ANATOMIE

2
ANGIOLOGIE
 CAVITATEA TORACICA
Inima si plamanii sunt protejati in cavitatea
toracica.
Inima sta intre plamani intr-un sac fibros,
pericardium, iar fiacare plaman este invelit de o
membrana seroasa, pleura.
Cavitatea Toracelui. capacitatea ei nu
corespunde cu dimensiunea aparenta extern,
pentru ca
(1) spatiul delimitat de coastele inferioare este
ocupat de unele viscere abdominale;
(2) cavitatea se extinde peste partile anterioare
ale primelor coaste in gat.
(3)Dimensiunea cavitatii variaza constant in timpul
vietii prin miscarile coastelor si diafragmului, si cu
The mediastinum is a thick,
flexible soft tissue partition
oriented longitudinally in a
median sagittal position. It
contains the heart, esophagus,
trachea, major nerves, and
major systemic blood vessels.
 Pericardul
Sac conic fibro-seros, in care se afla inima si
radacinile marilor vase.
Plasat in spatele sternului si cartilajelor
coastelor 3,4,5,6 si 7 pe partea stanga, in
mediastin.
Anterior perete toracic+ plamani, pleura/ =
extremitatea inferioara a timusului la copil
Posterior, bronhii, esofag, aorta toracica
descendenta , plamani.
Lateral, pleur, plamani; nervul frenic +
vase (intre pericard si pleura pe fiecare parte)
 PERICARD
exterior/ pericardul fibros
Interior/ pericard seros
 CORDUL

Organ musculocavitar
12 cm. in lungime,
8 - 9 cm. in latime,
6 cm. In grosime.
Greutate: 280 - 340
grame la barbati; 230 -
280 grame la femei.
Baza (basis cordis) si Baza/ orientata superior,
Suprafata posterior, si la dreapta,
diafragmatica separata de vertebrele
toracice 5,6 ,7,8 de esofag,
aorta, si ductul toracic.
Formata in principal de
atriul stang si foarte putin
de atriul drept.
Cele patru vene
pulmonare, cate 2 pe
fiecare parte se deschid in
atriul stang, iar VCS si VCI
se deschid in atriul drept
Suprafata diafragmatica /
orientata inferior e formata
de ventriculi, si sta pe
diafragm.
Separata de baza prin
portiunea posterioara a
santului coronar,
 Apexul (apex cordis).orientat inferior, anterior si la stanga, in spatele
spatiului 5 intercostal stang, aprox 4 cm. Sub si 2 mm. medial de papila
mamara stanga
Suprafata sternocostala / orientata anterior, superior si la stanga.
Portiunea inferioara este convexa, formata mai ales din ventriculul drept,.
Portiunea superioara este separata prin santul coronar de cea inferioara, si
e formata de atrii; prezinta o concavitate adanca occupata de aorta
 Marginea dreapta /
lunga, formata de
atriul drept /
superior si
ventriculul drept,
inferior (aceasta
portiune= aproape
orizon
margin stanga
sau obtuza este
mai scurta si
rotunjita: e formata
in principal din
ventriculul stang
dar, putin si din
atriul stang.
Cele doua margini
converg spre apex
 camerele inimii

Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare,

atriul (auriculul) drept si stng, sunt camerele de primire a sngelui.
Acestea colecteaza sngele adus de vene. Camerele inferioare ale
inimii, ventriculul stng si drept, au rolul unor pompe puternice. Ele
mping sngele prin artere, de la inima catre corp.
Partea dreapta si cea stnga a inimii sunt separate una de cealalta
printr-un perete de tesut (sept interventricular).
 Camerele inimii
Patru valve interioare mpiedica alunecarea inversa a sngelui. Ele
se deschid usor n directia curgerii sngelui si se nchid cnd acesta
mpinge n sens invers.
Doua dintre valve se afla ntre atrii si ventricule, cunoscute ca valve
atrioventriculare.
Valva atrioventriculara dreapta (tricuspida) este formata din trei
fsii de tesut, n timp ce valva atrioventriculara stnga (bicuspida
sau mitrala) are numai doua.
Celelalte doua valve sunt situate ntre ventricule si artere. Sunt numite
valve semilunare, deoarece fiecare este formata din trei fsii de
tesut n forma de semiluna. Valva semilunara dreapta, dintre atriul
drept si artera pulmonara, se mai numeste si valva pulmonara. Cea
stnga, dintre ventriculul stng si aorta, se mai numeste si valva
aortica.

