Cursuri Lascu

Oras - tipologii arhitecturale

- de la inceputul secolului 19 pana la primele razboaie mondiale, peisajul urban s-a
modificat substantial
- revolutia francera a avut ca urmari transformari politice si progresul stiintific
- intreaga structura urb a marilor orase s-a schimbat radical (caracterul, imaginea, modul
de functionare)
- Leonardo Benevolo clasifica evolutia orasului in 2 faze legate de transformarea
societatilor si a arhitecturii
Prima faza - se incheie in 1850 - Faza liberala (a dezvoltarii urbane)
A doua faza - se incheie o data cu primul razboi modial - Faza postliberala
Faza Liberala
- articuleaza o lume veche (a sec XVIII)
- de Revolutia industriala se leaga aparitia productiei de serie, mecanizarea sistemelor
productive, cresterea populatiei urbane (ex. Londra avea 1 mil loc la sf sec XVIII, in 1861,
avea 2.5 mil; Manchester - 12000 loc ajunge un secol mai tarziu sa aiba 400000 loc),
perfectionarea sistemelor de circulatie terestra (drumuri, canale navigabile, dupa 1830 apare calea ferata)
- industria se concentreaza de-a lungul apelor (circulatia materiilor prime si a produselor),
apoi in jurul unor zone in care spa descoperit zacaminte de carbune si minereu de fier
Separarea artei de oras
- traditia renascentista aplicata pana atunci in realizarea unor ansambluri urbane prin
regulile perspectivei si raportarea la modele clasice devine epuizata dpdv al practicii
- geometria descriptiva - proiectia pe 3 planuri a oricarui element - I se acorda mai mare
importanta fata de ideea de perspectiva; incepe sa fie inlocuita cu proiectia frontala pe
niste planuri 2d
- introducerea sistemului metric aparut in Franta se departeaza de orice referinta la scara
umana-> devine ceva abstract
- modelele clasice preluate la inceputurile Renasterii se transfera in arh neoclasica
(partial), partial sunt inlocuite cu o arh de referinta medievala (romantica), si apoi cu
toate stilurile trecutului ia nastere eclectismul
Raportul proiectului de arhitectura - o structura institutionala
- institutiile se schimba la inceputul secolului al XIX-lea, brusc sau mai lent
- institutia importanta comanditara in arh se modifica dpdv al comanditarului : monarhul > institutii care apartin unui stat modern (primariile, municipalitatile)
- se acorda o mai mare libertate proprietatii private in detrimentul statului
- structura legislativa existenta pana in 1800, vechile obiceiuri transmise in timp care
incercau sa regleze sfera privatului in raport cu spera publicului
- o initiativa imobiliara a fost IMOBILUL DE RAPORT - (initiativa economica) prin care
locuinta devine o marfa - locuinta se face pentru a fi utilizata de altcineva cu scopul de a
obtine un profit prin vanzare sau inchiriere
- interventie publica - supravietuirea vechilor legi - controlul dezvoltarii urbane dispare 1

care a avut ca efecte aparitia unor mari periferii langa ansamblurile industriale, lipsind
orice element de igiena si confort urban
- au aparut locuinte colective, ieftine, pt. muncitorii noilor fabrici cu scopul de rentabilizare
maxima a investitiei facute in locuinta
- orasul se dezvolta la voia intamplarii, potentat de o dezvoltare industriala foarte rapida
- treptat apar interventii succesive ale unor state care constau intr-o legislatie mai bine
pusa la punct (ex. Legile de expropriere pt. O cauza de utilitate publica) - a inceput sa
regleze dezvoltarea foarte libera a oraselor , sa limiteze interventia privata
- ex. Franta exprorpia terenurile agricole pt a se construi calea ferata; in Romania, Cuza a
introdus in 1864 legea exproprierii - traduce legea franceza
- Alte legi - catre 1850 se introduc conditii minime de igiena pt. Orice constructie: suprafata
minima pt. Dormitor si bucatarie in functie de nr. Pers; obligatoriu un grup sanitar; orice
incapere in care se dormea sa aiba o lumina directa + aerisire; repartitia suprafetelor de
ferestre / suprafata convenabila
- aceste legi a dus la trasformari urbane foarte importante in Anglia s.a
Orasul postliberal (dupa 1850)
- dezvoltarea industriala si cresterea populatiei a pus problema unei amenajari urbane
globale
- pana in secolul 18 ca interverntii: apar orase noi in Renastere si Baroc, si s-a facut
interventii asupra unor fragmente urbane la care s-au aplicat principiile Renasterii
- din 1850 incolo - se incearca o dirijare a dezv urbane, iar ca inteventii publice
importante: 1. Hausmann in Paris; 2. Viena; 3. Extinderea orasului Barcelona
Parisul Haussmannian
- oras modern, perfect functional, un model de amenajare pt. Toate orasele europei
- s-au trasat noi axe de circulatie, o retea de comunicatie, a extins orasul animand
periferia, Il imparte in 20 de sectoare (arondismente)
- a realizat mai multe retele de echipare publica - retele edilitare, de canalizare, apa,
iluminatul cu gaz, transport public, retea de scoli, spitale, piete, parcuri, iar fiecare
arondisment avea primaria ei
- interventia ppublica si cea privata incep sa se intrepatrunda
- interventiile publice importante au avut consecinta demolarea unor monumente
importante (biserici, etc)
- orasul, strada, devin spatii publice moderne, in care spatiile comerciale la parterul
cladirilor de locuit facc parte dintr-o ambianta noua a orasului moderna
Orasul postliberal
Parisul Hausmanian
- orasul se extinde in afara fortificatiei vechi, suprafata Parisului s-a dublat;
- orasul - impartire administrativa
- a realizat retele de echipamente, a amenajat in interiorul orasului parcuri publice,
bulevardele au fost reparcelate ->imobil tipic
Barcelona
- orasul se extinde, este port al Mediteranei
2

