XI.

Tulburarile de ritm cardiac

1. Extrasistolele atriale
Definitie: batai premature cauzate de depolarizari atriale premature in ciclul
cardiac
Etiologie: consum de cafea, oboseala, fumat, alcool, mese abundente
Tablou clinic: Bolnavii sunt asimptomatici sau prezint simptome minore,
resimind o btaie in plus urmata de pauza postextrasistolica
2. Boala nodului sinusal
Boala se manifest prin bradicardie sinusala, bloc sinoatrial, oprire sinusala,
tahiaritmii supraventriculare
Clinic se manifest prin episoade de bradicardie alternand cu tahicardie, i
simptome neurologice (sincope n caz de bradicardie excesiv)
La studiul electrofiziologic se obiectiveaz creterea intervalelor SNRT
(Sinus node recovery time) i SACT (sinoatrial conduction time), care exprima
recuperarea funciei nodului sinusal dup stimulare, recuperare alterat n boala
nodului sinusal.

Fig. 1 - Cresterea SNRT n boala de nod sinusal

Tratament: in cazuri simptomatice, cu sincop n anamnez, se indic
implantarea de pacemaker
3. Tahicardiile paroxistice supraventriculare
Sunt episoade de tahicardie cu frecventa de 160-220/min, constnd ntr-o
serie de 3 sau mai multe ES supraventriculare
Clinic se manifest printr-un acces de palpitaii cu debut brusc, palpitatiile
avnd ritm rapid, regulat, i fiind nsoite de dispnee i anxietate
Tratamentul se instituie de urgenta i const n manevre de urgen pentru
oprirea accesului de tahicardie: manevre vagale, fosfobion, verapamil, soc
electric in caz de deteriorare hemodinamica.
Tahicardiile paroxistice supraventriculare pot avea originea n cicruite de
reintrare nodal, caz n care se poate efectua ablaia de radiofrecven a caii
lente din circuitul de reintrare.
4. Fibrilatia atriala este o aritmie caracterizat prin ritm rapid si neregulat,
cu frecventa de 120-160/min

Originea - circuite de microreintrare originnd de la nivelul esutului din

venele pulmonare
Simptome: palpitatii cu ritm rapid si neregulat
Complicatii: formarea de trombi intracavitari, insuficien ventricular
stng
EKG se constat dispariia undelor P care sunt nlocuite cu unde f, cu
frecventa foarte mare, peste 350/min, si aritmi absoluta
Tratament:
-conversie de urgenta daca se prezinta la debut, daca nu tratament
anticoagulant urmat de conversie
-Profilaxia recidivelor
-Conversia: se poate face pe cale medicamentoasa (chinidina,
amiodarona) sau prin soc electric
-Ablatia de vene pulmonare

Fig. 2 - Fibrilaie atrial

5. Flutterul atrial
Este o tahiaritmie atriala regulata cu frecventa ventriculara de 125/min,
avnd simptome asemanatoare fibrilatiei, dar mai slab tolerat hemodinamic.
EKG se caracterizeaz prin undele F, n dini de fierstru, cu frecventa de
250-350/min si blosuri de conducere 2:1, 3:1 care asigura o frecventa
ventriculara mai mica.
Tratamentul flutterului atrial const n conversie (medicamentos, prin soc
electric sau ablatie la nivelul istmului cavotricuspidian, locul unde se nchide
circuitul de macroreintrare)

Fig. 3 - Flutter atrial

n cazul flutterului atrial, masajul sinusului carotidian duce la rrirea
frecventei ventriculare si evidentierea undelor F

Fig. 4 - Evidentierea undelor F la masajul sinusului carotidian

6. Sindroamele de preexcitatie
Se datoreaz existentei unor fascicule accesorii pe care se conduce circuitul
elecrtic scurtcircuitandu-se calea normala, cele mai frecvente forme fiind
-Sindromul LGL (interval PQ scurt pe EKG de suprafa)
-Sindromul Wolf Parkinson- White (WPW) (apariia undei delta pe EKG de
suprafa)
-n cazul n care se asociaz cu aritmii supraventriculare devin o urgen, dac
aritmia este prost tolerat hemodinamic
Tratament:
-in caz de aritmii: conversie de urgenta (medicamentos: ritmonorm,
soc electric extern)
-ablatie

Fig. 3 - Sindrom de preexcitaie

7. Extrasistolele ventriculare
Definitie: batai premature cauzate de depolarizari ventriculare premature in
ciclul cardiac
Simptomatologie: batai in plus alternand cu pauze
Criterii de severitate : bigeminism (o bataie normala, o ESV), trigeminism
(doua batai normale, 1 ESV), cuplete, salve
Tratament: betalocant, amiodarona
8. Tahicardiile ventriculare

Reprezint o salv de 4 sau mai multe ESV succesive, i reprezint o urgenta

medicala, putnd degenera in fibrilatie ventriculara si stop cardiac, de aceea
tratamentul constnd n defibrilare de urgenta trebuie efectuat imediat

Fig. 4 TV 1. TV monomorf. 2. TV polimorf. 3. Torsada vrfurilor

9. Flutterul si fibrilatia ventriculara
a. Reprezint modalitatea de deces a cordului, necesit resuscitare
cardiorespiratorie, soc electric extern, masaj cardiac conform
protocoalelor de resuscitare
Fig. 5 - Fibrilaie ventricular
n vederea preveniei aritmiilor ventrculare maligne, la pacienii cu risc nalt, se
implanteaz azi defibrilatoare intracardiace, cele din generaia a 4-a avnd att
functie antitahicardica, ct i antibradicardica, si de cardioverter-defibrilator.
Aceste dispozitive ofer posibilitatea de oprire a aritmiei prin overdrive, stimulare
in burst, ramp sau soc electric repetat cu energii crescande.
Defibrilatoarele se implanteaz subcutan i se conecteaz printr-un electrod
special introdus pn la apexul VD. Bateria elibereaz terapii antiaritmice sau oc
electric conform unor protocoale predefinite imediat dup detectarea unei aritmii
maligne.
Principalele indicaii pentru implantarea de defibrilatoare intracardiace sunt:

-Implantare ICD pentru preventia secundara a mortii subite la pacientii care au

suferit un episod de FV sau TV cu instabilitate hemodinamica cu sincope, cu FE
<40% cu tratament medicamentos corect si cu perspectiva de supravietuire > de 1
an si status functional bun.
-Implantare ICD pentru preventie primara a mortii subite la pacientii cu FE sub
40% la 40 zile postinfarct, cu NYHA II-III sub tratament optim si cu perspectiva de
supravietuire > de 1 an si status functional bun.

a
b
Fig. 7 - ICD - Terapie electric ntr-o aritmie malign a) burst n tahicardie
ventricular b) oc electric n fibrilaia ventricular