Tema I SISTEMUL MASS MEDIA

1. Termenul mass-media
Vine din lat. mass-cantitate mare, media-mijloc de a transmite ceva. Mass-media sunt considerate institutii
sociale, cultural si economce. Se considera ca se poate vorbi de termenul de mass media de la mij sec. XIX
momentul in care mass media au avaut o audienta sufficient de larga si eterogena. Aparitia fenomenului de
penny press ieftinirea presei a favorizat producerea unei audiente de masa, publicatiile adresandu-se
astfel mai mult oamenilor obijnuiti.Dezvoltarea cea mai semnificativa s-a produs prin aparitia m.m
electonice aparitia cinematografului si a radiodifuziunii.
2. Termenul de Sociologie mass-media
Domeniu de cercetare in sociologie care urmareste sa analizeze modul in care mass-media functioneaza in
societate, precum si efectele sociale ale comunicarii prin aceste mijloace. S-au contrat 2 perspective: una
pune accentual pe comunicare cealalta pe mijloace.
3. Paradigme de abordare a mass-media
Exista 2 paradigme generale przente in toate cercetarile:
-media puternica (considera ca mass-media au efecte in general negative puternice intervenind active
asupra structurilor si mecanismelor vietii active in rapor cu individual si societatea.)
-media slaba (considera ca influenta mass-media in societate este relativ mica, ca ele sunt subordinate si nu
supraordonate societatii, ca nu determina comportamentele indivizilor ci se orienteaza dupa acestea, rolul
lor fiind chiar terapeutic in anumite circumstante)
4. Mediatizarea evenimentelor sociale
Este un fenomen de maxim interes ce consta in faptul ca imaginea pe care o avem despre evenimentele
sociale semnificative, trecute sau prezente provine azi aproape exclusiv de la diferitele media(televiziunea in
mod special), producand in acelasi timp numeroase probleme.

II. TEMA VII. DEZVOLTAREA MASS-MEDIA

5.Presa scrisa.
Ziarele modern apartin erei industriale, intrunind conditii tehnice, economice, sociale si culturale multiple
venite in plus fata de presa populara. Ziarul propriu-zis incepe sa fie tiparit in sec XVIII beneficiind de
perfectionarea tiparului si organizarea postei ca serviciu regulat. Cu timpul ziarele se transforma din
vanatori de informatii noi in ghizi de opinie- devin arme ale lupte politice duse de diferite partie.
6. Jurnalismul literar.
Suport al constituirii spatiului public la inceputurile epocii moderne a doua faza a evolutiei presei. Aceasta
a fosteprioada editorilor-redactori provenita din intelectualitatea angajata in exprimarea si apararea
valorilor epocii moderne. Presa devine cu atat mai manipulata cu cat se comercializeaza. Din literara
,activitata redactorului devine jurnalistica.
7. Trasaturile caracteristice ale ziarelor moderne:
Aparitie regulata, multiple obiective vizate (informare, publicitate, divertisment), support commercial
(retele de difuzare), un public larg, preturi de vanzare accesibile.
8. Profile de publicatii/tipuri de presa
-presa profesionala
-presa unui singur public
-presa elitelor
-presa pentru publicul feminin
-presa pentru copii si adolescenti
-presa de evaziune si prolifierea tabloidelor
-presa militantilor
-reviste literare si artistice
-presa pt informatii specializate
-presa de radio sitv
9. Radiodifuziunea
-apartine mediilor de difuzare bazate pe transmiterea semnalelor specale a undelor hertziene in sens unic.
-serviciu de radiocomunicatii ale carui emisiuni sunt destinate a fi primite direct de publicul general.
Serviciul poate cuprinde emisiuni
-termenul acoperara radioul si televiziunea
10. Aparitia si dezvoltarea televiziunii.
Televiziunea - ansamblu de procedee tehnice pentru transmiterea la distant a imaginilor animate si
sonorizate. S-a nascut din conjugarea a 3 serii de descoperiri: fotoelectricitatea, analiza si reproducerea
imaginii, transmiterea prin unde hertziene a semnalelor electrice corespunzatoare fiecarui punct analizat.
De-a lungul anilor progresul tehnologic face posibile aparitia receptorului tv, serviciul de transmisiune tv,
televiziunea in culori, telecomanda, televiziunea HD, cablul, satelitii, multiplicarea canalelor etc
11.Tipurile de media
-mediile autohtone: cartile ziarele, discurile, casetele
-mediile de difuzare radio, tv: au ca support de difuzare mediile hertziene si pot acoperi spatii de audiente
foarte mari, pana al nivelul intregii planete.
-Mediile de intercomunicatii: permit o comunicare la distanta in dublu-sens :telefonul, video-grafia, teletext
sau video-fir.
Dupa alte criteria mediile pot fi clasificate in:
-medii de prezentare - vocea, corpul, fata folosesc limbajul natural al cuvintelor, mimica, expresia,
gesturile; se restrang la aici si acum, producand acte de comunicare
-medii de reprezentare cartile, pictura, fotografiile, arhitectura, sculptura. Au caracter de reprezentare, au
un mare coeficient de creativitate. Exista si circula independent de comunciare
-mediile mecanice telefon, radio, tv, telex, telegraf, care sunt transmitatori ai categoriilor 1 si 2.