- devine cel mai important centru industrial al Spaniei in sec 19

- explozia industriala a dus la o crestere a orasului
- organizare in insule patrate cu L=130 m (45 de grade la colturi)
Ringul Vienez
- intre 1818-1859 armata accepta ideea de a renunta la fortificatii care devin inutile in
tehnica moderna a razboiului - ramane o suprafata de teren foarte mare
- trama stradala foarte regulata face legatura intre structura urb veche si cartierele
periferice
- ring - forma inelara
- relatia cu orasul vechi se face cu o legatura foarte urganica, a tramei stradala, naturala
- interventia este foarte vizibila pt. Ca de-a lungul arterei (ringului) se afla niste spatii bogat
plantate
Atena
- in 1835 - primul plan de extindere, dupa ce Grecia si-a castigat independenta fata de
Imperiul Otoman
- extinderea ocoleste acropola , protejand-o
- orasul se extinde pe o grila ortogonala, si intr-o ierarhie a spatiilor tributara barocului
Berlinul
- spre sf. Sec XVIII are o structura baroca si medievala, desfasurare de-a lungul unui ax
lung de factura baroca
- in 1860 capata o structura complexa, cu forme regulate, proiectate
- s-au facut extinderi succesive, nu a fost un singur proiect aplicat pe teren
Florenta
- a fost capitala intre 1864 si 1871
- are un nucleu roman + o parte medievala
- sufera interventii renascentiste (Sf. Anunziata)
- vechile fortificatii dispar
Roma
- in sec XVIII - zona Romana (vestigii)
- primele interventii majore: axe ce legau cele mai importante biserici catolice - treceau
prin suprafete seurbanizate, devin directii de dezvoltare
- nu a fost un oras industrial, el concentreaza toate institutiile statale - multi functionari
- s-au largit strazile, au aparut piete cu arhitectura asemanatoare cu cea locala - a asimilat
noua forma a orasului
- se realizeaza o comunicare intre orasul nou si cel vechi
- se regasesc fragmente de cartiere pe plan regulat
- au aparut strazi noi
- zona veche se transforma prin extinderi regulate
Nucleu imp cu Vatican
Cap italiei 1970
Str noi in miez ist al romei, cartiere ext de tip grila pt funct.
Ind romei redusa inainte de drm, oras adimni de functionari, ministere.
3

Milano
- are un miez, nucleu istoric maai dezvoltat ca la Florenta si mai mare decat al Romei
- un plan f mare de dezv s-a realizat in 1894
- are potential de dezvoltare economica
Madrid
- extinderea s-a facut pe baza unui plan de extindere
Oras dezv organic si partea noo trasa pe planseta cu logica.
- oras liniar cu artera periferica care separa orasul de teritoriul inconjurator
Helsinki
Oras f nou , tara dupa drm,
Sit speciala a orasului, relief accidentat, plan f special al orasului.
- sufera tot o dezvoltare regulata, este inconjurat de apa
Toate astea sunt faza postliberala
Tipologiile arhitecturii sec XIX
- aparitia metalului a dus la deschideri foarte mari prod industry efectiva, adv opere de
arta, hale immense cu deschideri mari, calcule ingineresti, arh a gasit o fr de exprs ext ac
strcturi complet noi; crystal palaceprefabricare: pr industry de mici dimn asamblate pe
santier;
- modul de viata urbana se schimba
- burghezia si alte clase sociale au nevoi diferite de confort, de existenta a vietii urbane
- apar unele propuneri complet noi, sau modificari radicale a altora
- inventii - calea ferata si metroul
- metalul a creat generatii noi de poduri pt. Carosabil si cale ferata, cu structuri
spectabuloase
- spatii cu deschider f mari
- la Londra se construieste Crystal Palace - un spatiu public f. Mare construit din elemente
prefabricate
- apar programe arhitecturale complet noi - Garile - se pune problema de a gasi o expresie
plastica pt. Ceva ce nu a mai existat pana atunci
Disimuleaza o functiune si un tip de spatiu necunoscut.duble feteinspre calea ferata si
inspre orascontext cultural fata de care nu poate sa distoneze prea mult.
- prima gara era o cladire baroca cu acoperis care putea fi al unui depozit
- expresia consacrata este cea cu o fatada spre oras cu arh contextuala sau complet noua)
si partea dinspre trenuri - la Frankfurt este o celebra gara, una dintre cele mai importante;
arh eclectica foarte germanaexprimarea libera spre oras a unei structuri cu totul speciala
- marile magazine universale
- locuintele - in jumatatea sec XIX - perioada postliberala; exista o clasa de mijloc care
creaza baza societatii; se echipeaza modern baile si bucatariile
- resedintele burgheziei au ramas locuinte individuale foarte dezvoltate
- imobilul de raport - Paris - fatada dinspre strada este articularea dintre oras si partea
privata a locuintei; are o fatada f importanta; la interior - structuri sociale f. Diferite
Pasaje acoperitevitorio emanuelle milanodimn sp int a pasajului scara omului correct
4

in rap cu scara orasului pana la exemple gigantice

Magazinestrct metalica cu sp centrale dezv pe h mare , luminatoare grandoarea sp int
Locuinte
Sa schimbat mult, dar greu de sesizatechipare int esentiala, sisteme perfectionate care
util prod din serie industriala
VILE resedinte conventionale imagini mai noiies din tiparul existentvernacular in
oras 2 3 niveluri schimbari la niv partiului de arh, segregare pe generatiile familiei
Imobilul de raport
Inchiriaza locuinterel ac imobil si sp public arh fatadei pierde din
semnificatieimportanta frontuluireguli stricte, imaginea generala a sp public a
frontului
Arh nu este noo ci din renastere sau baroc, dar care este modif sau trebuia fi
Fatada intre sp privat si sp public mediator sau nu..
Segregare soc pe niveleniv nobil ap al unui mare burghezcond soc scade pe h.amstec al
starturilor sociale.
Noo imag a sp public urban.prin interventii radicaleparis vienaopera din parisimp
fatadei care se subord sp public
Paris mai multe constrangeri ca vienaprobl sunt aceleasicoerenta a sp public cautata de
adiministratiedispare mica interventie a unui architectincercare de unificare fortata a sp
public care cauta sa exprime o societate in curs de unificare.

