TORACE

8.11.2010
 ANATOMIA MEDIASTINULUI
Mediastinul reprezinta spatiul median intre cei
doi pulmoni.
Este o regiune viscerala in care se gasesc
strans legate intre ele organe ale aparatului
cardio-vascular respirator si digestiv, timusul,
vase si ganglioni limfatici, nervi, toate
inconjurate de tesut conjunctiv mediastinal si
tesut adipos reprezentat de corpul adipos
retrosternal si al spatiului subcardiac.
 MEDIASTINUL
Se delimiteaza astfel:
anterior este sternul,
posterior este coloana vertebral
lateral este faa mediastinal a plmnilor.

El se mparte printr-un plan orizontal, ce trece

prin unghiul sternal i vertebra T4 n:
mediastin superior
mediastin inferior
mediastin anterior
mijlociu
posterior
 MEDIASTINUL SUPERIOR
Se gsete ntre orificiul superior al toracelui i
planul ce trece prin vertebra T4. Conine:
originea muchilor sternohioidian i
sternotiroidian, arcul aortic cu ramurile lui,
venele brahiocefalice i partea superioar a
venei cave superioare, nervii vagi, frenici,
cardiaci, nervul laringeu recurent stng,
traheea, esofagul, ductul toracic i timusul.
 MEDIASTINUL ANTERIOR
Se gaseste intre stern si pericard i conine:
ligamentele sternopericardice, ganglionii
limfatici i artera toracic intern
 MEDIASTINUL MIJLOCIU
Se gsete ntre faa anterioar a pericardului
i bifurcaia traheei.
Conine: inima cu pericardul, aorta ascendent,
partea intrapericardic a venei cave superioare,
poriunea terminal a venei azygos, traheea cu
bronhiile, trunchiul i venele pulmonare, nervii
frenici.
 MEDIASTINUL POSTERIOR
Se gsete ntre bifurcaia traheei i
coloanavertebral.
Conine: esofagul, aorta descendent toracic,
vena azigos i hemiazygos, canalul toracic,
nervul vag, lanul simpatic toracic i nervii
splanhnici
Mediastinul
vedere
laterala stanga
Mediastinul vedere
Laterala dreapta
 APARATUL RESPIRATOR
TRAHEEA
Este un tub fibrocartilaginos care continua in jos laringele si
se intinde pana la nivelul vertebrei a IV-a, a V-a toracala, cu
o lungime de 11-13 cm si cu un diametru de circa 2 cm.
Ca structura traheea este alcatuita dintr-o tunica
fibromusculocartilaginoasa, in grosimea careia se gasesc 6-
20 semiinele cartilaginoase, legate intre ele prin ligamente
inelare.
Posterior, unind cele doua capete ale potcoavei
cartilaginoase, se afla membrana traheeala, in grosimea
careia se afla muschiul traheal. Contractia acestuia
micsoreaza calibrul traheei. Tunica interna este formata din
mucoasa ciliata, cu numeroase glande, specifice mucoaselor
respiratorii.
 BRONHIILE PRINCIPALE
Bronhiile au originea la nivelul vertebrei T5.
Bronhia principal dreapt este mai scurt, mai
larg i mai vertical dect cea stng i are
anterior vena cav superioar, aorta i artera
pulmonar dreapt.
Posterior este vena azygos. Superior este crosa
venei azygos. Bronhia principal stng are
anterior artera i vena pulmonar stng, iar
posterior artera aorta. Superior este arcul
aortic.
 PLMNII
Plmnii se gsesc n cavitatea toracic, unde
ocup partea lateral, ntre ei delimitndu-se o
regiune topografic, numit mediastin. Ei sunt
nvelii de o foi seroas numit pleur.
Fiecare plmn are o fa costal, o fa
medial, o margine anterioar ce separ faa
costal de cea medial, o margine inferioar ce
circumscrie baza plmnului, o baz i un vrf.
 ANATOMIA PLAMANILOR
Fiecare plaman are o forma conica, iar la examinare
prezinta un apex, o baza, trei marginii si doua
suprafete.
Apexul

Are forma rotunjita si se intinde pana la baza

gatului, ajungand pana la 2,5 si 4 cm deasupra
nivelului capatului sternului si a primei coaste.