Atriul drept (atrium
dextrum; right auricle).
Separatia intre ele este
Mai mare decat stangul,
dar cu pereti mai subtiri
(aprox.2 mm); cavitatea
sa poate contine aprox.
57 c.c. / consta din doua
parti: o cavitate principala,
sau sinus venarum
(situat intre cele doua vv
cave/ pereti f. subtiri),
situata posterior, si,
anterior, o portiune mai
mica, auricula.
indicata extern de un sant
terminal sulcus, / din
fata VCS in fata VCI iar
intern de o creata
musculara verticala
creasta terminala. / in
spatele ei perete neted,
in fata: muschii
pectinati.
 Atriul drept
Deschideri
VCS
VCI
Sinus Coronar.
Valves
Valva VCI
Foramina venarum minimarum.
Valva sinusului coronar.
Atrioventriculara
 ATRIUL DREPT

Fossa ovalis (foramen ovale la fat)/Muschii pectinati/

Creasta terminala
 VENTRICULUL DREPT

Formeaza cea mai mare parte din suprafata anterioara a inimii si o portiune a
suprafetei diafragmatice. Atriul drept se afla la dreapta VD si VD este situat anterior si
la stanga orificiului AV drept.
SANGELE CE INTRA IN VD DIN AD SE MISCA ORIZONTAL SI SPRE ANTERIOR.
 VENTRICULUL DREPT
In interior
Deschideri
Atrioventriculara dreapta
Artera Pulmonara.

Valves
Tricuspida.
Pulmonara.

Trabecul carne (structuri neregulate musculare situate pe peretii

portiunii de aflux sanguin ai ventriculului drept ) / unele se prind cu
un capat de corzile tendinoase= muschi papilari
Chord tendine

Baza ventriculilor expusa dupa scoaterea atriilor
Atriul stang (atrium
sinistum; left Mai mic decat dreptul, dar cu
auricle) pereti mai grosi, de aprox.3
mm;
o cavitate principala acare
primeste vene pulmonare
un auricul

Deschideri
Cele 4 vene pulmonare.
Deschiderea atrioventriculara
stanga

Muschii pectinati.

Inima stanga- interior

 Ventriculul stang (ventriculus sinister)

mai lung si mai conic dacat dreptul.

Formeaza o mica parte a sprafetei sternocostale si o parte
considerabila a suprafetei diafragmatice a cordului + apexul.
Pereti de 3x mai grosi.
Interior
Deschideri
Atrioventriculara stanga
Aortica.
Valves
Bicuspida sau Mitrala.
Aortica
Trabecul carne.
Chord tendine
 Valva aortica

Sectiune prin cord care evidentiaza septul

interventricular
 Inima consta din fibre musculare, si inele fibroase
pentru insertia lor.
Este acoperita de un strat visceral al pericardului
seros (epicardium),
Tapetata la interior de endocardium.
Intre aceste doua membrane este peretele muscular
sau miocard.
Intre inelele fibroase puternice: atrioventricular
stang, drept si arterial aortic: trigonum fibrosum,
care repreinta os cordis gasit la animale mari,
precum boul si elefantul.
 Histologic
Tesutul muscular cardiac fibre speciale diferite de ale
muschilor striati obisnuiti
Celulele musculare cardiace prezinta atat caractere ale
muschilor striati (striatii formate de filamentele de actina
si miozina) cat si ale muschilor netezi (jonctiuni gap).
Sunt mai scurte decat fibrele musculare striate si
formeaza un sincitiu. Celulele musculare cardiace
individuale sunt separate de membrane celulare
denumite discuri intercalare. Rezistenta electrica a
discurilor intercalare reprezinta 1/400 din rezistenta
electrica a membranei laterale, peritand trecerea cu
usurinta a potentialelor de actiune.