III. TEMA VIII. AUDIENTA MASS-MEDIA

12. Importanta studierii audientei.
Majoritateastudiilor de sociologiacomunicarii se intereseaza de publiculacestora.
-comunicarea nu este un process unic, receptorii fiind o veriga activa a lantului communicational si care
trebuie deci cunsocuta de comunicatori
-Feedback-ul spontan permite reglarea nemijlocita a comportamentului communicational, un feedback
intarziat masurandu-se intr-o audienta scazuta.
-actiunea media vine ca o piata de cerere si oferta, mediile actionand intr-un context concurential cu oferte
multiple fiecare tinzand spre o audienta cat mai mare, cat mai vasta. Cunoasterea audientei devine un
element cheie in evaluarea pietei.
-audienta si opinia fixeaza limitele a ceea ce se poate spune sau in orice caz ceea ce vrea sa se comunice.
Opinia publica fixeaza limitele asupra esentei a ceea ce este de comunicat.
-cunoasterea audientei are ratiuni economice: fiecare media cauta audiente maxime si stabile spre creerea
de castiguri cat mai mari.
13. Audienta
Constituie un ansamblu structurat de indivizi care recepteaza mesaje mass-media diferit de celelalte grupuri
mentionate prin faptul ca este: mai numeroasa, mai dispersata (nelimitata spatial) este structurata in functie
de factori grupali, de mediul socio-cultural si de elemente caracteristice de personalitate.
Tipologia audientei dupa criteriul formarii acesteia:
-grupul gratification set scopuri si interese individuale specifice
-grupul fanilor simpatie fata de un gen sau o personalitate
- grupul fidelitate fata de media
14. Publicul tinta
Este definit ca instant interna, vizata, destinatar ideal, reprezentat si construit prin modul de construire a
mesajelor rep o configuratie de opinii, credinte, nevoi, comportamente. Notiunea presupune un public ce
reactioneaza conform cu intentiile instante imediatice. Publicul tinta este estimate si configurat prin strategii
de marketing.
P.Charaudeau distinge doua tipuri de estimare a publicului tinta:
-estimarea intelectiva evaluarea interesului pentru oferta mediatica, a credibilitatii acordate unui media,
capacitatea de a recepta mesaje.
-estimarea afectiva presupuneri cu privire la modul de a reactiona emotional la mesaje chiar inconstient
15. Publicul real
Este publicul efectiv al diferitelor media. Este publicul observant si masurat prin diferite metode de evaluare
a audientei in calitate de consummator efectiv al media (emisiuni canale, ziare) este cel pe care alte tehnici si
metode de amsurare il prezinta in reactiile si comportamentele sale effective suportand efectele comunicarii
de masa. Publicul tinta rep entitati considerate din punct de vedere al comportamentului lor real in calitate
de consumatori efectivi ai unui produs commercial cel oferit de mass emdia.
16. Audienta activa
Este un concept introdus in sociologiea comunicarii de Scoala engleza a studiilor culturale care accentueaza
importa intareferintelor cultural si a identitatilor sociale si politice. Notiunea de audienta active defineste
mai multe caracteristici ale receptarii exprimabile prin termenii de: activitate (utilizarea televizorului este o
activitate si nu o pura pasivitate, o pura relaxare), creativitate (telespectatorul investeste voluntar sau
involuntar resurse inventive si imaginative in actul receptarii) si diferentiere
17. Intrebarile la care isi doreste sa raspunda cercetarile de masurare a audientei:
-cine citeste, asculta,priveste? Ce categorii de oameni privesc la tv, asculta radio sau citesc ziare?
-in ce mod? Ce utilizari dau oamenii diferitelor media?