Artera subclavie formeaza un sant la trecerea sa in
fata pleurei, sant care se intinde deasupra si lateral
de apex.
 ANATOMIA PLAMANILOR
Baza plamanului
Este larga, concava si se afla deasupra suprafetei concave a
diafragmului, care separa plamanul drept de lobul drept al
ficatului si plamanul stang de lobul stang al ficatului,
stomac si splina. Intrucat diafragmul se intinde mai sus pe
partea dreapta decat pe partea stanga, concavitatea de la
baza plamanului drept este mai profunda decat cea de pe
partea stanga. Lateral si in spate, baza plamanului este
limitata de o margine subtire si ascutita care se proiecteaza
pe o oarecare distanta in sinusul frenico-costal al pleurei,
intre coastele inferioare si insertiile costale ale diafragmului.
Baza plamanului coboara in inspir si urca in expir.
 Plamanul drept, desi este mai scurt cu 2,5 cm decat cel stang, ca o
consecinta a ridicarii diafragmului datorita prezentei ficatului, este
mai larg, datorita inclinarii spre stanga a inimii; capacitatea sa totala
este mai mare si cantareste mai mult decat plamanul stang.
 SANTURILE SI LOBII
PLAMANILOR
Plamanul stang este impartit in doi lobi, unul
superior si altul inferior, de o fisura
interlobara, care se intinde de la suprafata
costala la cea mediastinala a plamanului, atat
desupra cat si sub hil.
Plamanul drept este impartit in trei lobi,
superior, mijlociu si inferior de catre doua
fisuri interlobare.
Plamanii
vedere
anterioara
Plamanii
vedere
posterioara
 Stg - Fisura incepe la suprafata
mediastinala a plamanului pana in
partea superioara si posterioara a
hilului si se indreapta posterior si
superioar pana la marginea posterioara
pe care o intalneste
intr-un punct aflat la aproximativ 6 cm
sub apex. Se extinde anterior si
posterior deasupra suprafetei costale si
ajunge la marginea inferioara putin in
spatele extremitatii anterioare, iar
traseul sau ulterior poate fi urmarit
antero-posterior de-a lungul suprafetei
mediastinale pana la portiunea
inferioara a hilului.
 Dr. - Directia sa este, totusi, mai
verticala, si intalneste marginea
inferioara la aproximativ 7,5 cm in
spatele extremitatii anterioare. Cealalta
fisura separa lobul superior de cel
mijlociu. Isi are originea in fisura
anterioara, langa marginea posterioara a
plamanului si , avand un traseu
orizontal anterior, intretaie marginea
anterioara la acelasi nivel cu capatul
sternal al cartilajului costal patru; la
nivelul suprafetei mediastinale poate fi
urmarita posterior, pana la hil. Lobul
mijlociu, cel mai mic lob al plamanului
drept, are forma de pana si include
partea inferiora a marginii anterioare si
partea anterioara a bazei plamanului.
SEGMENTAT
IA BRONHO-
PULMONARA
 STRUCTURA PLAMANILOR
Plamanii sunt formati dintr-o membrana externa seroasa, un
tesut areolar subseros si substanta pulmonara sau parenchim.
Membrana seroasa este pleura pulmonara; este subtire, transparenta
si imbraca organul pana la radacina.
Parenchimul este compus din lobuli secundari, care, desi sunt in
legatura stransa intre ei prin tesut areolar interlobular, acestia
sunt distincti unul de altul.
Lobulii secundari variaza in marime, cei de la suprafata sunt mari,
au forma piramidala, cu baza intoarsa spre suprafata; cei din interior
sunt mai mici si au forme variate. Fiecare lobul secundar este format
din mai multi lobuli primari, care reprezinta unitatile anatomice ale
plamanilor. Lobulii primari sunt formati din canalul alveolar,
spatiile aeriene conectate cu acestea si vasele de sange, limfaticele si
nervii care le deservesc.
Bronhiolele lobulare difera de bronhiile mai mari, prin faptul ca
nu au cartilaj si celulele epiteliului ciliat sunt de forma cubica.
Bronhiolele lobulare au un diametru de aproximativ 0,2 mm.
