CUSTI PENTRU CRESTEREA PREPELITELOR Pentru confectionarea sau procurarea de cust

i pentru cresterea prepelitelor va rugam sa ne contactati la tel: 0765.253.237 s

au 0733.677.174 - IONUT CERCEL DOCUMENTATIE Asociatia Nationala Cinegetica pune
la dispozitie celor interesati documentatie referitoare la: - cresterea prepelit
elor - cresterea fazanilor - cresterea strutilor - cresterea gainilor ESTE O AFA
CERE RENTABILA CRESTEREA PREPELITELOR ? Cresterea prepelitelor este una dintre a
facerile deosebite pe care le puteti demara si dezvolta cu costuri si eforturi s
cazute, o afacere cu randament net superior altor afaceri. Cresterea pepelitelor
se poate face ca o activitate de baza, ceea ce presupune un numar mare de prepe
lite ouatoare, crescute in ferme speciale (intre 5.000 si 10.000 de pasari), dar
pot fi crescute si ca ocupatie anexa, pentru consumul propriu, in crescatorii f
amiliale (intre 100 si 500 de pasari). Unele din avantajele cresterii prepelitel
or ar fi urmatoarele: 1) SPATIUL necesar amenajarii unei crescatorii nu este del
oc o problema. Avand in vedere ca pe un metru patrat se pot creste pana la 120 d
e prepelite, insemna ca o crescatorie de casa poate fi amenajata intr-o cladire
deja existenta - un grajd, pe un coridor, pe un balcon, etc. Pentru economisirea
spatiului se pot folosi pana la 7 custi suprapuse. Singurele conditii ce trebui
e asigurate sunt: pastrarea unei temperaturi relativ constante (intre 10 si 20 C),
luminozitate, lipsa zgomotelor, a curentilor de aer si in general a tuturor fac
torilor de stres. 2) TIMPUL alocat ingrijirii prepelitelor este minim. Zilnic se
administraza hrana si apa, se culeg oualele, la 2 - 3 zile se curata tavitele d
e dejectii. O atentie speciala trebuie acordata incubarii oualelor (intoarcerea
oualelor in incubator de 2 - 3 ori in 24 de ore, umectarea oualelor din a 14-a z
i de incubatie), si ingrijirii puilor (asigurarea unei temperaturi optime). O cr
escatorie de casa (500 de pasari) necesita un volum de munca putin mai mare, dar
ingrijirea lor se poate face dupa terminarea serviciului. 3) COMERCIALIZAREA pr
oduselor obtinute din urma cresterii prepelitelor este usurata de faptul ca aces
te produse sunt cu totul speciale. Astfel, oul de prepelita este o adevarata min
une. Desi poate parea greu de grezut, avand in vedere dimensiunile mult mai mici
ale oului de prepelita acesta contine de 5 ori mai mult fier, calciu, potasiu,
zinc, de 6 ori mai multa viamina B6 si de 15 ori mai multa vitamina B2, decat ou
l de gaina. (vezi detalii in pagina Retete). Astfel, datorita continutului sau,
oul de prepelita este foarte mult folosit in tratamentul naturist al unor boli,
unele chiar foarte grave. Referitor la carnea acestor pasari, mentionam faptul c
a este o carne de o calitate deosebita, fiind extrem de solicitata in marile res
taurante. Tocmai de aceea si prepelitele salbatice sunt foarte mult cautate si a
preciate de catre vanatori. Clientii pot fi consumatorii individuali sau firmele
de alimentatie publica, restaurantele, magazinele si pietele agro-alimentare cu
desfacere en-detail sau en-gros, si chiar firmele care exporta produse alimenta
re. 4) PROFITUL. Avand in vedere faptul ca la numai 40 de zile, prepelita ajunge
la maturitate si incepe ouatul, si productivitatea ei, in cazul unor conditii o
ptime de mediu si hrana, ajunge la circa 90 %, inseamna, in cazul unei crescator