-cat de satisfacuti sau nesatisfacuti sunt receptorii de mesaje primite?
Este vorba pe scurt de:
-frecventa contactelor cu media
-duratele de expunere la media
-structura socio-demografica a publicului receptorilor
-locul expunerii la media
-componentele de receptare si valoarea atentiei
-distributia intentiilor si motivatiile expunerii la mass media
-clasificarea tipologica a audientelor.
Stilurile de viata si practicile cultural ale auditorilor
18. Ancheta prin interviu
S-a impus ca o metoda frecvent utilizata pentru recoltarea datelor necesare obtinerii raspunsurilor la
intrebarile cercetarilor de masurare a audientei. Procedeele folosite pot fi:
-chestionarul standardizat, aplicat prin interviuri fata in fata la domiciliu de care operatori de ancheta sau pe
cale telefonica
-chestionarul standardizat trimis prin posta sau publicat in ziare- reviste.
Prin aceste anchete se inregistreaza duratele lecturii presei, ale expunerii la radio si tv, informatii privind
dotarea gospodariei cu mijloace audio-vizuale, date socio-demografice de identificare a subiectilor.
19. Ancheta pe esantioane specifice
Anchetele sau sondajele sunt o metoda de masurare a audientelor utilizata pentru inregistrarea si evaluarea
complexa a comportamentelor de consum mediatic al unor categorii si grupuri sociale specific copii,
adolescent, tineri, casnice, fermieri dar si pentru calcularea impactului perceput al programelor tv asupra
formelor de viata, a stilului si modului cultural al categoriilor respective. Astfel se observa de pilda ca liceenii
petrec zilnic in medie mai mult timp decat acorda pregatirii lectiilor lor si ca muzica se afla pe primul loc in
preferintele lor de petrecere a timpului liber si relaxare, ca baietii sunt mai mari consumatori de tv decat
fetele etc.
20. Indicatori de audienta ai TV
Michel Souchon a elaborate un system de indicatori ai teleaudientei:
-Audienta Instantanee: numarul sau proportia persoanelor prezente in fata televizorului la un
momentprecis. Acest indicator se masoara prin metoda audimetrica
-Audienta cumulate: numarul sau proportia indivizilor care primesc de regula in decursul unei saptamani un
canal de televiziune timp de un moment dintr-un interval orar, dintr-o zi sau o saptamana indifferent de
durata acestui moment. Cel mai adesea se iau in calcul cei care au vizionat un canal tv cel putin 15 min
incontinuu in zilele sapt respective.
-Audienta integral: indice de interes sau de fidelitate numarul sau proportia telespectatorilor care
vizioneaza un program sau o emisiune pe toata durata acesteia. Indicatorul masoara fidelitatea
telespectatorilor fata de un program sau televiziune, gradul de interes, atasamentul pentru o emisiune.
-Durata de ascultare pe individ media timpului petrecut la televizor de ansamblul indivizilor unui panel,
considerat reprezentat reprezentativ pentru populatia tarii.
-Audienta medie pe emisiune sau pe interval orar (rating sau AMR) numarul mediu pe minut de
telespectatori prezenti la televizor la o emisiune, la un program sau intr-un interval orar anumit. (raportul
intre suma mediilor telespectatorilor przenti pe minut la tv pe durata emisiunii respective si numarul celor
care vizioneaza televiziunea in intervalul orar respective inmultit cu 100)
- Partea de audienta sau partea de piata (share) pe canal tv procentajul audientei unui canal TV raportat la
audienta totala a tuturor canalelor de TV, intr-o zi, intr-o sapt, intr-o luna sau an.
-Volum de ascultare indicator def prin notiunea de ore/spectator vorele petrecute in fata televizorului.