Neoclasicismul
Ren baroc classic fr de curtesursa inspireantic clasica
Neocl al 4 lea mom cand idealul classic revine, spirit classic in arh.
Permamennta a spiritului umanclasicim. Idealuri inalte care dep cotidianul.
- exista o legatura intre neoclasicism si antichitatea greaca si cea romana
- aspiratia cultural s-a orientat spre clasicul antic (valabil pt. o prima perioada a evului
mediu, Renastere, Baroc, clasicismul de curte, neoclaicism, sec 20 - legat de regimul
autoritar, totalitar (Stalin, Mussolini, Ceausescu)
- clasicul a insemnat o anumita aspiratie spre echilibrul gandirii, spre o claritate a formelor
- neoclasicismul - stil architectural european, curent care a aparut in a 2-a jumatate a sec
XVIII
- se pune problema : cum a reaparut aceasta tendinta de inspiratie catre antichitatea
clasica?
Cauze ce au generat aceasta arhitectura:
2. Contextul politic - miscarile din a 2-a jumatate a sec XVIII (revolutia franceza si
formarea SUA) - noi forme stat, care au cautat o forma de expresie a unei noi autoritati
politice)
- Revolutia industriala a generat o clasa puternica a burgheziei care cauta un mod de
expresie a puterii economice, politice
5

- neoclasicismul se asociaza cu prezenta burgheziei; in ascendenta rapida. in Europa a

generat o arhitectura urbana burgheza
- Rococoul apartine vechii aristocratii. Este o arhitectura preponderent rurala
1. Contextul cultural
- neoclasicismul este o reactie impotriva Rococoului
- substanta decorativa este importanta, interioarele sunt sofisticate si rafinate - reprezentau
aspiratiile burgheziei urbane
Iluminismul sec 18 a tins spre o cunoastere globala a lumii de atunci (filozofia, oamenii de
cultura, etc), francezii au facut Enciclopediile in care incercau sa includa toate cunostintele
omului de pana atunci
Cun larga a univ in care trs omul.
- caracterizat de sobrietate, morala, rigoare, rationalitate a gandirii, dar si o liberate a
gandirii, separata de gandirea religioasa
- Revolutia franceza a insemnat separarea bisericii de Stat
- iluminismul a insemnat alcatuirea noi lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa
dupa legile ratiunii si egalitatii umane, idee preluata de Marx, Engels; a orientat autoritar
gandirea spre un mod rational de relationare a lucrurilor -> asocierea cu arh si artele
neoclasice
3. Descoperirile arheologice
- a readus interesul oamenilor de arta catre lumea Antica
- Renasterea a incercat sa reinvie lumea Antica, s-a bazat pe cunoasterea antichitatii
- Renasterea timpurie (Bruneleschi, Alberti - spirit al lumii antice)
- ALberti a inceput sa faca relevee a unor monumente a arh. Antice
- Palladio - arh apropiat de spiritul Antichitatii clasice
- explozie a interesului pt. Cercetarile arh datorat it, fr, englezilor
- ls inceputul sec XVIII - s-au descoperit cele 2 orase Pompei si Herculane, sub lava
Vezuviului, cu temple, strazi, decoratii, fresce,mozaicuri, locuinte obisnuite (orase intacte,
neatinse de timp).civ antica Italia.
Recup arh calsice. Relevee precise ale unor temple romane
- turismul ia un avant considerabil, Italia contine punctele finale de calatorie ale francezilor,
germanilor, englezilor
- Intentia cunoasterii mai aprofundate a Arh. Antice care s-a facut prin relevee in primul
rand, care au fost publicate in Anglia, Franta
- in 1860 apare primul volum cu aceste relevee, schite (oamenii de cultura au luat contact
cu monumentele Antichitatii)
- Academia Frantei de la Roma in sec XVIII a inceput sa acorde "Prix de Rome" celor mai
buni arhitecti, pictori, sculptori - se acorda burse in Roma (locul unde s-a nascut civilizatia
Europeana), academia fr la roma .
- bursierii au inceput sa reconstituie monumentele Antichitatii redate corect la scara.
Cercetare.
Winkelmann - unul dintre oamenii de cultura germani - a scris una dintre primele lucrari
fundamentale asupra artei clasice
- stabileste o formula privind arta greaca:"reprezinta nobila simplitate si calma maretie"
arh greciei antice
Ist artei antice grecia. Carte a lui neneaw
6

Piranessi- desenator, arhitect Italian, gravor desenator

- pornind de la ruinele ramase in Roma, a facut o serie f. Mare de desene (reale si
fanteziste): ruine ca sursa de dezvoltare a fanteziei -> reconstituirea monumentelor antice
- studiile arheologice si publicarea lor au urmat 2 directii : aspiratia revenirea la. spre
puritatea formelor primitive, elementare (cub, sfera, piramida, etc); a generat (Antichitatea
= punctul 0 al omenirii civ europene) cultul naturii neatinse de mana omului
- Antichitatea identificata a prins arh facuta de om, si cu o natura primitiva ideala
Caracteristicile arh neoclasice
Nu sunt reluate identic formelefiltru tipic incercand sa sintetizeze intro fr clasica arh
romana cu cea greaca, si cu ren italiana.
- reintoarce, reutilizeaza unele arhetipuri formale antice care le regasim sub forma unor
monumente publice: piramide, temple, arcele de triumf, termele, tonusuri.?
Forta farmec al arhtesnsiune intre fr elementare si ..
- tensiune artistica intre aspiratia spre decuparea formelor geometrice elementare, primare
si preluarea identica a unor exemple a Antichitatii
Efectete de permanenta, rigididitatea.lumea arhaica a adev atemporale. Arh sa ramana
absoluta, linii nete, renunta la modenatura prin suprf monochrome resp albe, mase simple,
contraste puternice umbra lumina.
- Neoclasicismul fata de clasicismul Antic - cautarea unor forme simple pe care le asociem
cu un mod rational de a gandi arhitectura -> imaginea standard a modelelor Antichitatii volume foarte simple, linii nete, referinta la modeluri utilizate in Antichitate
- suprafete monocrome (albul - nonculoarea Arh Neoclasice
- contraste f. Puternice de umbra si lumina
- portice f. Regulate asezate pe o suprafata f. Mare de zidarie nuda
- Arhitectul neoclasic- exprima unele efecte de soliditate, permanenta, solemnitate
- atemporalitate (antichitate-sec XVIII) - legatura intre secolele care au stat intre ele
- claritate a expresiei arhitecturale
- neoclasicismul este o arhitectura internationala, a utilizat expresii similare in diferite tari,
sa dorit arh valabila in orice colt al lumii; limbaj omogen care a urm regule stricte, dogma,
De fapt exista diferenta intre neocl diferitelor tari
- limbajul isi gaseste particularitati in diferite tari
Franta - analizarea operelor Antichitatii prin spiritul rational
Nu se urmarea revival antic, francezii erau interesati de analiza a operelor antice pentru a
descoperi principii, tehnici compozitionale,mod de aplicare a proportiilor,spririt rationalist
francez, traditia.
- vrea sa descopere prinicipiile, tehnicile compozitionale ale acestora
- o expresie noua a unei rationalitati a spiritului francez
Anglia - a crea pe baza cunostintelor arheologice o arhitectura noua bazata pe cea antica.
Nu spirit analytic, gandire empirica pragmatica, ci a lega arh neocl prin purit fr de amenaj
peisagere de tp romantic.

