Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Georges Bataille - Erotismul

    Încărcat de

    Alexis Gogoașă
    548 vizualizări56 pagini
    ...

    Titlu original

    4. Georges Bataille - Erotismul

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    ...

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    548 vizualizări56 pagini

    Georges Bataille - Erotismul

    Încărcat de

    Alexis Gogoașă
    ...

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 56
    ‘a vorbesc in generat de tt ceca coi datores, Nu nama cd mea intro dus, in nit imediat wrmitori primalui rizboi, tw domeniut ‘antropolopiei si istoveireligilor, dar anorttea tui incontetabil nica perms oh md sit sigur pe mine ~ absolut sign ~atwnei cd fam wort de chestinoen dciind a interdict yi a transgresii INTRODUCERE Despre erotism se poate spune ci este aprobarea viet ping gin rmoarte La drop vorbind, neo defini, ine crd e aoa formu <4 oles erotismul mai mut dest vreo alta. Dac sar pune pro- blema unei dest precise, er treba cu siguranté porn de a activi tatea sexual de reproducere, erotistul indo form particular ae Activitatea sexual de repreducere le este comuni enimaelor sex {oamenlr, dar, dupa et se pao, numai camoni au feut din atv tatea lor sexual o actvitate erties, eoa eo dferentiazlerotsmal s activtatea vexua simpli indo eitarepsthologiedindopendent de seopal natural dat in eproducere in preocuparea dea vea ep, De | aceast definite elementara,revin de altel edit la formula pe ‘are am propus-o mat int, acces dupé care erotimal este aprobarea Vell pnd gl im moarte, Intradevir, deg actvitaten erotics este Inainte de tote o exuberant a viet, abicetalacestel cut psiho- logic, independente, eam am spus, degrade reproducere viet, ma ste striin de moarte, Este aici un paradox lt de mare Int, fra 5 ‘mai astept, vi tnceea si dau aparentauneirafiani de 6 afirmatiet ‘mele prin urmatoareledoudetate _-Socrotl, din nofercire, este mult prea sigur, abverva Sale, i ‘nv ibortn edt de eit inrdcint in vei care a nu sie ce neuro uleril are omoral supra simi. Broismat {i tot Sade serie acest frac mal neobiguatl {Nu exist milo mal bun pentrua no faiiarizacu moartea dest scala de #0 ateia cu dee Uberti.” "Am pomenit de aparenta une aun! de 6. Hntr-adev,gindiren| Jui Sade sr putea fo aberaie Orieum, chiar dace drept el tending care ease roferi nu eatit de vara rea ome vorbs de o servi tate aberant Ruane tot olegitaraintre maar gi exitain sex al, Vederea sau inchipaitea una omer pot da, el putin unoe bala, ‘oringa de plicere sexuali. Nu ne putom limita laa spune ef boaa este feuza scestellegitar. Personal, admit cA in paradoral Ii Sade se erviluie un devi, Acest adr na ene restrns la orzontal vit Ti ered ehiar ef el poate Gaza reprezentnr noastre despre vat i ‘moarte, Cred tn efit nu patem refloeta asupra ntl indepen ent de scot adv. Finn, cl mai adose, pare fda oma fora micirilor paionale, Eu eosin fd c, dimpotrv, mu cebuie ihoats 8 ne repreventio nga in fara sestor miei. Imi oor fertare acu el pornese de ao ensieratine ioroticd In general, ergeal loco ete ee indeplrtoui de vat, Dar ‘am sv lngtese nda, Conalderatiunen po eae-o introduc se raporteaca cit se poate de inti In vn: se raprtea I actvitatea xual, viguth de att dat sub aspetal reprodceri. Am spus el ‘epruducenea se opune rots, dar dac.eadevrt el ertixmul se ‘detinegte prin independents plceritertice de reproducere ex scp, ‘ena fundamental lreproducerii ma este mai palin che rots Reproucerea pane in joe inte disontinue ‘llngle care ae reprode sunt dstinete uncle de altel, iar ingle ‘repro sunt ditinete Intre el, dupa eum sunt distinete de acles din eare ta ivit, Flcare fini este distinct de toate celealte [ajtere el moarta i evenimentele din vitae potavea petra cele late vreun interes, ns ea est sigure direct intresat de ele. Ea singur e nate, Eashnguri mane Into o lint sala exist un ais, exit discontinultate