 Inima este alcatuita din doua pompe distincte: inima
dreapta care pompeaza sangele incarcat cu CO2 catre
plamani si inima stanga, care pompeaza sangele
oxigenat catre organele periferice.
Fiecare dintre aceste doua inimi consta din cate o
pompa pulsatila bicamerala (un atriu si un ventricul).
Masa musculara cardiaca este separata in doua teritorii
sincitiale: sincitiul atrial si sincitiul ventricular,
separate prin tesut fibros, ceea ce permite atriilor sa se
contracte cu putin inaintea ventriculelor, lucru important
pentru eficienta pompei ventriculare.
 Bataile ritmice ale inimii sunt asigurate de mecanisme
speciale cu sediul chiar in inima. Ele emit stimuli ritmici
care se propaga sub forma de potentiale de actiune in
intreg miocardul determinand contractii cardiace ritmice.
Ciclul cardiac
Perioada cuprinsa intre inceputul unei batai cardiace si
inceputul urmatoarei batai se numeste ciclu cardiac.
Ciclul cardiac consta dintr-o perioada de relaxare
denumita diastola (in timpul careia inima se umple cu
sange) si o perioada de contractie denumita sistola.
 Sistemul excito-conductor al
inimii
compus din
nodulul sino-atrial (nodulul sinusal, SA); (pacemakerul
inimii 70-80 batai/min.)
caile internodale care conduc impulsul de la nodulul SA
la nodulul AV;
nodulul atrioventicular (AV) unde are loc o intarziere a
impulsurilor atriale inainte ca acestea sa se propage in
ventricule;
fasciculul His (atrioventricular) care conduce
impulsurile de la atrii la ventricule; ramurile drept si
stang ale fasciculului His, formate din fibre Purkinje
care conduc impulsurile in toate ariile ventriculare.
 Sistemul Purkinje este reprezentat de fibre care conduc
excitatia de la nodulul AV la ventriculi.
Cu exceptia primei portiuni a acestor fibre (care
penetreaza bariera fibroasa atrio-ventriculara) au
dimensiuni f. mari, viteza mare de conducere (4
m/sec.) astfel incat excitatia cuprinde aproape imediat
intregul miocard ventricular.
Distal, fasciculul AV se imparte in doua ramuri: drepta si
stanga, fiecare dispersandu-se intr-o retea de
numeroase fascicule subtiri. Aceste ramificatii se
distribuie mai intai la apexul ventricular si apoi se
curbeaza catre baza inimii.
 vascularizatia cordului

Inima nu este hranita de sngele ce

trece prin camerele sale (acesta
avnd o presiune mult prea mare)
ci de o retea specializata de vase,
cunoscute ca artere coronare, care
nvaluie inima ca o coroana. Circa
5% din sngele pompat n corp
patrunde n arterele coronare, care
se ramifica din aorta deasupra
punctului de iesire de ventriculul
stng.
Trei artere coronare principale -
dreapta, stnga circumflexa si
stnga anterioara descendenta -
hranesc diferite regiuni ale
muschiului cardiac.
 Circulatia venoasa a inimii
Sinusul coronar se afla situat in santul atrioventricular
posterior si se deschide in atriul drept langa VCI.

Primeste: 1vena cardiaca mare; 2 vena cardiaca mijlocie;

3 vena cardiaca mica acompaniaza principalele artere
coronare

Restul sangelui este drenat prin vene mici (venae cordis minimae) direct in
cavitatea cardiaca.
 Circulatia fetala
Comunicare directa intre atrii prin
foramen ovale
Marime importanta a valvei VCI
Pentru o vreme zona atriala > zona
ventriculara iar peretii= in grosime, apoi
ventriculii devin>
Dimensiuni mari comparativ cu restul
corpului (luna II: 1 la 50, la nastere, 1 la
120, la adult 1 la 160.)
 Circulatia fetala
1 foramen ovale, se oblitereaza imediat dupa nastere
2 valva VCI serveste la a dirija sangele din VCI prin foramen
ovale in atriul stang.
3 Comunicarea intre a. Pulmonara si Aorta prin ductus
arteriosus (tub scurt, de 1,25 cm care se oblitereaza
instantaneu cand plamanii intra in functiune), si duce o mare
parte din sange din ventriculul drept in aorta.
4; continuarea aa. Hipogastrice ca aa. Ombilicale la placenta
spre care transporta sangele fetal .
 ARTERELE
Ca un arbore pluriramificat, trunchiul comun fiind aorta,
care incepe la nivelul VS.
Sunt gasite in toate zonele corpului cu exceptia parului,
unghii, epiderm, cartilaje, si cornea;
 ARTERELE
Trunchiurile mari de obicei sunt in zone mai protejate anatomic.
Variatii considerabile in modul de impartire a aa. : ocazional un
trunchi scurt se subdivide in mai multe ramuri in acelasi punct (ex.
Tr. Celiac): sau vasul poate da mai multe ramuri succesiv si
continua ca trunchi principal (arterele membrelor); sau se divide
dichotomic, precum aorta in cele doua iliace comune.
Un ram arterial este mai mic decat trunchiul din care pleaca dar
daca artera se divide in 2 ramuri, aria sectionala combinata ale celor
doua ramuri este de obicei > decat trunchiul; astfele arterele pot fi
privite ca un con al carui apex corespunde aortei, si baza sistemului
capilar.
 ARTERELE
Arterele comunica una cu alta, formind anastomoze;
apar atat intre ramuri mari cat si intre rr mici.
Anastomoza intre trunchiuri de calibru egal apare unde
este necesara o mare activitate circulatorie, ca in creier;
(cele doua vertebrale....tr. Bazilar, etc.).
In membre anastomozele sunt mai numeroase in jurul
articulatiilor.
Anastomozele sunt de interes considerabil pentru chirurg
datorita mariri lor si a aparitiei unei circulatii colaterale
dupa ligaturarea unei artere.
In general arterele mari urmeaza un curs destul de
rectiliniu dar uneori au un curs sinuos (ex. Aa. Uterine -
pentru acomodarea cu crestrea uterului in sarcina)
 A. pulmonara

