INIMA

Inima sau cordul este un organ musculo-cavitar cu rol de pompă aspiratoare –

respingătoare în cadrul sistemului circulator. Inima împreună cu pericardul este situată în
torace, între cele două regiuni pleuro – pulmonare, imediat deasupra diafragmei.

Ocupă compartimentul mijlociu al etajului inferior al mediastinului, două treimi la stânga

liniei mediane şi o treime la dreapta liniei mediane.
Inima are forma unui con turtit culcat oblic, cu vârful orientat antero – inferior şi spre stânga,
iar baza postero – superior şi spre dreapta. Axul inimii uneşte mijlocul bazei cu vârful inimii și
este orientat de sus în jos, postero – anterior şi de la dreapta spre stânga. În general, dimensiunile
inimii variază în funcţie de sex, vârstă, talie şi tipul constituţional.

Greutatea la adult variază între 250 – 300 grame. Consistenţa este fermă, iar culoarea este
roşietică cu o tentă albăstruie în partea dreaptă. Inima este formată din trei straturi: stratul
extern – epicardul, aparţine pericardului; stratul mijlociu muscular – miocardul; stratul
intern – endocardul, care căptuşeşte cavităţile inimii.
 Conformaţia externă a inimii

Inima prezintă: un vârf, o bază şi patru feţe:

sternocostală (anterioară), diafragmatică (inferioară) şi două feţe pulmonare, dreaptă
şi stângă. Suprafaţa externă a inimii este străbătută de o serie de şanţuri:
•Șanţul atrio – ventricular sau coronar este dispus circular, fiind întrerupt anterior de
emergenţa aortei şi a trunchiului pulmonar. Împarte feţele inimii într-o porţiune atrială
către bază şi alta ventriculară spre vârful inimii. Acestuia i se descriu o porţiune
anterioară (şanţul atrio – ventricular sau coronar anterior) şi o porţiune posterioară
(şanţul atrio – ventricular sau coronar posterior).

•Atriile sunt separate de şanţul interatrial anterior şi

respectiv, posterior, iar ventriculii de şanţul interventricular
anterior şi respectiv, posterior. Şanţurile interatriale şi
interventriculare formează şanţul longitudinal care separă inima
în două segmente: unul drept, venos și altul stâng, arterial. Cu
excepţia şanţului interatrial, celelalte conţin vase, acoperite de
țesut adipos.
Raporturile inimii se realizează cu elementele anatomice
învecinate prin intermediului pericardului
https://youtu.be/LqReFhwKar4
 Fața anterioară a inimii
I) Vârful inimii este orientat antero – inferior şi spre stânga şi corespunde vârfului
ventriculului stâng. El se găseşte în spaţiului V intercostal stâng, pe linia medio –
claviculară. La acest nivel se simte şocul apexian.

II) Baza inimii aparţine celor două atrii. Este orientată postero – superior şi spre dreapta.
Şanţul inter-atrial posterior o împarte în două porţiuni:

• cea stângă aparţine atriului stâng şi prezintă orificiile celor patru vene pulmonare (două
drepte şi două stângi). Această porțiune prezintă raporturi cu: esofagul şi nervii vagi, aorta
toracică, vena azigos şi venele hemiazigos, ductul toracic, lanţurile simpatice toracice,
nodurile limfatice periesofagiene, recesurile pleurale preesofagiene şi retroesofagiene,
ligamentele esofago-pericardice şi vertebro-pericardice, vertebrale toracale T5 – T8.

• cea dreaptă aparţine atriului drept şi prezintă orificiile celor două vene cave, superioară
şi inferioară. Extremităţile drepte ale orificiilor venelor cave sunt unite printr-un şanţ
terminal care corespunde în interior crestei terminale. Această porțiune prezintă raporturi cu:
pleura şi faţa mediastinală a plămânului drept, nervul frenic drept, vasele frenice superioare
drepte.
III) Faţa sternocostală prezintă la rândul ei două segmente:

•segmentul superior cuprinde dinspre anterior spre posterior următoarele planuri formate de:
planul I – cele două auricule, drept şi stâng; planul al II-lea – aorta şi artera pulmonară; planul
al III-lea – sinusul transvers Henle; planul al IV-lea – pereţii atriilor.

•segmentul inferior este separat de segmentul superior prin şanţul atrio – ventricular. Şanţul
inter-ventricular anterior străbate acest segment şi îl împarte în două zone: zona dreaptă, mai
mare, corespunde ventriculului drept; zona stângă mai mică, corespunde ventriculului stâng.

Faţa sternocostală vine în raport cu: pielea și țesutul celular subcutanat, glanda mamară
stângă și mușchiul pectoral mare stâng, plastronul sternocostal (stern, cartilaje costale, spaţii
intercostale, muşchii intercostali, pachetele vasculo – nervoase intercostale), muşchii
triunghiulari ai sternului, vasele toracice interne şi nodurile limfatice ale căii toracice interne,
timusul, la copil, sau insule de țesut timic, la adult, recesurile pleurale costo-mediastinale
anterioare şi marginile anterioare ale plămânilor.
 IV) Faţa diafragmatică este străbătută de
şanţul atrio – ventricular care o împarte două
segmente:

•segmentul anterior, ventricular, străbătut de

şanţul interventricular posterior ce delimitează
două zone: una drepată, mai mică, ce aparţine
ventriculului drept; alta stângă, mai mare, ce
corespunde ventriculului stâng.

•segmentul posterior, atrial format din cele 2 atrii

separate de şanţul interatrial. Segmentul atrial se
continuă fără o limită precisă cu baza inimii.
Faţa diafragmatică vine în raport cu muşchiul VI) Faţa pulmonară
diafragma şi prin intermediul acestuia, cu lobul dreaptă corespunde peretelui
stâng al ficatului şi cu fornixul stomacului atriului drept. Prin
intermediului pericardului,
prezintă raporturi cu: faţa
mediastinală a plămânului
drept, pleura mediastinală
dreaptă.
 Baza cordului și fața diafragmatică
VII) Marginea dreaptă este ascuţită şi se
întinde de la vârful inimii până la orificiul
venei cave inferioare. Ea repauzează pe
muşchiul diafragma.
Marginile stângi (anterioară şi
posterioară) separă faţa pulmonară stângă
de feţele vecine.
Conformaţia internă a inimii
Inima este împărţită de un sept longitudinal numit septul
cardiac în două jumătăţi:
•inima dreaptă – venoasă;
•inima stângă – arterială.
Fiecare jumătate este subîmpărţită la rândul ei în două
compartimente: atriul – spre baza inimii; ventriculul – spre
vârful inimii. Atriile sunt separate de ventriculi prin septul
atrio – ventricular. Septul cardiac prezintă o porţiune
superioară, septul interatrial care separă între ele cele două
atrii şi o porţiune inferioară, septul interventricular ce
separă între ei cei doi ventriculi.