelor;
C. nu urmrete poziia mentonului;
D. nu urmrete unghiul nazo-labial;
E. toate variantele sunt corecte.
p. 36
Palparea profund se realizeaz :
A. la nivelul ganglionilor;
B. la nivelul ATM;
C. pentru a depista umiditatea tegumentelor;
D. pentru a depista temperatura tegumentelor;
E. toate variantele sunt corecte.
p. 37
*Algoritmul de examinare a pacientului edentat i de completare a foii de observaie
este:
A. anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc,
examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
B. condiii de via i munc, examenul clinic cervico-facial, examene
paraclinice;
C. datele personale, motivele prezentrii, anamneza
D. motivele prezentrii, anamneza, datele personale, condiii de via i munc,
examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
E. datele personale, motivele prezentrii, anamneza, condiii de via i munc,
examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice.
p. 31 61
Artroscopia cu fibr optic :
A. evideniaz aspecte ale dinamicii articulare n timp real;
87
BC
ABC
AB
AB
ABD
BD
TEMA 60.
Protezarea parial mobilizabil acrilic. Protezarea provizorie de tranziie
Indicaii. Elemente component (pg. 84 - 90)
Versantul vestibular are urmtoarele caracteristici:
AC
A. poate lipsi din eaua frontal atunci cnd creasta edentat din aceasta zon este
proeminent
B. nu lipsete niciodat
C. la nivelul tuberozitilor i al tuberculului piriform eaua acrilic va acoperi
aceste zone biostatice
D. nu acoper tuberculii piriformi
E. nu acoper tuberozitatea.
P.87
*Versantul oral:
A
A. va trebui s aib o nlime egal cu cel vestibular pentru ca eaua s prezinte
o bun stabilitate
B. va trebui s aib o nlime mai mare dect cel vestibular pentru ca eaua s
prezinte o bun stabilitate
C. va trebui s aib o nlime mai mica dect cel vestibular pentru ca eaua s
prezinte o bun stabilitate
88
D. va trebui sa lipseasc
E. variante C corecta.
P.87
Versantul oral:
A. La contactul su cu dintele limitrof eaua nu trebuie s ptrund n zonele
retentive de sub ecuatorul protetic
B. La contactul su cu dintele limitrof eaua trebuie s ptrund n zonele
retentive de sub ecuatorul protetic
C. trebuie s protejeze papila interdentar i parodoniul marginal
D. nici una din variante
E. nu trebuie s protejeze papila interdentar i parodoniul marginal.
P.87
*Alegerea dinilor artificiali trebuie s fie concordant prin:
A. form,
B. culoare,
C. grad de transluciditate cu dinii restani integri sau cu restaurrile fixe prezente pe
arcad
D. toate variantele de mai sus sunt corecte
E. nici una dintre variante nu este corecta.
P.88
*Chayes:
A. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin dubl fa de suprafaa
de seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete
B. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin tripla fa de suprafaa
de seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete
C. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie identica cu suprafaa de seciune,
la colet, a dinilor pe care i nlocuiete
D. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie jumtate fa de suprafaa de
seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete
E. demonstreaz c suprafaa unei ei trebuie s fie mai mica fa de suprafaa de
seciune, la colet, a dinilor pe care i nlocuiete.
P.88
*Conod:
A. susine c fora de solicitare ocluzal trebuie s cad n mijlocul eii, la nivelul
centrului geometric sau s fie ct mai aproape de dintele limitrof edentaiei i care
contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
B. susine c fora de solicitare ocluzal trebuie s cad n extremitatea distala a eii,
la nivelul centrului geometric sau s fie ct mai aproape de dintele limitrof
edentaiei i care contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
C. susine c fora de solicitare ocluzal trebuie s cad n extremitatea meziala eii,
la nivelul centrului geometric sau s fie ct mai aproape de dintele limitrof
edentaiei i care contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
D. susine c fora de solicitare ocluzal trebuie s cad n mijlocul eii, la nivelul
centrului geometric sau s fie ct mai aproape de dintele antagonist edentaiei i
care contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
E. toate variantele sunt corecte.
P.89
*Ant:
A. urmrete micorarea solicitrii suportului muco-osos prin diminuarea suprafeei
ocluzale a dinilor artificiali cu 10% pentru fiecare dinte pe care l nlocuiete.