Transporta sangele venos de la VD la plamani,

Ia nastere din conus arteriosus al VD
Tot vasul este continut in pericard. Este inclus impreuna
cu aorta ascendenta intr-un tub al stratului visceral al
pericardului seros, care se continua in sus de la baza
inimii.
Sub arcul aortic, se divide in doua ramuri (dr. si stg) de
marimi egale,.
Ramura dreapta a a. pulmonare (ramus dexter a.
pulmonalis), mai lunga si mai mare decat stanga si
merge in hilul plamanului drept unde se divide in doua
ramuri pentru cei trei lobi pulmonari.
 Aorta
Este trunchiul principal ce printr-o serie de vase
transporta sangele oxigenat spre tesuturi.
Incepe in portiunea superioara a VS, unde are aprox 3
cm. in diametru, si dupa ce urca o scurta distanta se
arcuieste posterior si spre stanga peste hilul plamanului
stang ; apoi coboara in torace pe partea stanga a
coloanei vertebrale, trece in cavitatea abdominala prin
hiatusul aortic din diafragm, si se termina, considerabil
diminuat in dimensiuni (aprox 1.75 cm. in diametru), la
nivelul L5 divizandu-se i aa. iliace comune dr. si stg.

aorta ascendenta, arcul aortei, aorta descendenta,

care la randul ei este toracica si abdominala.
 Aorta ascendenta
5 cm
la origine prezinta, 3 mici dilatatii numite
sinusuri aortice
La unirea cu arcul/ este mai dilatata: Bulbul
aortic
Impreuna cu a. Pulmonara este inclusa intr-un
tub al pericardului seros.
Ramuri. singurele sunt cele doua aa. coronare
ce pornesc imediat deasupra valvelor
semilunare.
 Arcul Aortic
Incepe la nivelul celei de a 2-a articulatii sternocostale
drepte
Traiect superior si posterior si la stanga, anterior de
trahee; apoi trece pe stanga traheii s coboara
continuiandu-se de la nivelul T4 cu Ao descendenta.
Intre originea a. Subclavii stg. Si insertia lui ductus
arteriosus lumenul aortei fetale este considerabil ingustat
formand istmul aortic.
Trei RR.: Tr. Brahiocefalic (a. Innominata)/ 4-5 cm, A.
Carotida Comuna Stanga, si A. Subclavie Stanga
Arteries of the aortic arch in hare. A aorta, 1
brachiocephalic artery, 2 left subclavian artery, 2 right
subclavian artery, 3 left common carotid artery, 3 right
common carotid artery, 4 left internal thoracic artery, 4
right internal thoracic artery, 5 left vertebral artery, 5 right
vertebral artery, 6 left costocervical trunk, 7 left
superficial cervical artery 8 left axillary artery, 8 right
axillary artery, 9 dorsal intercostal arteries
 Allan Burns a demonstrat, pe cadavru,
posibilitatea stabilirii unei circulatii
colaterale dupa ligatura tr. Brahiocefalic.!!
 Artera Carotida Comuna
Principalele artere ale capului si gatului sunt
cele doua carotide comune;
ACC dreapta incepe la nivelul bifurcatiei tr.
Brahiocefalic in spatele articulatiei
sternoclaviculare si merge la nivelul gatului.
ACC stanga ia nastere din cel mai inalt punct al
arcului aortic si are o portiune toracica si una
cervicala
 Trece prin triunghiul carotic,
(post.Sternocleidomastoideus, sup.
Stylohyoideus si pantecul posterior al
Digastricului
Urca la nivelul gatului si se divide in doua
ramuri (1) carotida externa, pentru
exteriorul capului, fata, si cea mai mare
parte a gatului; (2) carotida interna,
pentru continutul cavitatilor cranian si
orbitale
 In spatele unghiului de bifurcatie - glomus
caroticum (corpul carotic). (formatiune
rosie-cafenie, ovala, similara structural cu
glomus coccygeum (corpul coccigian)
situata pe a. Sacrata medie.
 Artera carotida externa
Incepe la nivelul cartilajului tiroidian, apoi are un
traseu superior si anterior, intrand in final pe sub
gatul mandibulei, unde se divide in aa temporala
superficiala si maxilara interna.
Diminua rapid in dimensiuni,
La origine, artera este mai superficiala, si plasata
mai aproape de linia mediana decat a. Carotida
interna, si se afla in tr. carotic.
 Ramurile A. Carotide Externe