Tew ies roca cute cli eoeepund neartade aati ea at cit conten [Abioalacesta se situeaz de exempla, ntre dumneavoasti, care acuta glnin, ero Wi vorbese. Inercim si comunity, dar ne ‘an fe de comaniaredintre noi na va patos suprima o diferent prim, ‘acd dumneavoastrs muri ni ex mor. Sune, dumneavoast ca rine, ngte Mint dscontnne. ‘Dar pot evaca nest sbi ere ne despre fr si am de Indats sentimentul nel miion. iso agesta este ade ne vid eum bam uprima, fs ptem reeimgi fn oman vertjul acetal abis. Ene poate fascina. Acestabis este Tnt-un sens moarte, fr moartea este ‘ertiginas este fascinat ‘Voi ncere acu arte, penta nol care suntem fn dseo tinue, moartea are sensnl continiti flint: repreducorea duce It Aiscontinittea Hinolr, dar ea pune mn joe continaitatea or ae fate intin loge de maar, Tocmai vorbind despre repredacerea, Fnjlo despre moarte ma vo stra at identitata dintre con tinuitate fngelor gi moarte, eae sunt amano denpotriv de as nnte ga eltorfscinatie domind erotisrnl ‘Vreat si vorbece despre o talburare elamentar, despre ceva a cra esenth este o rsturnare co rlscolosteadine. Dar, tnante de toate, fapeete de la care vot por trebuie «park inierent. Sunt {pte stablte de sling abecivi se care nimie mule deosebest In aparenfi de alte fapte care, neindolelaie, no privese pe no, sl de departs, fri si pant joe ceva co ne-ar putea emotions inti, ‘Aceast apatentinlgiflant este Igeltonre, dar voi work despre came int eu tot simlitatn, eng eam n-ag aveaintengia de av arta media v8 geet ‘ie fngoe vi se reproduc in don flr, Flnfeleelementare canose reproduce asexust, sh nfele mal complexe ge reproduc Sn mo sexval. Iinroproducere aexat nga simpli care est cella se divide a ‘un anumt tad al erste ee formeaz dou nue intro in ‘g0r fnta apar dowd. Nu puter spune id el o primi igh a dat ‘aster une fnge seeude. Caled noi Fine sunt deopotriva prod- ‘sel cele dnt, Prima fina depArut. Bsenfilment,eaa mart de Bott | ‘reme en supeavicfuepte nn una din ele do ino pe eave le prods, Nu se detcompunen fla nimalelorsexuate care mor ine teas ma vite, Inte smal exist In sua in earo era dis- ‘contin, Done int-un punet al roproducor, a existatcontmaitate [Exist un ponet fn care wal priv devine doi. De ndat ce sunt ond din now continltae pentru eare fn tn parte. Dar tees rea implct nee cele dod lip de contintate. Prira moare, inn ‘moartea ef apare un moment fundamental de continnitate a dou inte -Acceas cotiuiate ma pate aire n morte nfl senate, «cor reproducereeate in principi independents de agonio prite. Dar reproducerea sexual care pane in joc la bat dvisinea ‘eulelorfnefionale, la flex in reprodacerea asexual, fae a inter vind un now soi de treere de la dscontinitate In continuitate Spermmatozoidul i ovull sunt stare elementarngte fn discon tinue is ele se anes, prin urmareocontinitate te stabileste intre tle pre forma 0 nou fin pornind de la moartea, de a dispariia Sinjelor separate. Noua int esto ea Ing diseontina, dar poart in ‘ne trecerea la eontinuitate,fasanea, mortal pentru lecare din el, dou ine stint, entra a lamuri aceite shim, care pt prea nascmnificative, dar car unt baza tutor formelor de via, v suger 8 vi neh mod arbitrartrecere de ls etarea in care vi alla lao perfect edubiare & peroanei dumneavoastrs, cirela na Fat pete supra ‘tu, dat finde dublarle provenie din durmneavoasra ar diferi fa de damaneatoasr in chip esonial. fn mod necesar, ne una din aeste ‘duburi n-ar sees! era ev eeea ee suet! dumneavoastr acum (Casi fe scecagca dumpeavoastr, una din dublar ar trebuint-adovir ‘i fle continu eu cela gf mz opus ei, cum a devenit. Est acto iarore pe care imaginatin cn gre o urmireste. Dimpotrivs dak vi ‘efi chip intre un seamin al darmneavoastrs si dumneavoastrl 9 fume analoagaealea dintre sprmatoasid i ov 8 vei reprezen- ‘fled prea mare greutateschimbara de care evorb. Nu sugeret acesteinchipirigroolane eu seopal de a introduce ‘mai miki Himpesime,Intre