Germania - ca in Anglia, prezenta ideea de a recreea o arh noua bazata pe Antichitate comuna a culturilor epocii
- o cultura antica reinnoita care cauta ca exprime o recunoastere politica, economica,
7

culturala
Italia
- traditia a existat intotdeauna care a traversat si Evul Mediu
Rusia - prin Petru cel Mare a infiintat orasul St. Petersburg - cladit intr-o arhitectura
neoclasica
SUA - isi cauta o identitate culturala prin arh Antica
- Jefferson (presedinte) a creat ansambluri de arh. Neoclasica
Planse
- se acorda importanta f. Mare releveului precis, detaliile, structura - o cercetare rationala a sist tehnice (detalii de imbinare a pietrelor, constructive) specific
francezilor
- s-a incercat o reconstituire a Acropolei Atenei
- Piranessi - cunoastere f. Aprofundata a Antichitatii; face o reconstituire fantezista in
spiritul Antichitatii; sugereaza o spatialitate corecta si decoratii: coloane corintice, arce in
plin cintru - subliniaza importanta ruinelor Antice
- in Franta - legatura cu arh clasicista de curte - diferente esentiale de limbaj orientat direct
catre Antichitatea clasica, dispar independenta scolii franceze, apare o anumita rigiditate,
simetrie, sunt prevazute elemente clasice folosite exclusiv; colonade nesfarsite care
definesc sp. Public; sp. Grandioase acoperite cu bolti, decorate cu casetoane
- prezenta importanta a suprafetelor mari a zisdului orb, tratat cu niste goluri f. Simple;
volumetrie elementara simpla
- colonada continuta la parter se articuleaza de prezenta zidului sau a golului f. Mare,
rezultand un contrast f. Mare umbra/lumina
- ex. Gradene acoperite cu un sfert de cupola, cu casetoane
- Odeonul - la Paris: intrare - colonada masiva, dispare frontonul; cornisa este
accentuata, separarea celor 2 niveluri; doriv maasiv si simplu - soliditate+ masivitatea
cladirii
- ansamblu urban - Arcul de Triumf
- Teatrul de la Bordeaux - volum f. Simplu cu inaltime egala (sugestie de templu antic
inconjurat de portic)
- turnul scenei, tratat simplu, decoratia este eliminata
- holul de intrare - acelasi limbaj clasic, expresie robusta care ar putea apartione si
exteriorului
- robust la partea de jos - bosaj puternic; elemente decorative dispuse riguros, simetric
- sec XIX - Biserica Madeleine (Paris)
- este de fapt un templu antic
- arhitectura templului este transferata arh bisericii crestine
- nu mai exista acea eleganta a combinarii ideii Antichitatii; este preluat direct templul
pagan
Arhitectura Engleza neoclasica
- nu mai exista o traditie puternica a clasicului
- se resimte influenta lui Palladio
- antichitatea este descoperita de arhitecti, arheologi, oameni de cultura
8

- rezulta o arh. F. Riguroasa

- temple grecesti - prezenta doricului (la romani mai putin); suprafete tratate f. Simplu
Sir Johnson
-cladiri inovatoare - trimitere la spatialitatea tipica a cladirilor publice romane (ex. Termele)
- Banca Angliei
Friederich Gilly
- soclu gigant - nu prea a existat in Antichitate
- arcul de triumf - f. dezvoltati cei 4 piloni - o masivitate sporita
- mari suprafete de plin in contrastul cu porticul (doric)
- proiect de teatru - exacerbarea tendintelor simplificatoare ( se poate descompune f.
Simplu in volume)
Leo von Klenze
- modul de a utiliza referintele clasice pt. Functiuni vechi sau noi
- in Munchen - referinte clasice (aluzii la templul antic) + simplificari in lateral
Karl Friederich Schinkel
- muzeul vechi al orasului (paralelipiped, fatada principala - colonada nesfarsita), nu mai
este marcata intrarea
- propilee - intrari in orase (inginerie f. Simpla, contrast f. Puternic - partea
centrala(intrarea) si volumul simplu in care este incastrata fatada intrarii
- teatrul din Berlin - suprafete mari vitrate pt. Holuri - ceva mai modern
- inchisoare - goluri f. Mici, imaginea templului , bosaj f. puternic, acces prin arc in plin
cintru
Alte planse
- reluari a Pantheonului de la Roma
- forma templului Antiic nu este proiectata pe un soclu solid
- golul reprezinta contrast intre frontonul regulat si scobitura sferei
- sp. Public - Napoli - colonada nesfarsita (Roma - Piata sf. Petru)
- volum f. Masiv de tip central (referinta Panteon)
Helsinki - ansamblu neoclasic unitar -- arh. Engel

Romantismul
- nu este un stil, este un mod de a privi arhitectura: opere, arhitecturi romantice
Periada arh neoclasice.
Bibl de carti despre romantism, dar nimeni nu a dat de fapt o def definitive romantismului
Opusul clasicismului.
Caracteristici:
- o stare de spirit care a declansat un mod de a gandi lucrurile atat in filosofie cat si fin in
toate artele (literatura, pictura, arhitectura, muzica)
- a refuzat orice canon artistic - unica referinta a arh romantice : personalitatea creatorului,
intuitie si sensibilitate individuala - se poate emite o judecata de valoare asupra artei ,
arhitectului
Artistigeniu creatorregula nu exista
- Beethoven - compozitie romantica
9

Arta strict individuala, sensib individuala a artistului.