 VASELE
Artera pulmonara transporta sangele fara oxigen pana la
plamani; se divide in mai multe ramuri care insotesc fiecare
ramificatie bronsica si care se termina intr-o retea densa de
capilare in peretele alveolelor. In plaman ramurile arterei
pulmonare se gasesc, de obicei, deasupra si in fata bronhiei,
iar vena dedesubt.
Venele pulmonare isi au originea in capilarele
pulmonare, se unesc apoi in ramuri mai mari care
strabat parenchimul pulmonar, independent de arterele
pulmonare si bronhii. Dupa ce comunica liber cu alte
ramuri, formeaza vase largi, care vor avea legaturi cu
arterele si bronhiile si pe care le insotesc pana la hilul
organului. In final se varsa in atriul drept al inimii, sangele
oxigenat fiind apoi distribuit in tot organismul prin aorta.
 VASELE
Arterele bronhice transporta sange pentru
nutritia plamanului; ele deriva din aorta toracica
sau din arterele intercostale superioare si, insotind
bronhiile, sunt distribuite glandelor bronsice si
peretilor bronhiilor mari si a vaselor pulmonare.
Vena bronsica se formeaza la radacina
plamanului, primind venele superficiale si
profunde corespunzatoare bronhiilor si
arterelor bronsice
 PLEURA
La exterior plmnii sunt acoperii de dou
membrane subiri, seroase numite pleure. Pleura
are o lam parietal, care, dup regiune poart
numele de diafragmatic, mediastinal sau
costal. La trecerea dintre partea mediastinal pe
partea costal se gsete recesul costomediastinal.
ntre partea costal i diafragmatic este recesul
costodiafragmatic. La vrful plmnului, pleura
parietal formeaz domul pleural, peste care se
gsete fascia suprapleural, pe care se inser
m.scalen minim (origine C7)
 PLEURA
Pleura parietal se continu superior de hil cu
pleura visceral iar inferior de hil, formeaz
ligamentul pulmonar. Pleura visceral
acoper plmnul i intr n anurile
plmnului. ntre membrane se formeaz
cavitatea pleural, cavitate virtual, ce conine
o cantitate mic de lichid, ce favorizeaz
alunecarea celor dou foie pleurale una pe
cealalt i adezivitatea lor.
 ANATOMIA CORDULUI
Este un organ musculocavitar, de forma conica, format din 4
camere: 2 atrii - atriul drept (AD) si atriul stng (AS) si 2
ventriculi - ventriculul drept (VD) si ventriculul stng (VS).
Cele 4 ncaperi sunt delimitate prin septul interatrial si
interventricular n cord drept si cord stng.
Cordul drept (AD + VD): > primeste snge n AD prin
venele mari [vena cava inferioara (VCI) - dreneaza sngele
etajului inferior: viscere abdominale, pelvis, membre
inferioare si vena cava superioara (VCS) - dreneaza sngele
etajului superior: membre superioare, cap si gt] si
pompeaza sngele din VD n circulatia pulmonara prin
artera pulmonara, unde are loc hematoza (transferul gazelor
respiratorii prin membrana alveolocapilara cu oxigenarea
hemoglobinei)
 ANATOMIA CORDULUI
Cordul stng (AS + VS): > primeste snge
oxigenat n AS prin venele pulmonare (4) si
pompeaza sngele din VS n circulatia sistemica
prin artera aorta
Se realizeaza 2 circulatii: marea circulatie
(circulatia sistemica): VS - aorta - ramuri arteriale
- capilare sistemice (distribuie sngele la tesuturi)
- vene - VCS si VCI - AD, si mica circulatie
(circulatia pulmonara): VD - artera pulmonara -
capilare pulmonare - venele pulmonare - AS.
 RAPORTURI:
Este situat n mediastinul mijlociu si are raporturi cu plamnul stng,
diafragmul (si prin intermediul diafragmului cu fornixul gastric) si
cu peretele toracic anterior.
 CAMERELE INIMII
Inima umana are patru camere. Cele doua camere
superioare, atriul (auriculul) drept si stng, sunt
camerele de primire a sngelui. Acestea
colecteaza sngele adus de vene. Camerele
inferioare ale inimii, ventriculul stng si drept, au
rolul unor pompe puternice. Ele mping sngele
prin artere, de la inima catre corp.