cnytingele Limpeat care sunter noi i Aine nie despre earee vorbadistanfa est considera. Vi pun in gard en taste arte fmptrivaobielull de a prvi acest inte infime numai di afar fmpotriva obioilu dea le prvi ea pe nite Iucrant caren exist Sudwntru, Damnesvoastr seu mine exstim Snduutra, Dar a fel se itrpl gi eu un eine i, prin urmave, eu 0 Insect sou eo int mal mie. Cat do simpla ar fo fing mu exit tun prag de a care sk apard exstnga indwnér Aceatta nu poate f ‘rental eomplesticrescnde, Dac finfeleinime n-aravoa mai ‘nn fell lor, o siatentindunt, nik un fel de completa nar tea face sie ivease. Inte ole gi noi distanfa ny © totuyi mal patin mare. Imagine netnipomenite pe care lem propus nu pot primi agadar un nfeles recs, Am wrut doar al ev, inu-an med paradoxal, schimbirile Infime despre care evorba gi care sta is za vie naatre ‘Lat unt treer dea continau la diseontinow sau dela discon- ‘in Is contingu, Suntem fnte discontinue nv e mor io uni de ali into aventar inintclgbil, dar avem nostalgia continu lerdte. Suportém grew sitaia care ne ntulegte de inviduaitatea ‘ntaamplitone, de indvidultatea persabiléeare suntem. fn aclag timpin ere aver dorngsangoaeat c acest prisbl sl dureze, avern sicwesia une continuity dina care, n genera, ne leat din now de fing. Nostalgia de care vorbexc ware nimi d-a face ca cunoasterea datelorfandamentale pe care l-am prezentt. Cineva poate a sufere ‘ini se afl pe lume In fla uri val pend én multinea valu, ‘qnorind dedublirile gi file Ginelor celor mai simple. Accast ‘ostlgie ns determing la tof amen esl trl forme de eros, ‘Vol vor pe rind despre aceste tei forme, s anume despre erc- tismaltrapurlor, eotismal sufletelor,eretismul sacry, in exe din ‘umd, Voi vorbi despre ele spre a arta ef coea ce se af mere tn ‘umpén lace este de a substitu iolarea Sing, discontintaea 6, ‘wun sentiment de contnutateprofundi, E lemne sf ne dim senna ce inseam eratismal trupurilor saa sala al sufletelor, dar idera de erotom sacra e mai pun fair. Expresia est de atfel ambigus in misura in eae orice ers este rational | 27 sacra dar von itn truparle af suletele fr trim n fora ‘seri propriu-is, in vreme ce elutarea unel continstti fn turmartesstemati dneoo de lames imedit desermneaz un demers esenialmente rligis; nub forma familar din Occdent, erotisml scr se confind ev eutarea, ai exact eu inbirea de Dumnezed, st ‘Oriental urmetaio elute sila ira pune nocesarmente in joe ‘eprezentarea vreau Dumnezen. Budiema,indoosebi,s ipseste de ‘acon dee, Orieum, vreat insist ne de pe acu asupra serif atid tentative mele. Mam stridot & introdue © notiune ee putes ‘prea La prima vedere strani, intl zoe, cova de continue, past dseontinuitSti nfl, Pot sfrgt sublines faptl i, ir aceasti uosiune, semniestia goneralé a erotimalal si unitaten former salo near sep ‘Ceeaee incor fe pin acl wel expuner despre dscontini- tateagieotinutates finjolor ifm, angajate In mig de repro Aluvere este ios din obeurtata near n ft nttdeauna enna ‘denial mens al eri. Exist tain a erotismuai pe caren acest moment et mi chinese «0 vile. Sé fe oare acest era puting fra merge antl pn stfu, pn in nia ing? Atrebuit st recunse atneaurc cele teva consideration despre reprducerea fintelorinfime puteau pirea nesemnfiestive, ini rente. Le lipseste sentimental unei volente elementare ce animé rmigeirle erties, erieare arf ele. Domenie! erotismal este tn sents dmenilvilene, domeniul vil, Dar reflect la tre= ‘erl de a dscontinuitate la continuitate ale fnfelorinfime. Dac ne fndim la semnfeatia acestor stiri pentry oi, ntlegem ei smu toren fine din diseontnuitate e intotdeauna vera cel mal violent. ‘Ler co mai violent entra nol este moartea care, tems no sme din fneptinarea pe eare © panem in a vedea durin fink diseon- tind care sunten, Nise tie rifle nea individualtaen di- continu care este im noi to va aneantiza deodat, Nu puter asia ‘prea simplu migerile miso animale angajate in reprodcere