89
AC
TEMA 61.
Elementele structurale ale protezelor pariale scheletate
(116-199)
Barele palatine sagitale:
A. sunt orientate paramedian
B. sunt cele mai nebiologice
C. sunt cele mai biologice
D. sunt aproape de parodoniul marginal
E. sunt la distanta de 5 mm de parodoniul marginal.
P.117
*Barele palatine sagitale:
A. sunt cele mai nebiologice
B. urmeaz curbura arcadei la 15 mm distan de parodoniul marginal
C. urmeaz curbura arcadei la 5 mm distan de parodoniul marginal
D. sunt cele mai biologice
E. nici unul din cele de mai sus.
90
AB
P.117
*Barele palatine sagitale:
A. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe aceeai hemiarcad.
B. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe hemiarcade antagoniste.
C. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe hemiarcade opuse.
D. Nu realizeaz conexiuni
E. Se utilizeaz numai la mandibula.
P.117
*Conectorului metalic palatinal n forma de U deschis posterior:
A. Rezulta din combinaia a doua bare sagitale i una transversal situat anterior
B. Este o plcu
C. Rezulta din combinarea a doua bare sagitale i una transversal dispus
posterior
D. Se utilizeaz doar la mandibula
E. Nici o varianta corecta.
P.117
*Combinaia dintre dou bare sagitale i dou bare transversale formeaz:
A. conectorul inelar
B. o placuta
C. o placuta fenestrata
D. un conector in forma de ptrat
E. toate rspunsurile sunt corecte.
P.117
Barele mandibulare:
A. se plaseaz exclusiv lingual
B. poate fi plasata dentar
C. poate fi plasata vestibular
D. se plaseaz exclusiv dentar
E. nici o varianta corecta.
P.118
*Barele mandibulare pe seciune pot fi:
A. ovalar
B. rotund
C. semieliptice
D. bifilare sau semipar
E. toate variantele corecte.
P.118
*Bara lingual se plaseaz la distanta:
A. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 3 mm
B. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 1 mm
C. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 0,5 mm
D. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 9 mm
E. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 10 mm.
P.118
*Limea barei linguale:
A. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 2 mm
B. va fi de 3 mm iar grosimea de 2 mm
91
BC
TEMA 62.
Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala
mpotriva nfundrii protezei parial mobilizabile scheletate acioneaz :
A. toate poriunile rigide ale crosetelor aezate n conul de sprijin;
B. pintenul ocluzal sau supracingular;
C. sistemul de culisare, Ackerman;
D. coroanele telescopate;
E. gheruele incizale.
p.218
Mijloacele nespecifice de anihilare a tendinelor de dislocare ale protezelor pariale
adjuncte sunt reprezentate de:
A. adeziunea, succiunea;
B. extremitile elastice ale croetelor angajate n conul de retenie, care, trebuie
s fie astfel calculate nct s cedeze numai traciunii voluntare;
C. prelungirea eilor n zonele retentive ale cmpului protetic;
D. mecanisme speciale ce acioneaz prin tractiune;
E. greutatea protezelor n cazul edentaiei mandibulare.
p.220
n scopul frnrii deplasrilor distale ale protezelor parial mobilizabile scheletate se
folosesc:
A. curba transversala,
B. dispozitive mecanice;
C. poriunile croetelor aflate pe feele mezio-vestibulare ale dinilor,
D. pintenii ocluzali din fosetele meziale ale molarilor, croetul continuu lingual
cu gherue incizale articulate mezial.
E. coroanele telescopice, culisele intra i extra coronare.
p.221
*Principiul de baz n combaterea basculrii este:
A. extinderea poligonului de stabilizare n afara poligonului protetic.
B. extinderea poligonului protetic n afara poligonului de sprijin dentoparodontal
C. utilizarea unui numr ct mai mare de croete turnate ;
D. nici un rspuns nu este corect;
E. toate rspunsurile sunt corecte.
p.222
Basculrile transversale se datoresc de obicei:
A. montrii dinilor n afara crestei,
B. alegerii nejudicioase a dinilor artificiali,
C. unui torus palatin proeminent
D. montrii atipice a dinilor artificiali
E. plasrii pintenului ocluzal n foseta mezial.
p.222
92
ABDE
ABCE
BCDE
ABC
ABC
AB
TEMA 63.