Partea dreapta si cea stnga a inimii sunt separate
una de cealalta printr-un perete de tesut (sept
interventricular).
 CAMERELE INIMII
Patru valve interioare mpiedica alunecarea inversa a
sngelui. Ele se deschid usor n directia curgerii sngelui si
se nchid cnd acesta mpinge n sens invers.
Doua dintre valve se afla ntre atrii si ventricule, cunoscute
ca valve atrioventriculare. Valva atrioventriculara dreapta
(tricuspida) este formata din trei fsii de tesut, n timp ce
valva atrioventriculara stnga (bicuspida sau mitrala) are
numai doua. Celelalte doua valve sunt situate ntre
ventricule si artere. Sunt numite valve semilunare, deoarece
fiecare este formata din trei fsii de tesut n forma de
semiluna. Valva semilunara dreapta, dintre atriul drept si
artera pulmonara, se mai numeste si valva pulmonara. Cea
stnga, dintre ventriculul stng si aorta, se mai numeste si
valva aortica.
 STRUCTURA CORDULUI
Un sac dur, cu pereti dubli, cunoscut ca
pericard, inconjoara inima. Stratul interior al
pericardului, epicardul, se afla direct pe
miocard. Stratul exterior al pericardului este
lipit de osul pieptului si de alte structuri din
cavitatea toracica si are rolul de a fixa inima.
Intre peretii pericardului se afla un spatiu
ingust umplut cu un lichid apos care impiedica
frecarea acestora in timpul batailor inimii.
 STRUCTURA CORDULUI
Suprafetele interioare ale camerelor inimii sunt
captusite cu o fasie subtire de tesut lucios, alb -
endocardul. Acelasi tip de tesut - cunoscut si
ca endoteliu - captuseste si vasele de sange ale
corpului, asigurand o curgere usoara a sangelui
si prevenind formarea de cheaguri in sistemul
circulator.
 ATRIUL DREPT
Este format din:
sinusul venos cu auriculul drept - Sinusul venos se gsete
ntre orificiul venei cave superioare i inferioare i este
separat de restul atriului prin creasta terminal.
atriul propriu-zis are form cubic i prezint pe perei
muschi pectinai. La nivelul atriului se afl superior ostiul
venei cave superioare i inferior orificiul venei cave
inferioare ce prezint o valv rudimentar - valvula venei
cave inferioare, lateral de care se deschide sinusul coronar;
ntre cele dou vene cave se gsete tuberculul intervenos.
Peretele posterior este reprezentat de septul interatrial la
nivelul creia se afla fosa oval, delimitat de limbul fosei
ovale. Sinusul coronar cu valva tricuspid i tendonul
Todaro formeaz un trigon n care este nodul
atrioventricular.
ATRIUL
DREPT
 ATRIUL STNG
Are perei netezi i mai groi; n el se
deschid cele 4 vene pulmonare. Pe septul
interatrial se gsete fosa oval. Pe peretele
anterior se gsete orificiul de comunicare cu
auriculul stng, o prelungire a atriului
stng.Comunic cu ventriculul stng prin
orificiul atrioventricular, care prezint valva
bicuspid.
ATRIUL
STANG
 VENTRICULUL STNG
Este cavitatea inimii cu cei mai groi perei i este format
din cavitatea de recepie a ventriculului stng i bulbul
aortei.
Are peretele muscular de trei ori mai gros dect ventriculul
drept. Prezint trabecule musculare i 2 muschi papilari:
anterior i posterior, care se leag de valva anterioar i
posterioar. Septul interventricular are o parte
membranoas, superioar, (pe care coboar fasciculul
atrioventricular) i o parte muscular, inferioar. Baza
ventricului stng prezint orificiul atrioventricular stng ce
este prevazut cu valva mitral (cu 2 cuspide: anterioar i
posterioar). Anterior i la dreapta ostiului atrio-ventricular
se afl ostiul aortei ce se continu cu aorta i prezint la
orificiu 3 valve semilunare: dreapt, stng i posterioar.
 VENTRICULUL DREPT
Are form piramidal i este format din cavitatea de
recepie a ventriculului drept i conul arterial. Pe perei se
gsesc trabecule musculare i 3 muschi papilari: anterior,
posterior i septal, care se leag prin tendoane de valva
atrioventricular dreapt.