eu ace Tea ale eufletni nor, dar oviat de infime arf ge ing, mu ne ‘tem reprezenta fir osnumité violent punerea in joe a finte din 28 | Gronats Baraue cle: in trecerea dela dscontnsitat la continnitate tocmai finta ele ‘mentara este in fnregul cn joc. Numai violnta pote afl pune {otal in joe, violenfa i ulburarea fra name legate eal Fro vio lare a fing constitaite ~ care #8 cnstitit im discontinitate - ma puter ne reprezenti trecerea dela o star a alt, esengialmente itinet4. Nu nama ef reps ntrecerle tabu ale miilor animale ngajate n rprucere fonda de violent eare ne see in eatin trupurlor, dar Ingles itm al acest! valente nse dezvalie now Ce inseamnd erotistltrupurlor daci nu o vila a fintt partene= ‘ior? 0 volae vein eu moar? Veeing cw omorul? ‘Punerea in aplieare a eotiemalu rein otalitate ca seopatingerea ‘ingle ae ea ma inti, pnd a tlerearisulr. Trocorea de a starea normal ls acea de dovntA erick presupune destrimarea re- latvia fingel constitute into ordinediseontinud,Acesttermen {de destrimare corespande eu expresin friar’ de vst destramat, logaté de aetvitates erotics. In migearea de destrimare a fntlor, rrtenerul masculin are in prncpia un xl activ, ar parte feminin ‘este psivd,Tocmaipurtea pasiv, fominin, este exent estima x fin constiutd. Dar pentru un partener masculin destrimarea ‘rf pasive ate un singur tons ea pretest ofuune n eare dow ‘ng se amestoc aun in cee din url impreunla cea grad de estrimare Punereain aplicares ertismului aren toaltate es pri ‘piu o distrugere a structri fngelinchise pe care o eonsituie un partener de joe, tn stare normal. “Asjunca devs este deagliea Galciunea se opune si nchise, adie sti de existengdiseontinul. B o stare de eamunicare co Aeoviuieeiutarea une posible continua Minto dnclo de plerea ‘pe sine, Trapurile se detehd continuitii prin aeleeanale taiice ‘arene da sentimental obsconti. Obsentate nscamnd alburaret cae strcio stare a traparilor conforma en poesia de sine, eu posasia indvidaliti drabie gi gurantate, Dimpoteivd, in jocal organelor ‘are se seurg nreinoirea fusuni,skdoma uni dute-vino al valurl- ‘ee pltrand gi se iste unl in alt deposedare.Aceastd depo sedare este alt de total, neat, in starea de goliiune eare o aman ‘aro este emblem, cea mai mare parte a fintelor umane se ascard, = » ‘watit mai mult dack aciunos erotic, co dstivaryeste depoodares, vine dupa dezgolire. Dezgolrea, consierat In eivizatil in ere ea areun sens deplin, est, deed mu un simuaera tunel maar un echiva- lent ma putin grav al ueideri In Antchitate, destiulea (a ai tragerea) caro intemeiaa crotismnl era eufcent de mare ca Justice o asorere a actulul de iubire ex eacrifil. Cid voi vorbi ‘despre erotismal sara care atingefusaneafngelor en cova sat din ‘colo do realitateaimodlts, vol revent supra senauluisacrifiul, Dar, ied de pe acum, insist asupra faptulaic& parteneral feinin plea fn erotiem ea vstm iar ol masulin ca sscrifiator, sung lal plersindu-se, th eursulconsuméviactlui, ta continutaen sts ile deo prima migeate de distrugere ‘Coeacelipsept in parte de valoare aceast comparabie este gra vitatearedual a distrageri de care « vorb, Abia dae pom zc e, In lipeaclementalu de volar hit violenf, ceo constitu, activi tea erotic i atinge mai grew pleitudines, Tag distugerea real, tciderea propriu-zisi, nar aduceo forms de ertism mai deeivirict ecdt foarte vaga echivalonfé de enre am aminit. Faptal <8, im romanele sale, marchizl de Sade definste in amor o culmea exciaies ferotice are doar acest ingles: ef, ducind la consecngad extrema rijearea shit pe care am deseri-o, ru ne indeirtim neaprat de crotinm. In trecerea dela atitudinca normalt la dont co fascinate fundamental a morti. Cea ce ee af n jen ertizm este intotden: ‘nao destrimare a formelor consituite. Rept: acl forme de vat socal, regula, care Intomeiazh erdinea dscontnai » indvidus- ltée definite ce suntem Incroism ins, sim pain deen repro- cere, via