- presupune valori individuale, personale (caract. F. Generale)
- cladirea trebuie sa se adreseze sufletului, sensibilitatii umane
John Ruskin - promotorul gandirii romantice:"Arhitectura e o stiinta a simtirii si dup-aia o
stiinta a regulilor"
- se bazeaza pe sentimentul naturii (nu natura primordiala, ci pitorescul naturii
inconjuratoare)
Herder (pictor national german) - "Ratiunea singura nu este capabila sa inteleaga natura
vie, este necesar sentimentul si imaginatia"
- perceptia naturii este personala, pitorescul este individual, presupune neregularitate, in
opozitie cu gradinile clasice
- scoala peisagista engleza - doreste sa creezze o natura vie, neregulata, dar proiectata de
o mana de om
- exista tentatia de a reunifica toate artele intr-o singura opera totala
- romanticii refuza frumosul in conceptia clasica
- o cladire nu trebuie sa fie frumoasa, ci sa exprime ceva
- reprezentante: muzeul grecesc, biserica gotica, cladirile publice cu arh romana antica
- romanticii foloseau si arhitectura antica, trebuie sa exprime caracterul cladirilor
respective
- cultul ruinelor - se adreseaza sufletului, imaginatiei
- arh romantica este exprimata de o arhitectura de influenta medievala ( o arh a trecutului)
- Evul Mediu devine important pt. Ca atunci se formeaza natiunile moderne
- EM era un moment al nasterii unei natiuni (care presupunea o privire nostalgica asupra
trecutului) - referinta la arh gotica (caracter grav, sublim) care exprima cel mai bine arta
evului mediu
- Heidide Heine :"oamenii evului mediu aveau convingeri pe cand noi avem doar opinii"
- e nevoie de mai mult decat o opinie pt. A construi o catedrala
- arhitectura gotica redescoperita - arh Romanticilor
Pitoresc organicunificara intro opera totala. Ierarhia frumosului.
Rom ref reguladar au caracterul
Importanta Romantismului pt. Modernitate
- sistem dechis, individ, personal - artistul care decide singur asupra formei arhitecturale
- libertatea de gandire a artistului
- caracterul unei cladiri (aprecierea unei opere de arhitectura fara regula frumosului
- redescoperirea unor structuri constructive diferite de cele ale antichitatii: clasic antic:
sistem trilitic, bolti in leagan, arce in plin cintru; gotic: sisteme complexe
- Baudelaire :"un artist romantic este un artist modern"
Planse:
- fascinatia descoperirii evului mediu
- catedrala de factura gotica, care se pierde in vegetatie, se transforma in ruina
- descoperirea arh. Locale, nationlae
- Pusin? - in Anglia - initiatorul romantismului
- porneste de la orasul industrial englez si face reconstituiri - zidurile cetatilor, biserici
gotice, etc
10

- model ideal de catedrala gotica - pe un varf de deal la care se ajunge printr-o succesiune
de trepte, podeste - pitorescul, vegetatia f. Bogata
- Leo van Klenze - templu grec amplasat pe un soclu f. Masiv (arh. Neoclasica) ->
romantic-> modul in care este amplasat pe un deal inconjurat de o fortificatie medievala,
apare o relatie de pitoresc cu natura inconjuratoare
- un obiect de factura antica pus in teren cu o interventie minima
- arhitectura gotica plasata intr-o vegetatie foarte bogata este pe cale de a invada
arhitectura (ideea de natura vie care tine sa inghita arhitectura)
- reconstituirea catedralei de la Kholn - folosirea imaginatiei pt. A putea reconstitui ceva ce
nu a fost terminat niciodata
- arh. Engleza - tesatura decorativa a plafonului - nervurile
- Ruskin? - reconstructia unei mari proprietati - sipar simetria absoluta folosita de
neoclasiciscm - libertatea imbinarii volumelor, decoratiilor
- tot Ruskin? - ansamblu de cladiri (locuinta +biserica): tentatia iregularului; asimetria
pronuntata; nu se fac referiri la axe de compozitie
- locuinta urbana a oraseanului mediu - compozitie libera a volumelor, a formelor (regula
care ulterior a fost asimilata si de alte tari)
Franta - reconstructia unui castel pe Valea Loirei
- cresterea spectaculoasa a detaliilor (la acoperis) - elemente de ev mediu
- imbinari de tip romantic
- se fac experimente volumetrice si compozitionale
- utilizarea noilor materiale de constructie, intelegerea structurii => structuri spectaculoase,
metalice -> scurgerea eforturilor ca in catedralele gotice
- structura metalica care preia o anumita conformatie? Structurala
Sec XIX
- 3 arhitecti intre Neoclasicism si Romantism din scoala franceza
1. Etienne Louie Boullee - 17 ani a fost profesor scoala de poduri din Paris
- a construit f. Putine cladiri
- proiectele desenate dupa 1780 - 32 de proiecte care fac o imagine complet noua asupra
arhitecturii
- forma este elementul dominator - legile arhitecturii gasite in natura - elemente
geometrice primare
- arhitectura este un sombol al functiunii si structurii interne (caracterul-romantism)
Planse: - capela, cu ordonare stricta, principii de compozitie clasica, monumental
- proiect de cladire municipala (imbinare de volume geometrice f. Simple)
- teatru 1881 - monument consacrat placerii, spectacolului, ideea de templu antic - ordinul
cel mai elegant
"Lumina este cea care creeaza efectele"
Cenotaful lui Newton
- monument inchinat unui personaj, o ofranda adusa lui, personajul nu este inmormanta
acolo
- prezenta vegetatiei - supusa unei arhitecturi la scara gigantica
- foloseste formele elementare, corpurile geometrice foarte simple
11