Anterioare. Posterioare. Ascendente.

Terminale
Tiroidiana Occipitala Faringiana
Temporala
Superioara Ascendenta Superficiala

Linguala Auriculara
Maxilara
Posterioara Interna

Maxilara
Externa
Arterele fetei si
scalpului
RR A. Maxilare Interne
 Artera carotida interna
Iriga portiunea anterioara a creierului (aa.
Cerebrala ant., cerebrala mijlocie si comunicanta
posterioara), ochiul si anexele sale, si
trimite ramuri la frunte si nas.
Marime = cu a carotidei externe.
Multiple curburi
Portiuni: cervicala, pietroasa (stanca
temporalului), cavernoasa (intre straturile durei,
formand sinusul cavernos), cerebrala (dupa ce
perforeaza dura)
Arterele Creierului RR din aa. Carotida interna si
vertebrala, care la baza
creierului formeaza cercul
arterial al lui Willis.
Anterior: aa. cerebrale
anterioare, din a. Carotida
interna, interconectate de a.
Comunicanta anterioara;
Posterior: cele doua aa.
cerebrale posterioare, rr. ale
bazilarei, conectate pe fiecare
parte cu carotida interna carotid
de comunicanta posterioara
 Artera Subclavie

Artera care suplineste extremitatea superioara continua

ca un singur trunchi de la inceputul ei pana la cot; dar
diferite portiuni au primit nume diferite, in functie de
regiunile prin care trece.
(de la origine pana la marginea externa a primei coaste=
subclavie; dincolo de acest punct la marginea inferioara
a axilei = axilara; de la marginea inferioara a spatiului
axilar la cot = brahiala; aici, trunchiul se divide in doua
rr: radiala si ulnara.)
 Artera Subclavie (A.
Subclavia)
Pe dreapta: din tr. brahiocefalic posterior de articulatia
sternoclaviculara dr.;
Pe stanga: din arcul aortei.
Fiecare artera are trei portiuni:
1) de la origine la marginea mediala a Scalenului anterior;
2) a doua posterior de muschi;
3) a treia- de la marginea laterala a muschiului la marginea
externa a primei coaste unde devine a. axilara.
 RR. A. subclavii

Vertebrala
Mamara Interna.
Tr. Tirocervical.
Costocervical.
 Axila

Spatiu piramidal, situat intre partea supero- laterala a

toracelui si partea mediala a bratului.
Granite:
Apex: orientat superior, spre radacina gatului,
corespunde spatiului intre marginea externa a primei
coaste, marginea superioara a scapulei, si suprafetei
posterioare a claviculei, / prin el trec vasele si nervii
axilari.
Baza: dirijata inferior, format de tegument si un strat gros
fascial, fascia axilara, ce se extinde intre marginea
inferioara a Pectoralului mare /anterior, si marginea
inferioara a lui Latissimus dorsi posterior.
 Axila
Peretele anterior format de Pectoralii mare si mic, si
fascia coracoclavicular.
Peretele posterior, formata de Subscapularis, Teres
major si Latissimus dorsi inferior.
Medial primele 4 coaste cu mm. Intercostali, si partial
Serratus anterior.
Lateral, unde peretii anterior si posterior converg, spatiul
este stramt, si marginit de humerus, m. Coracobrahial, si
Biceps brahial.
 Continutul Axilei