discotinud nae condamnat,n ofa spuselor Ii Sade, ‘dispar: eaeste doar pus sub seal intra, Trebuie alburst, oranjatd lt mal malt. Exist octareacontinultst,nama in pein ‘pi inst carl end eontinitatca, pe care mural parte fingelor Aiseontinue ar instaus-o deft, nu precumpaneyte. E vorba de a introduce n interior uni lami Intemeiate pe dieontinatate toa ‘continitatas de care aceati lume eet sazcepibili,Aberai i Sade ‘exeede aceasti posiiltae. Ba tentearl putine fine gh ekteodaté unele merg pn ls capt ne, penta ansambnl oamenilor normal, {aptele definitive dau doar dircja extrem a demersurlr cxenfile Enist& un exces oribil im migearea ce ne inufleeste: exeosul Juminesci srs mgr Dar pentru noi nui deet wn sem igrori- tor, aintinda ne necontenit ed moartoa, rupurd a acesteidiscontin ‘tt inividule de eare no tintaigte angoasa, ni se propune nou ea ‘un adevir mal eminent deett viata rutin rupurlor are orcum ova grok sinistral pista Alscontinitatea individual eta se ntdmpli tat deauns putin in sen- fal un egoism cine. Eroiamal sufletelor e mai Uber. Dac el so esparte th aparent de materaitateaootismalu trupurlr,purcede totus din a pin acocae&adesca nue decd un aspect al ef stabi de afecganen rciprocd a indrigotior- Se poate desprinde eu total de. dar stance vorba de except aga cam oferé area diveritate 4 fingelor umane. La bazd, pases indrgostilor prelungeste fn omen sinpatiet morale fixiea trailor intre ce. O prelungoste ‘sau eateintroducerea el Pentra cel care o inceare ns, pasiunea poate sib un sens mal volt deck doin trupeasct, Niiodati ‘rebuie suit en potida promisiunlr de fericire care oinsofest, ‘ese eu sine mai inti tlburare gi deranjre.Pasiunea frit ‘nisi pricinuigteo devordine att de violent Inct fricirea de eare ‘evorb, intnte de ao foriire de eaves ne bucurim, este att de tare, ef devine comparailt cu contrarl cu suferinta. Esenta sa ‘te sobetitsiea woe oni miracloasedintre dou nt, dis- contnuiti lor persitente. Dar accast eontinuitate osto mai ales percept In argon, In masur in eare est naceesibil, fn misura In care este efutare in noptng i cutremarae, 0 frie ptol in care si yredomine un sentiment de sgurant are sens deste alrare suring ndlungate cea precdato. Cc sunt, entra inigostii, ‘mal multe sane dea mu se putea int pe indelete dee dase buen ‘ade o contemplareptimasd a contin intime ei mney. ‘Sanaele de a sufi wnt eu at mai mari, eu et numa suerinta Aezviluieintreaga semnificatie a finleiubite, Posesiunea fing Iubite nu inseam moare,dimpotrivi, isi moartea se aff angalat ‘n elutarea i, Dac col ce inbeyte ma poate posda fina abi else Evotemat | 31 sndegte uncor s-0 acidic deeort sr prefera v0 omaare decit <0 iar. Alteri is dorostepropria+imoarte. Ceaa cen jen aceast farie este sentimental unei continitatt posible intenirte tn finja {it Tae pre eau ce iubests 8 mum nga iit Tuer ine de rise corespondente gren de dein, care adauga psi de wire serial pe acees tir sufletelor~i se pare agadar celtic ubegte ‘i numa ita iubita poate realize in aceasta lume ooo ce ini tele noastre ne interzi, annie deplina eonfuniea dod Sint, continu tatoa a doué fnfo discontinue. Pasiunea no indreapastoleitre snoring, de vreme co ea est, i fond, eiutare a cove imposbil i superficial, ntotdeauna ektare a unui acod ce depinde de nite con ‘i leator. Cu toate asta, ea fuego oir din suferint fa ‘damental, Suferim din eauza izlirit nosstre tn indvidualiaten ‘iscantinu, Pasiunea no rept nincetat: daca posda ina init, ‘sft acesta sugrumat de snguritaves-ar face una en suet nei lubite. Cel putin in part, aceat fgaduings eat Dazore. In pasane ‘ns, imagines acest fasun’prinde contur, uncor tn mod diferit pen ‘ra fiocar indigo, co intestate nebuneasc, Dincolode imagines ‘de proieetu i, fsianeaprecara e le 8 supravifninsc egos individual poate de lent a prin reaitate. Nu imports eal al ‘desea suerinja ~ ameninfarea unei despirtr ~trebuie si mentind

    S-ar putea să vă placă și