Trabecula septomarginal leag peretele interventricular de
muchiul papilar anterior. Trabecula septomarginal
mpreun cu marginea liber a cuspidei anterioare i cu
muchiul papilar anterior mparte cavitatea ventriculului
drept n dou compartimente: compartimentul de recepie
situat inferior i cel de evacuare situat superior.
Compartimentul de evacuare se continu superior cu conul
arterial i acesta se continu cu trunchiul pulmonar care
prezint 3 valve semilunare: anterioar, dreapt i stng.
Orificiul atrioventricular drept are valva tricuspid cu 3
cuspide: anterioar, posterioar i septal.
 PERICARDUL
Pericardul este un sac cu structur fibroas ce nvelete
inima fiind format dintr-o foi fibroas i una seroas
Inima prezint la exterior o membran subire numit
epicard i e cptuit de endocard. Sub epicard se
gsete miocardul format din: a) miocardul atrial
este format din fibre superficiale, comune atriilor i
fibre profunde pentru fiecare atriu; b)miocardul
ventricular este format din 3 straturi: superficial
spiralat, mijlociu circular, profund longitudinal.
Miocardul se inser pe un schelet fibros format din
inele i trigoane fibroase i partea membranoas a
septului interventricular. Inelele se gsesc la originea
arterei aorte, trunchiului pulmonar i orificiului
atrioventricular stng i drept. Pe ele se inser valvele
inimii.
 VASCULARIZAIA INIMII
Vascularizaia inimii provine din cele dou artere
coronare: artera coronar stng i artera coronar
dreapt.
Artera coronar dreapt are originea n sinusul
aortic, n dreptul valvei semilunare drepte. Trece n
partea dreapt a anului coronar i, de pe
faasternocostal, ajunge pe faa diafragmatic dup ce
a ocolit marginea dreapt a inimii. Intr n anul
interventricular posterior unde se continu cu ramura
interventricular posterioar ce se poate anastomoza cu
artera interventricular anterioar. Vascularizeaz
bulbul aortei conul pulmonarei, atriul i ventriculul
drept, septul interatrial. Are ca ramuri: artera atrial
anterioar, artera marginii drepte i artera diagonal
inferioar a ventriculului drept.
 VASCULARIZAIA INIMII
Artera coronar stng are originea n sinusul
aortic la nivelul valvei semilunare stngi. Trece ntre
trunchiul pulmonar i auriculul stng i intr n partea
stng a anului coronar i se mparte n ramura
interventricular anterioar i ramura circumflex.
Ramura interventricular anterioar se gsete n anul
interventricular anterior la dreapta venei omonime.
Vascularizeaz faa sternocostal a ventriculului stng,
parial ventriculul drept i septul interventricular prin
ramurile septale (7-14). Ramura circumflex merge
iniial prin anul coronar i ajunge apoi pe faa
diafragmatic unde se termin. Are ramuri pentru atriul
stng i ventriculul stng (faa pulmonar, faa
diafragmatic, muchiul papilar anterior i parial
cel posterior).
Arteriografie-
Arterele
coronare
 Venele inimii
Sngele venos ajunge n sinusul coronar care se
gsete n anul coronar de pe faa diafragmatic. Are
ca afluenti: 1.Vena mare a inimii care se gsete n
anul interventricular anterior, trece peste bifurcaia
arterei coronare stngi i apoi merge n partea stng a
anului coronar; 2.Vena oblic a atriului stng
trece peste peretele posterior al atriului stng;
3.Vena posterioar a ventriculului stng trece
peste faa diafragmatic a ventriculului stng;
4.Vena medie a inimii se gsete n anul
interventricular posterior; 5.Vena mic a inimii se
gsete n dreapta anului coronar. Sinusul coronar
se deschide n atriul drept. Circa 40% din sngele
venos al inimii este drenat prin venele anterioare
i venele mici ale inimii ce se deschid direct n
cavitile inimii.