Claude Nicolas Ledoux

- vrea sa construiasca barierele Parisului - punctele de control aveau rol fiscal
- aspiratia spre forme simple, elementare
-se intereseaza dae forma,dar ea trebuie raportata le legislatia acelui moment,din tara
respective
-crede ca frumusetea e proportia care are efect asupra oamenilor
-formuleaza niste reguli pe care le numeste imuabile
- arhitectura este arta care uneste toate cunostintele, este pentru zidarie, ce este poezia pt.
Literatura
- pune problema arhitecturii intr-o societate moderna
- proiectul lui face apel la simbolism
- proiect pt. Un pod - elemente de sprijin in formele unor corabii
- face referinta la corpurile geometrice simple
- planuri simetrice p iese din canonul neoclasicismului pt. Ca este asociat compozitiilor
foarte simple, este o rigoare a planului in raport cu functiunea care se desfasoara inauntru
- epurarea arhitecturii de orice decoratie - corpul geometric primar cu niste goluri
functionale
- proiect de oras industrial la Chaux(in estul Frantei ,aproape de granite cu Germania s esti
primul oras industrial modern)-oras minier: forma perfect circulara(referrire la orasele
renascentiste), cu strazi care converg sspre piata centrala, unde sunt cladirile
administratiei.Plantatii de aliniament pe curbura ,care accentueaza forma semi-circulara .
- cladirile celelalte marcheaza sp. Pietii
- a fost realizat pe jumatate
- importante sunt si cladirile pe care le-a realizat - primitoare
- ordinul doric este preluat intr-pun portic puternic
- ordonanta clasica foarte voluminoasa (hala industriala) - importanta proiectului este f
mare in arhitectura industriala ! (cladirile industriale care au inceput sa apartina
arhitecturii-proiect de hala ind. Realizat de un arhitect).
Jean Louis Durand
- este elevul lui Boulle, promoveaza arhitectura comparativa, datorita tipologiei constructive
instituite (toate cladirile erau la acelasi scara)
- introduce un mecanism al compozitiei: poate fi aplicat oricarui tip de cladire, oricarei
functiuni
- orice cladire tre sa inceapa de la trasarea unor axe
- fragmente elementare, constructii supuse unor reguli compozitionale f. Stricte
- regula organizarii planului - acelasi plan, in mana arhitectului poate lua mai multe forme
in functie de clima, traditii locale, etc)
- unificarea referintelor arh intr-un singur obiect arhitectural
- investigheaza tipologii arhitecturale care tin cont de modul de alcatuire al planului si al
volumelor

Eclectismul
Vine de la cuvantul grecesc "eklego" - a alege
- este o reevaluare, o cautare de itnelegere mai corecta a epocii
- curent cultural din a 2-a jumatate a sec XIX
12

- alege arhitecturi ale trecutului si le recompune dupa principii istorice (comp. Stilistica)
- scopul arh eclectice: a crea un obiect nou, coerent, considerat a fi un obiect perfect, care
tinde spre perfectiune
- fantezia creatoare - o conditie suficienta pt. A produce o opera de arta, arh
- procedeul eclectismului consta in inventarierea arhitecturilor din trecut, desfacerea lor
- are legatura cu gandirea pozitivista a sec XIX - un secoll in care gandirea a capatat o
dezvoltare mare
- gandirea pozitivista este un spirit de a patrunde lucrurile si de a le organiza in mod
riguros, rational
- clasificarea regnului vegetal
- ordonoarea rationala, logica, a unor elemente arhitecturala ale trecutului
- spirit riguros, stiintific
- eclectismul e un curent arh care ia in considerare toate monumentele trecutului
- se orienteaza spre tot ceea ce inseamna trecut (Europa, Asia, Africa, America, etc)
- cunoastere foarte larga
- diversitatea ca stil de la continent la continent
Caracteristicile sec XIX
- analiza stiintifica a dus la cristalizarea filonului rationalist
- o opera de arta noua se inspira dpdv formal; trebuie sa exprime lucruri f. Contradictorii:
functiune mmoderna adaptata timpului lor; istoria ca sursa inepuizabila a unor forme arh;
utilizarea stiintei si tehnicii (dezvoltare f. Rigida); ordonarea f. Riguroasa dupa principii de
compozitie
- programele de arh incep sa devina un lucru mult mai complex decat pana atunci
- modernitatea tehnicii si traditia trebuie sa se imparta
- compozitia este un mod de a reconcilia aceste aspecte
- proiectul de arhitectura devine un lucru esential in exprimarea unui mers al unei societati
care se afla intr-o dezvoltare f rapida
- industria devine motorul dezvoltarii unei societati
Problema stilului
- 1850 se pune problema: in ce stil trebuie sa proiectam?
- tot trecutul arh se afla la indoirea fiecarui arhitect, si el trebuie sa aleaga
- Viollet le Duc - stilul este relativ, apartine arhitectului, el decide, stilul
- ce rol are in aceasta dezvoltare , experimentele arhitecturale, scoala de arhitectura si
academismul? (academia de arh, Fratia Colbert - reunesc cei mai reputati ai vremii, care
stabilesc stilul de arhitectura moderna
- academismul scolii de arhitectura: a compune planul f. rapid, pragmatic
Beaux Arts
- presupune o rafinare permanenta a planului, care sa ascunda dpdv artistic toate inovatiile
tehnicii
- apare ruptura arh/inginer : arhitectul deseneaza proiectul (artistul), inginerul - persoana f.
Riguroasa mult mai deschis noilor produse tehnice (metalul)
- contrastul dintre o structura metalica si o fatada traditionala
Planse
Beaux Arts - compozitie simetrica, volum simplu, cladire amplassta intr-o suprafata f.
13