Vasele axilare, plexul nervos brahial, vase si ganglioni

limfatici, tesut conjunctiv.
 A. axilara

Continuarea a. subclavii, de la marginea externa a primei

coaste la marginea inferioara a tendonului lui Teres
major,.
Directie variabila cu pozitia membrului;
Ramuri variabile
 Artera Brachiala (A.
Brachialis)
De la marginea inferioara a tendonului lui
Teres major, la aprox 1 cm sub plica
cotului unde se divide in aa. Radiala si
ulnara.
 Artera Radiala /mai mica in calibru
decat ulnara.
Incepe la bifurcatia brachialei, imediat
sub plica cotului si o ia pe partea radiala
a antebratului spre incheietura mainii.
Ajunge la nivelul partii laterale a
carpului, sub tendoane si trece la nivelul
palmei unde impreuna cu ramul profund
al a. Ulnare formeaza arcul volar
profund.

Artera ulnara / Cand ajunge la nivelul

mainii sub pisiform se divide in doua rr
care intra in formarea arcurilor volare
superficial si profund.
Arcul profund...3 aa. Digitale volare
comune/ fiecare se divide intr-o
pereche de aa. Digitale proprii
A. Princeps policis si volara a
indexului/ din a. radiala
 Aorta
descendenta

2 portiuni, toracica si
abdominala,
corespunzator celor 2
cavitati ale trunchiului
Aorta toracica/ in
mediastinul posterior.
Incepe la T4 unde
continua arcul aortic, si
se termina la nivelul T12/
hiatusul aortic in
diafragm.
La inceput/ la stanga
coloanei vertebrale, in
Visceral
Pericardice.
Bronsice.
Mediastinale.
Esofagiene.
Parietal
Intercostale. (de obicei 9)
Subcostale.
Frenice Superioare
 Aorta abdominala

De la hiatusul aortic al diafragmei, anterior de T12,

coboara anterior de coloana lombara pana la L4, putin la
stanga liniei mediane, unde se divide in doua aa iliace
comune
Viscerale
Tr. Celiac.
Mezenterica sup.
Mezenterica Inferioara.
Suprarenale mijlocii
Renale
Spermatice Interne
Ovariene
Parietale
Frenice inferioare
Lombare
Sacrala medie.
Terminale
Iliace Comune
 AA. Iliace comune

Iau nastere la L5 prin divizarea aortei

abdominale
Fiecare- aprox. 5 cm lungime.
Fiecare coboara lateral pana la nivelul
fibrocartilajului intervertebral L5-S1 unde
se divide in aa. iliaca externa (pt
extremitatea inferioara) si hipogastrica
(viscerele (vezica, uter, rect, etc.) si peretii
pelvisului);
 Artera hipogastrica
Pentru viscerele si peretii pelvisului, feselor, organelor
reproducatoare si fetei mediale a coapsei.
Scurta (aprox. 4 cm), groasa, mai mica decat iliaca
externa,
De la bifurcatia iliacei comune, in dreptul articulatiei
lombosacrate, coboara si se divide in doua trunchiur
mari, unul anterior si unul posterior.
 Artera iliaca externa
Este mai mare decat hipogastrica,
Traseu inferior si lateral pe m. Psoas
mare, de la bifurcatia iliacei comune pana
la radacina coapsei, sub ligamentul
inghinal, la distanta intre spina iliaca
anterosuperioara si simfiza pubiana/ intra
in copsa si devina a. Femurala.
 Rr. Arterei hipogastrice
Din trunchiul anterior:
Vezicala Superioara
Vezicala Mijlocie
Vezicala Inferioara
Hemoroidala Mijlocie
Obturatoare
Rusinoasa Interna
Gluteala (Fesiera) Inferioara
Uterine Ia Femeie.
Trunchiul Posterior.
Iliolombara.
Sacrala Laterala. .
Gluteala Superioara
 Arterele Extremitatii inferioare
Artera cea mai importanta este
continuarea directa a iliacei externe.
Merge ca un singur trunchi de la lig.
inghinal la marginea inferioara a m.
Popliteu, unde se divide in doua ramuri
tibial anterior si posterior.
Partea superioara a trunchiului principal se
numeste a.femurala, cea inferioara
a.poplitee
 Artera femurala
Incepe imediat posterior de ligamentul inghinal, la mijlocul; distantei
intre spina iliaca anterosuperioara si simfiza pubiana, si trece pe
fata mediala a coapsei.
Se termina la jonctiunea dintre 1/3 medie cu 1/3 inferioara a
coapsei, unde devine artera poplitee.
In portiunea superioara a coapsei sta anterior de articulatia soldului;
in ceaa inferioara se aseaza pe partea mediala a femurului.
In primii 4 cm vasul este acoperit, impreuna cu vena femurala, intr-o
teaca fibroasa teaca femurala.
In 1/3 sup a coapsei artera femurala este situata in triunghiul
femural (Scarpa),
In 1/3 mijlocie a coapsei, se situeaza in canalul adductor (lui
Hunter).
Fosa
Poplitee