Etape ale terapiei prin proteze parial mobilizabile scheletate: Amprentarea
(10, pag. 279-293)
Micrile funcionale automatizate sunt micri capabile sa le execute sistemul
stomatognat materializate prin:
A. fonaie
B. micri nefuncionale
C. mimic
D. masticaie
E. deglutiie.
10 ,pag. 282
93
ACDE
ABC
BDE
AD
BCE
CE
ABD
ABD
AB
TEMA 64.
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea
relatiei intermaxilare (10, pag. 295-308)
n cazul n care pe unul din maxilare se realizeaz o proteza parial mobila, iar
AB
cellalt va fi protezat prin proteza totala:
A. Pentru nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene se utilizeaz machetele de
ocluzie
B. n determinarea nivelului i orientrii planului de ocluzie se tine cont de cel pe
care l imprim grupul dinilor restani
C. n determinarea nivelului i orientrii planului de ocluzie se tine cont de cel pe
care l imprima proteza totala, avnd grija aprecierii corecte a clearance-ului
ocluzal i a nregistrrii unei relaii centrice normale.
D. n aceasta situaie clinica se recomanda metoda discriminrii tactile
E. nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene se poate realiza cu ajutorul unei
folii de cear decupat dup forma arcadei.
p.296
n situaia clinic in care pe un maxilar se realizeaz o proteza parial mobila, iar
ABC
cellalt va fi protezat prin restaurare fixa, astfel nct rapoartele interarcadice sunt
suficient de stabile nregistrarea relaiilor de ocluzie se va realiza:
A. cu ajutorul unei folii de cear decupat dup forma arcadei
B. cu past de zinc-oxid-eugenol, plasat pa un cadru de srm cu suport textil,
utiliznd metode simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle, metoda
deglutiiei, metoda compresiunii pe maseteri
C. Krogh-Poulsen recomand ca la aceste cazuri n care se pstreaz suficiente
stopuri centrice, relaia centric s se realizeze prin poziionarea de ctre
medic a celor dou modele n relaie centric (fr a mai fi necesar o
nregistrare intraoral), prin metoda discriminrii tactile
D. aceast nregistrare nu permite montarea modelelor dect ntr-un simulator de
tipul articulatorului, urmnd ca echilibrarea ocluzal s se realizeze de ctre
practician n cavitatea oral
E. Numai prin intermediul machetelor de ocluzie.
p.297
n situaia clinica in care unul din maxilare este protezat prin protez parial
BC
mobilizabila iar pe maxilarul antagonist se va realiza o protez mobil, cu
instabilitate mandibulo-cranian:
95
BC
AE
Articulatoarele adaptabile:
DE
A. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
ar fi obinerea nregistrrii micrii mandibulare n cele 2 planuri cu ajutorul
unui instrument numit pantograph
B. Folosirea lor necesit un grad ridicat de pregtire a personalului medical i de
laborator, iar procedurile clinice necesit un timp foarte scurt.
C. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
ar fi obinerea nregistrrii micrii mandibulare n cele 3 planuri cu ajutorul
unui instrument numit ortopantograf
D. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
ar fi obinerea nregistrrii micrii mandibulare n cele 3 planuri cu ajutorul
unui instrument numit pantograf
E. Sunt articulatoare sofisticate cu un sistem cuprinztor de adaptare care le ofer
o acuratee sporit n reproducerea micrilor mandibulare.
p.301
Condiiile obiective de determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene au
BD
fost postulate de Lejoyeux:
A. Legea a II-a Oricrei poziii a maxilarului n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulotemporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi.
B. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulotemporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi.
C. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulotemporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni interni.
D. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul
determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei
exercitate n momentul amprentrii.
E. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul
determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei
exercitate n momentul verificrii machetei in ceara cu dini.
p.303
TEMA 65.
Etape ale terapiei prin proteze totale: Amprentarea
(p. 465-544)
*Urmtoarele tehnici de amprentare, nregistreaz culoarul neutral:
E
A. tehnica SR Ivotray;
B. amprenta de deglutiie;
C. tehnica Schreinemakers;
D. tehnica Lejoyeux;
E. nici o variant corect.
p. 505
*Marginile portamprentei individuale n tehnici de amprentare funcional cu gura A
nchis vor fi situate:
97
AE
AB
BD
TEMA 66.
Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea relaiilor intermaxilare
(p.550-564)
Dintre metodele simple de determinare a RC face parte i:
A. manevra temporal Green;
B. metoda Patterson;
C. memoria ocluzal Lejoyeux;
D. metoda Wright;
E. toate variantele sunt corecte.
p. 559
*Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu:
A. nclzirea cerii i solidarizarea machetelor ulterioar;
B. practicarea unor lcae n cele dou borduri de cear, la nivelul primilor
premolari;
C. silicon fluid;
D. Adhesor;
E. toate variantele corecte.
p. 562
*Linia sursului:
A. se apreciaz n funcie de frenul buzei superioare;
B. se apreciaz n funcie de filtrul buzei inferioare;
C. este nivelul la care se plaseaz marginea incizal a dinilor artificiali inferiori;
D. reprezint limita de maxim vizibilitate a grupului dentar frontal superior;
E. toate rspunsurile sunt corecte.
p. 563
Reperele necesare alegerii dinilor artificiali sunt reprezentate de:
A. linia median ;
B. linia caninilor
C. linia interpremolar;
D. linia bipupilar;
E. toate variantele corecte.
p. 563
*Odat cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale coletelor
incisivilor i caninilor superiori:
99
AB
AB
ABCD
TEMA 67.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR
(p. 568 -582)
Controlul refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea oral:
BC
A. urmrete ca anurile nazo-labiale i paralabiale s se accentueze;
B. urmrete ca roul buzelor s aib un aspect acceptabil
C. urmrete ca buza superioar s fie simetric n ceea ce privete plenitudinea
ei
D. urmrete ca buza superioar s o acopere pe cea inferioar;
E. toate variantele corecte.
100
p. 571
Controlul refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea oral:
A. urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent n cazul uni prognaii
mandibulare;
B. urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea cap la cap;
C. urmrete ca marginea vestibular a machetei superioare s bombeze realiznd
o treapt sub pragul narinar;
D. urmrete ca buza superioar s fie mult mai proeminent dect buza
inferioar la pacienii la care montarea s-a fcut n supraocluzie frontal ;
E. toate variantele corecte.
p. 572
n protezarea total:
A. refacerea fizionomic este guvernat de 3 principii
B. Palla recomand privirea n ansamblu asupra faciesului pacientului;
C. Palla recomand evaluarea singular a dinilor;
D. Palla consider c piesele protetice nu pot fi introduse n cavitatea oral a
pacientului dect cnd practicianul este pe deplin satisfcut de ele
E. toate variantele sunt corecte.
p. 572
Examinarea pacientului cu gura ntredeschis cu machetele n cavitatea oral:
A. urmrete ca faa ocluzal a dinilor laterali superiori s nu fie prea vizibil;
B. urmrete s se ncadreze limea celor 6 frontali superiori ntre liniile
caninilor
C. urmrete s se ncadreze cei 6 frontali superiori ntre liniile incisive i mediosagital;
D. s nu existe un spaiu ntre feele vestibulare ale premolarilor i obraji
E. nici o variant corect.
p. 575
Dac la controlul ocluziei:
A. DVO este micorat anturile peribucale sunt accentuate;
B. DVO este mrit anturile peribucale sunt accentuate;
C. DVO este mic aspectul feei este mbtrnit:
D. DVO este mic aspectul feei este crispat;
E. nici o variant corect.
p. 576
Dac la controlul ocluziei:
A. DVO este micorat roul buzelor este accentuat.
B. n urma testului Buchman Ismail ceara a fost ndeprtat atunci DVO este
mrit
C. DVO este mrit roul buzelor este diminuat.
D. n urma testului Buchman Ismail ceara nu poart urmele antagonitilor atunci
DVO este mic
E. nici o variant corect.
p. 576
*Proba spatulei negativ:
A. nseamn c angrenajul dinilor laterali este strns;
B. nseamn c angrenajul dinilor laterali este real i corect.
C. nseamn c angrenajul dinilor laterali este absent;
D. nseamn c angrenajul dinilor frontali este absent;
E. nici o variant corect.
101
AB
BD
AB
AC
BD
p. 577
*Proba spatulei pozitiv inseamn ca:
B
A. angrenajul dinilor frontali i laterali este corect
B. angrenajul dinilor laterali este fals
C. angrenajul dinilor laterali este cap la cap
D. angrenajul dinilor laterali este invers.
E. nici o variant corect.
p. 577
Dac diferena ntre IC i RC este de aproximativ 1mm:
BD
A. perfectarea relaiilor ocluzale nu se face la protezele finite;
B. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face la protezele finite;
C. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare;
D. perfectarea relaiilor ocluzale se face la machete prin lefuiri selective dup
identificarea obstacolelor cu cear de ocluzie
E. nici o variant corect.
p.577
TEMA 68.
Verificarea i adaptarea protezelor totale
(583-593)
*Controlul stabilitii protezei mandibulare:
A. se face prin presiuni digitale alternative pe feele ocluzale ale premolarilor
B. se face pentru a vedea dac sunt rscroite plicile i frenurile
C. se face pentru a vedea dac marginile sunt prea lungi
D. pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplic pe faa intern a
protezei
E. toate variantele corecte.
p.586
Cauzele basculrii transversale a protezei mandibulare pot fi:
A. atrofii accentuate ale osului alveolar
B. montarea cap la cap a dinilor n zona frontal
C. rezilien sczut a mucoasei fixe
D. montarea dinilor laterali pe mijlocul crestei
E. extinderea protezei s depeasc 2/3 anterioare ale tuberculului piriform.
p.586
*Controlul meninerii protezei mandibulare:
A. se face doar n static
B. presupune verificarea basculrii protezei
C. presupune efectuarea testelor fonetice de ctre pacient
D. se face n static i dinamic
E. toate variantele corecte.
p.586-587
*Testele de succiune pentru proteza total mandibular sunt:
A. presiune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali
B. presiune vestibulo-oral pe faa oral a incisivilor centrali inferiori
C. traciune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali inferiori
102
AE
AD
DE
AB
DE
TEMA 69.
Stomatopatii protetice la ET
(593-601)
Dup Burket leziunile maligne:
A. au flor microbian moderat
BD
103
AC
ABC
BE
AE
ABC
DE
AB
TEMA 70.
Reoptimizarea protezelor mobile
(693-703)
Cptuirea temporar:
A. se recomand pentru condiionarea esuturilor din zona de sprijin muco-osoas
B. dureaz 1-2 sptmni
C. materialele se prezint sub form de monocomponent
D. materialele folosite au vscozitate lent progresiv
E. toate variantele corecte.
p.696
Cptuirea definitiv:
A. este doar direct
B. este doar indirect
C. materialele folosite au consisten elastic
D. materialele folosite au grad de porozitate crescut
E. nici o variant corect.
p.696
Modificrile morfologice care impun reparaia protezelor sunt:
A. reziliena uniform a cmpului
B. igien oral defectuoas
C. schimbarea de volum a substratului muco-osos
D. schimbarea de form a substratului muco-osos
E. toate variantele corecte.
p.697
Deficienele ale bazelor protezelor care favorizeaz fractura acestora sunt:
A. folierea necorespunztoare a torusului palatin sau a diferitelor zone
proeminente ale cmpului protetic
B. ndeprtarea neglijent a protezelor din tipare
C. ruperea croetelor
D. deformarea croetelor
E. toate variantele corecte.
p.698
105
ABD
CD
CD
AB
106
ABCD
BC
CD