Mare, amenajata intr-o compozitie clasicizanta

- ax principal dominant - o succesiune de spatii tratate diferite care se termina cu edificiul
- ax secundar perpendicular pe axul principal, care are niste incheieri, ax limitat in spatiu,
amenajari peisagere
- cladirea inconjurata de amenajari peisagere care sustin cladirea, compozitie complexa,
rafinata
Opera de la Paris - monument de referinta a eclectismului francez
- primirea are un rol important
- sala este f. Mica in comparatie cu toata cladirea
- in sectiune, turnul scenei are iinalttime f. Mare, sala este dublata (miscarea decorurilor),
este exprimata functiunea deosebita fata de restul cladirii)
- arhitectural, ca preluare stilistica: clasicism de curte francez + decoratie baroca
- importanta holului - exacerbat sp. Foyerului, scara spectaculoasa (spectatori care
coboara, admira) - spectacol al societatii sec XIX, viata mondena
- sala de concert incapatoare
Intregul ansamblu construit de-a lungul Ringului Vienez, este un exemplu de
eclectism (alaturare de cladiri care au formule sitlistice diferite)
- Parlamentul Austriac - stil antic (romanic) cu portic in fata, Primaria - tradite,
construita cu arh romantica, arh medievala; Opera - maniera neorenascentista
- ex de arh eclectica de influenta orientala
Biserica - corpul cladirii - de factura clasicizanta; flesa de factura medievala diferita
- ex. : rezolvare a unor cladiri public cu asocieri de surse arh f. Diferite
- tipologie a organizarii fatadei: toate cladirile importnate care apartin unui spatiu urban
central al orasului - parterul este marcat cu un portic; parter +mezanin formeaza un soclu
mare
- ex. Catedrala de la Marsilia
- arh romanica cu un tip de tratare arhitecturala - referinta la arh evului mediu tuscan
- dezvoltare spatiala impunatoare - tip de structura bizantina
- ex. Biserica Paris - sacre coeur
- domina prin volum; inspiratie medievala; in detaliu - inspiratia renascentista; volumele se
inalta succesiv in raport cu pozitia urbana (cladirea se adapteaza unui mediu construit
inclinat))
-ex. Reichul german
- sobrietate a tratarii fatadei; intrare cu fronton (templu antic), deasupra cupole (preluata
de la Louvre), elemente diferite articulate intr-o asociere fireasca
- ex. Palatul Justitiei de la Bruxelles
- context istoric XIX - metropola unui imperiu colonial
- contrast: dimensiuni f. Mari a cladirii , scena obisnuita a unui tesut urban traditional
(parcele inguste)
Arhitecturile nationale si regionale
- 3 curente : neoclasicismul, romantismul, eclectismul au un caracter international, se
manifesta diferit prin: utilizarea unui limbaj f. Bine definit (neocl), raportare la arh
medievala (romantism), tip de fandire si proiectare a oricareri cladiri intr-o succesiune de
etape (eclectism)
-in cazul eclectismului internationalismul s-a manifestat prin compozitia in determinare a
14

proiectului
-eclectisumul a deschis cele mai multe si nebanuite cai de dezvoltare a arhitecturii ,prin
sursele de inspiratie ale arhitectului care erau infinite ,el putand sa caute surse de inspiratie
in orice stil de arhitectura din trecut .=>inspiratia nationala in arhitectura .
-eclectismul consacra diversitatea mare a exprseiei formale arhitecturale .
-romantismul tindea si el spre identificarea zonelor necunoscute ,tulburi,neclare ale unei
natiuni
-fondul traditional de forme a fost influentat si de cei care au descoperit folclorul si traditia
.Germanii au atras atentia asupra folclorului si a importantei identitatii nationale .
-germanii si francezii au facut investigatii profunde asupra fondului lor traditional de
arhitectura.Acest lucru este legat de politicul acestor doua tari .
- tehnologia moderna se introduce peste tot
- uniformizare a mijloacelor de proiectare pe care le-a aavut la indemana arhitectul
- Neoclasicismul si Romantismul au variata de la tara la tara, in functie de cultura, dar se
inscriau in aceeasi sfera arhitecturala
- sf. Sec XVIII-inceputul XIX - apar primele idei de particularitati nationale: importanta
folclorului
- diferentele de arh sunt legate de aparitia statelor natiune (ideea de a delimita in cadrul
unui stat o populatie omogena dpdv etic)
- ex. Franta - stat centralizat - populatie dominant franceza + alte populatii si-au subtiat
caracteristicile lor : Bretoni, Provensali, etc
- Italia s-a unificat catre 1860, iar la 1870 Roma devine capitala
- Germania - unificare statelor german
- Imperiul Austro Ungar - imperiu multiethnic

Miscarea romanitica cauta ca fiecare natiune sa-si afirme identitatea culturala

- ideologie nationala - a impulsionat si factorul politic (s-a impartit Imp Austro-Ungar) in
diferite tari: Serbia, Transilvania, Cehoslovacia
- a cautat sa-ti capete o expresie identitara (o arh germana trebuie sa fie diferita de arh
italiana, spaniola)
- factorul cultural se imbina cu cel politic
- nu exista o separare intre cele 3 curente (au coexistat)
Ce este o arhitectura nationala?
- este o arhitectura care se inspira din propriul trecut arhitectural
- filosofii, oamenii de cultura, arh impun limitele stilului national
- ideea de a relua prin mijloace arh expresia traditiei unui loc
- cautarile au insemnat o inventare a arh trecutului
- arh regionala, nationala nu a avut cum sa reia o arh care a apartinut unui trecut de 200500 de ani mai devreme
- identitatea nationala - inventeaza ceea ce a insemnat o arhitectura nationala
- cautare culturala - de a stabili niste tipuri formale, spatiale, decorative intr-un ansamblu
care sa exprime situatia existenta in Europa - diferente f mari care tin de o traditie culturala
nationala - un eclectism in care formule ale trecutului nu sunt diferentiate ca legatura cu
arh, ci ca un trecut bine definit
- exemple de monumente care prin acelasi sistem de compunere sa rezulte o opera care sa
exprime identitatea nationala
15