Spatiu in forma de
romb situat posterior de
articulatia genunchiului
si marginit de muschii
ai coapsei si gambei
Contine vasele
poplitee, nervii tibial si
peronier comun,
capatul terminal al
safenei mici, alte
ramuri nervoase,
ganglioni, grasime
 Continuarea a. femurale,
Traseu prin fosa poplitee.
Artera poplitee
Se extinde de la
deschiderea in Adductor
magnus, la jonctiunea 1/3
mijlocie si inferioara a
coapsei, pana la marginea
inferioara a m. Popliteu,
unde se divide in arterele
tibiale anterioara si
posterioara.
 Artera tibiala
anterioara
incepe la bifurcatia popliteii, la marginea
inferioara a Popliteului, coboara spre zona
anterioara a articulatiei gleznei, unde
devine mai superficiala si devine a.
dorsalis pedis
Artera dorsala a piciorului
Merge anterior pe partea dorsala a
piciorului la nivelul primului spatiu
intermetatarsian, unde se divide in doua
ramuri, prima artera metatarsiana
dorsala si a. plantara profunda
Artera tibiala
posterioara

Incepe la marginea
inferioara a m.
Popliteului, intre tibia si
fibula; coboara oblic
posterior de tibia, iar
mai jos se aseaza intre
maleola mediala si
calcaneu
Aici se divide in artere
plantare laterala si
mediala.
 SISTEMUL VENOS
VENELE aduc sangele din capilarele diferitelor parti ale
corpului la inima.
Doua tipuri de vase distincte, pulmonare si sistemice.
1 Venele Pulmonare, contin sange arterial adus de la
plamani la atriul stang.
2 Venele Sistemice aduc sangele venos in general spre
atriul drept al inimii.
Vena Porta, reprezinta un apendice al sistemului venos
sistemic, situat in cavitatea abdominala, si care intoarce
sangele venos de la splina si viscerele digestiei la ficat.
Se ramifica in ficat intr-o retea de vase capillary-like,
din care sangele este preluat de venele hepatice si dus
spre vena cava inferioara.
 SISTEMUL VENOS
Venele incep in mici plexuri care primesc sangele din
capilare. Ramurile care iau nastere din plexuri---
trunchiuri, care in drumul spre inima cresc constant in
dimensiuni pe masura ce primesc tributare, sau se
unesc cu alte vene.
Venele sunt mai mari si in total mai numeroase decat
arterele;--- capacitatea globala a sistemului venos este
mult mai mare decat a celui arterial; totusi capacitatea
venelor pulmonare, este numai putin mai mare decat a
arterelor pulmonare.
 SISTEMUL VENOS
Ca si arterele, venele sunt cilindrice;
Peretii sunt subtiri ceea ce duce la colabarea lor, cand
sunt goale,
Unele au valve in interior.
Venele (atat trunchiuri mari cat si ramuri mai mici)
comunica foarte liber una cu alta, mai ales in anumite
regiuni ale corpului; ex. Intre sinusurile venoase ale
craniului (unde obstructia ar fi urmata de pericol iminent),
si intre venele gatului, exista frecvente si largi
anastomoze.
 SISTEMUL VENOS
Venele pot fi subdivizate in 3 tipuri: superficiale ,
profunde, si sinusuri venoase.
Venele Superficiale (cutanate) se gasesc intre straturile
fasciei superficiale imediat sub piele; ele colecteaza sangele
din aceste structuri, si comunica cu venele profunde prin
perforarea fasciei profunde.
Venele profunde acompaniaza arterele, si de obicei sunt
incluse in aceleasi teci cu ele.
 SISTEMUL VENOS
Cu arterele mai miciprecum radiala, ulnara, brahiala,
tibiala, peronieravv. Exista in general in perechi, cate
una de fiecare parte a arterei si se numesc ven
comitantes.
Arterele mai mariprecum axilara, subclavia, poplitea, si
femuralaau de obicei numai o vena insotitoare.
In anumite organe ale corpului, totusi, vv profunde nu
acompaniaza arterele; ex., venele craniului si canalului
vertebral, venele hepatice la ficat, etc.
Sinusurile Venoase exista numai in interiorul craniului,
si constau din canale formate printr-o separarea celor
doua straturi ale durei mater;
Ex. V. comitantes
 SISTEMUL LIMFATIC