 VASELE MARI ALE
MEDIASTINULUI
Trunchiul pulmonar pornete de la inelul
fibros i continu conul terminal prezentnd un
ostiu prevazut cu 3 valve: anterioar, dreapt i
stng. Are o lungime de circa 5 cm i un traiect
aproape orizontal cu o uoar concavitate spre
dreapta n care este cuprins aorta ascendent,
cele dou artere apar ca rsucite una n jurul
celeilalte. Ramurile trunchiului pulmonar, artera
pulmonar dreapt i stng, se desprind sub arcul
aortic i au un traiect aproape paralel cu acesta.
 AORTA
Aort pleac de la baza ventriculului stng
unde se afl orificiul aortic prevazut cu 3 valve
semilunare: posterioar, dreapt i stng.
Superior de valve este sinusul aortic din care
se desprind cele doua artere coronare. Are
un traiect spre superior i stng, formeaz un
arc posterior (T4) i coboar n partea stng a
coloanei vertebrale i trece prin diafragm. Are o
parte ascendent, arcul (sau crosa aortei) i partea
descendent.
 AORTA
Aorta ascendent se gsete n mediastinul
mijlociu, n pericardul fibros, ntre ventriculul
stng i trunchiul brahiocefalic. Delimiteaz cu
trunchiul pulmonar sinusul transvers. Are
anterior trunchiul pulmonar i auriculul
drept, iar posterior atriile i artera pulmonar
dreapt. La dreapta se gsete vena cav
superioar, iar la stng este n raport cu
trunchiul pulmonar.
 AORTA
Crosa aortei se gsete la nivelul vertebrei T4
ntre originea trunchiului brahiocefalic i
ligamentul arterial. Formeaz un arc spre
posterior i se continu cu aorta descendent.
Are anterior i lateral nervul vag i frenic,
posterior traheea, esofagul, inferior este
trunchiul pulmonar. Din partea superioar
pleac trunchiul brahiocefalic, artera carotid
comun stng i artera subclavie stng.
 AORTA
Aorta descendent toracic se gsete n
mediastinul posterior, continu arcul aortic ntre
T4-T12. Iniial medial i apoi posterior are
coloana vertebral, lanul simpatic stng i
vena hemiazygos. Anterior are pediculul
pulmonar stng i esofagul. Pe partea lateral
are pleura mediastinal ce se insinueaz ntre
aort i esofag. Are ramuri: arterele intercostale,
artera frenic superioar, arterele pericardice,
bronice, arterele esofagiene i mediastinale.
 VASELE
MARI ALE
MEDIASTINU
LUI
SUPERIOR
 VENELE BRAHIOCEFALICE
Vena brahiocefalic dreapt se formeaza n
partea dreapt, posterior de articulaia
sternoclavicular, din vena jugular intern
dreapt i vena subclavie dreapt i coboar
aproape vertical. Vena brahiocefalic stng se
formeaz, posterior de articulaia
sternoclavicular, din vena jugular intern stanga
i vena subclavie stng, dup care are o direcie
oblic spre medial, cu un traiect mai lung ce
depete linia median. Cele 2 vene se unesc
posterior de articulaia sternocostal 1 dreapt i
formeaz vena cav superioar. Primesc, ca
aflueni, venele tiroidiene inferioare,
vertebrale, toracice interne i mediastinale.
 VENA CAV SUPERIOAR
Se gsete n mediastinul superior i apoi n
mediastinul mijlociu, n interiorul sacului
pericardic. Dup formare are traiect paralel cu
marginea dreapt a sternului i se deschide n
atriul drept. Se formeaz din venele brahiocefalice
stng i dreapt. Are raporturi anterior cu
articulaia sternocostal 2 i 3 i vasele toracice
interne, iar posterior cu traheea, nervul vag drept;
medial cu aorta ascendent. Primete ca afluent
vena azygos.
 Sistemul venelor azygos
Venele subcostale se unesc cu venele lombare
ascendente i formeaz un trunchi comun: vena azygos
pe dreapta i vena hemiazygos pe stnga, ce strbat
diafragma spre torace.
Vena azygos urc pe partea dreapt a coloanei
vertebrale i la vertebra T4 trece peste pediculul
pulmonar drept i se vars n vena cav superioar. Are
anterior esofagul. Primete venele intercostale,
esofagiene, bronice, mediastinale i vena hemiazygos.
Vena hemiazygos urc pn la vertebra T8, trece
posterior de aort i se vars n vena azygos. Primete
venele intercostale stngi.