- Grecia are un precedent antic - o arh nationala (in arh bizantina - f puternic prezenta)
- clasicismul - expresie nationala in Grecia prin intindere
Turcia - deceniul 4 al sec XIX - miscare de reforma care s-a numit ?cazimat?,si a fost f imp
din pnct de vedere cultural si politic si a dus la modernizare.
- dpdv arh s-a realizat o copiere a unor arh din Occident (primul pas al modernizarii)
- sf. Sec XIX - cautari expresive ale propriului trecut national de factura orientala
-prima etapa a renasterii arh turcesti s-a manifestat prin arhitecturile importante ale
statului
Serbia - au adoptat ca stil national o arh bizantina modernizata
- limitele arh nationale sunt f. Putin precise
- se pune problema arh nationala asemanatoare cu alte tari
Franta - eclectismul de factura franceza
-stilul official e cel acreditat de celebra scoala de belle arte de la Paris ;aici au aparut
diverse curente regionale care se supun unor etnii destul de compacte (ex. Curent arh
breton)
- curente regionale - Bretonia (continuarea unei trad mai vechi)
- Coasta de Azur - s-a inventat un stil modern cu referinte la arhitectura mediteraneana
stilul provencal
-in Franta se considera ca arh statiunilor balneare a determinat f mult diversificarea stilului
arh pe diferite regiuni
Italia
-lucuruirle au fost mai complicate deoarece tara se desfasoara pe lungime => arhitecturi
care au avut tente particulare de la regiuni la regiune
- in urma unificarii rezulta regiuni mari cu o traditie arh f diferita
- suprematia unei regiuni
-s-a pus prbolema crearii unui stil national sau a unor stiluri particulare pt fiecare regiune.
- se pune problema: care este stilul national oficial?
- Camillo Boito a avut un rol important in modernizarea principiilor de restaurare de
monumente, a definit 5 stiluri nationale:
1. Lombard in nordul tarii (arh romanica)-Milano: arh de caramida aparenta, arcaturi in plin
cintru
2. Romano-bizantin (din regiunea Venetiei) - arh variata din intregul bazin
Mediteraneean,cu traditii locale
3. Toscan
4. Roma - stil cosmatesc
5. Sicilia - stil arabo normand => influente din nordul europei + influente arabe
-Boito spunea ca nu se putea defini un stil unic italian si ca este mai bine sa te rezumi la a
cauta redacinile stilurilor specifice fiecarei regiuni
Un rol important l-au avut marile expozitii internationale Crystal Palace si cea de la Paris
din 1889 => au pus in eveidenta diferentele de arhitecturi considerate ca arhitecturi
oficiale .Ficare stat sau fiecare regiune participanta a cautat ca prin arhitectura pavilionului
sa exprime o arhitectura proprie regiunii de unde proveneau =>doreau sa exprime o
anumita notiune culturala a arhitecurii .
16

Aceasta diferentiere a pavilioanelor se exprima prin forme sau materile de contructii care sa
definesca productia lor nationala .
PLANSE FOTOGRAFICE :
1.-arhitectura clasica care a fost asimila f rapid .
2.-Anlglia miscarea arts&crafts care a avut scopul de a pune in actualitate o veche
tipologie a locuintelor .Aici nu exista reguli de compozitie .Mimare a organicului ,a firescului
ce creaaza o traditie .
-sistemul Fachwerk
3.-exemle de locuinte care arata o rationalizare a planului ,introducandu-se toate cele
necesare unei vieti moderne .
4. structura fachwerk care vrea sa imite spontaneitatea arhitecturii medievale
5.arhitectura monumentala prin dimenisiunile ei care incearca sa reinvie traditia germanica
a castelelor medievale .(elem de aparare)
6.Ex din Franta arh bretona decoruri ,impartirea ferestrelor in sposuri mai mici ,arh
preluata si apoi modificata
-arh de pe Coasta de Azur traditie data de relief ,de stilul mediteraneean .
7.exemple foarte diferite pt ca fiecare arhitect a gasit un anumit element traditional pe care
a vrut sa il preia si sa il potenteze .
8.exemplu de arh traditionala de la Venetia influenta romano-bizantina amestec cultural
deosebit de important
9.regiunile din Nordul europei ,traditii diferite : influenta a goticului in zona germanica .
10. Spania cultura araba f puternica .=> arhitectura de tip orientalizant
11.Bulgaria influenta a arhitecturii bizantine ,nu neaparat prin forma identica ,ci prin
forma spatiala si o accentuare a unui anumit tip de tratare a fatadei .
12.Turcia arhiitectura f elaborata .
13.Exemple din pavilioanele de la diferite expozitii internationale
Pavilionul Germaniei 1900 Arh. Baroca bavareza >putea reprezenta statul german
Pavionul Finlandez proiectul lui Saarinen arh discreta ca dimenisuni ,dar care reia
anumite elemente :acoperisul acoperit cu lemn,cu sita,utilizarea pietrei,panta mare a
acoperisului
Pavilionul Greciei
Pavilionul Bosnia Hertegovina arh cu iz balcanic ,dar care are mai curand o inspiratie
populara cu o sugestie medievalizanta .
Pavilionul Serbiei acceasi preferinta bizantina ca si a Greciei ,elem :pripsa de intrare
Pavilionul Romaniei (1850) realizat de un arh francez ,si pt ca i s-au indicat ca elem de
referinta biserica Stavropoleos si biserica de la Curtea de Arges ,pavilonul a preluat
elementele celor 2 biserici .Cu toate astea ,sursele de inspiratie au fost mai numeroase
Biserica Trei ierarhi si manasitrea Cozia .
Arhitecturile nationale se suprapun peste arhitectua lui 1900.Singura legatura o reprezinta
Planse:
Anglia - traditia medievala continua
- sistemul Fackwers
- miscarea Arts & Crafts - asociere de arh f. Diferite; evolutia prin cercetare, epurare a
planului
Elvetia: asociaza arhitectura din zone montane cu turnul de supraveghere (Fackwerg) capata o forma relativ noua
17

Franta - stilul breton (N-V Frantei) - reia masiva constructie din piatra
- stil coasta de azur - arh mediteraneeana - volume simple, goluri mari la parter, living
mare; se inscrie intr-un cerc local din S. Frantei
- Sudul Frantei - variante care cauta sa puna in evidenta volumele suple + asimetria pitorescul
Experiente din N. Europei: primul plan al bisericii in Olanda: volum masiv, turn cu
clopotnita, arhitectura pt care conditiile climatice incep sa puna probleme
Helsinki Eero Saarinen
- apar inovatii - tipuri de prelucrare a parterului cu o rigoare a impartirii
Ex. Arh regionala - Venetia : traditie a arcaturii bogat decorate, anumit tip de acoperis, de
cos, etc
Ex. Spania - traditie puternic araba
- tipologie variata a arhitecturii oraselor
Ex. Bulgaria - arhitectura bizantina
Ex. Turcia - folclorul capata importanta, un anumit tip de volum, acoperis foarte plat
adaptat climei, proportii etc
Experiente - momente importante
- marile expozitii internationale din Europa
- Londra - pavilion imens din sticla
- pavilionul national - trebuie sa fie construit intr-o maniera care sa reflecte spiritul national
- pavilionul finlandez - dominanta acoperisului , material piatra
- Bosnia Hertegovina - are o arh locala, populara
- Serbia - arhitectura bizantina
- Romania - Biserica Stavropoleos, Cozia si 3 Ierarhi - formele cele mai reprezentative pt.
Romania; toate celelalte pavilioane de dupa 1900 nu se mai refera la arh bisericeasca ci la
cea culta si cea populara

18