Consta din
(1) retele complexe de capilare care colecteaza limfa din
organe si resuturi variate;
(2) un sistem de vase colectoare care conduc limfa din
capilare spre venele mari ale gatului la jonctiunea v.
jugulare interne si vv. subclaviculare, unde limfa intra in
fluxul sanguin; si
(3) glande limfatice sau ganglioni care sunt intercalati in
caile vaselor colectoare filtrind limfa care trece prin ei si
introducand in ea limfocite.
 SISTEMUL LIMFATIC
Capilarele limfatice si vasele colectoare sunt tapetate de
un strat continuu de celule endoteliale, formind astfel un
sistem inchis.
Vasele limfatice ale intestinului subtire primesc
denumirea speciala de vase chilifere; nu difera de
celelalte vase limfatice decat prin faptul ca in timpul
digestiei contin un fluid laptos numit chil.
 SISTEMUL LIMFATIC
Capilarele Limfatice - plexuri complexe cu numeroase anastomoze
ce pot fi gasite in tesutul conjunctiv din diferite regiuni ale corpului,
unde sunt scaldate de fluide tisulare intercelulare.
Doua vederi asupta formarii limfei: 1) proces fizic de filtrare, difuzie,
si osmoza, si 2) in afara acestor proces fizice, celulele endoteliale
ce tapeteaza capilarele au o functie secretorie activa.
Limfa este un lichid incolor care are aproximativ aceeeasi
compozitie cu plasma. Contine multe granulocite si limfocite; preia
bacterii din spatiile conjunctive, in parte prin actiunea granulocitelor
si limfocitelor care trec in limfa printre celulele endoteliale. .
Capilarele nu au valve.
 SISTEMUL LIMFATIC
Vasele limfatice pot fi superficiale (imediat sub piele, acompaniind
venele superficiale) si profunde (mai putine si mai groase,
acompaniind vasele profunde).
Vasele limfatice ale oricarei regiuni sau organ depasesc in numar
venele dar sunt mult mai mici.
Anastomozele lor sunt mult mai frecvente
 Ductul toracic (ductus
thoracicus)
aduce cea mai mare parte a limfei si chilului in sange.
Este trunchiul comun al tuturor vaselor limfatice ale
corpului cu exceptia celor de pe partea dreapta a
capului, gatului si toracelui si a, extremitatii superioare
drepte, plaman drept, partea dreapta a inimii, si
suprafata convexa a ficatului.
La adult variaza de la 38 la 45 cm. / de la L2 la radacina
gatului.

 Ductul toracic (ductus
thoracicus)
Incepe in abdomen printr-o dilatatie triunghiulara,
cisterna chyli, situata anterior de L2, merge pe partea
dreapta posterior de aorta, trece in torace prin hiatusul
aortic al diafragmei, si urca prin mediastinul posterior,
apoi cel superior si se varsa in unghiul dintre vena
subclavie stanga si vena jugulara interna stanga..
Ductul toracic are mai multe valve inclusiv o pereche la
terminarea sa pentru a impiedica refluxul.
Ductul limfatic drept aprox 1.25 cm
(ductus lymphaticus La radacina gatului se varsa in unghiul
dexter) dintre vein subclavie dr. Si v. jugulara
interna dr..
2 valve semilunare la orificiul de
varsare

Terminal collecting trunks of right side. a. Jugular trunk. b. Subclavian trunk.

c. Bronchomediastinal trunk. d. Right lymphatic trunk.
e. Gland of internal mammary chain.
f. Gland of deep cervical chain. (Poirier and Charpy.)