ii cu 500 de capete, inseamna o productie zilnica de 450 de oua. Costurile de pr
oductie sunt foarte mici, deoarece prepelita consuma foarte
putina hrana (25 grame / 24 ore dintr-un furaj special care la aceasta ora este
in jurul a 10.000 lei / kg). Alaturi de furaj mai este necesar ca in alimentatie
sa se foloseasca si un complex polivitaminic buvabil, dar care este foarte acce
sibil. (10.000 lei / zi pentru tot efectivul de 500 de capete). Alte cheltuieli
mai sunt necesare pentru energia electrica (un bec econom de 15 W). Toate cheltu
ielile de productie nu depasesc deci 125.000 lei / zi pentru un efectiv de 500 d
e capete. Luand in considerare numai valorificarea celor 450 de oua, cu la un pr
et de 1.500 de lei per bucata, rezulta venituri zilnice de 675.000 de lei si un
profit zilnic net de circa 550.000 de lei. Alaturi de oua un profit insemnat se
poate scoate si din valorificarea carnii de prepelita, carne ce se vinde la un p
ret destul de ridicat. CARACTERISTICI SI AVANTAJE ALE CRESTERII PREPELITELOR Cre
sterea prepelitelor in mici ferme proprietate personala prezinta urmatoarele car
acteristici si avantaje: 1. Sunt necesare spatii reduse de crestere, prepelitele
crescute in baterii de custi - permitand o mare incarcatura pe metru patrat (se
recomanda amenajarea unor cladiri existente). 2. Cheltuieli cu echiparea cresca
toriei si cu procurarea materialului matca, sunt de asemenea relativ mici. 3. Ca
rnea si oualele de prepelita au calitati recunoscute, la un gust deosebit de ape
tisant, adaugandu-se si recomandarile medicale de consumare a acestor produse. 4
. Carnea de prepelita este solicitata la export, iar piatra mondiala a acestui p
rodus, este foarte favorabila. Sunt necesare totusi unele masuri tehnico-organiz
atorice deosebite, pentru a ne feri de surprize. 1. Spatiile de crestere trebuie
sa fie bine climatizate, calduroase, prepelitele nesuportand frigul si umezeala
. 2. Furajele utilizate trebuie sa fie de cea mai buna calitate, ca valoare nutr
itiva si ca salubritate. 3. Este preferabila organizarea cresterii prepelitelor
in flux continuu (reproductie, incubatie, productie de carne si oua pentru consu
m, prelucrare produse) cu activitatea in tot cursul anului. ORGANIZAREA CRESCATO
RIEI Pot fi numeroase tipuri de crescatorii de prepelite, insa trei din acestea
merita sa fie discutate: a) Crescatorie mixta pentru oua si carne b) Crescatorie
profilata pe productie de carne c) Crescatorie profilata pe productie de oua La
randul lor, crescatoriile pot avea un flux complet (reproductie, incubatie prod
uctie (carneoua) : industrializare, desfacere), sau se pot limita numai la produ
ctia de carne sau oua de prepelita. Nici unul din aceste sisteme nu este contrai
ndicat. A. Crescatorie mixta pentru oua carne Organizata in flux continuu, deci
cu activitate egala in tot timpul anului respectiv crescatoria, de dimensiuni me
dii, va avea urmatoarele faze: - Parinti:
- Tineret 0 - 6 saptamani cu 600 capete pe serie (nesexati) - Adulti 7 - 34 sapt
amani cu 800 femele si 264 masculi din care: 7 - 14 saptamani cu 200 femele si 6
6 masculi 15 - 21 saptamani cu 200 femele si 26 masculi 22 - 28 saptamani cu 200
femele si 66 masculi 29 - 34 saptamani cu 200 femele si 66 masculi - Statie de
incubatie : - 1 incubator x 4ooo locuri oua - 1eclozionator x 2000 locuri oua -
Crestere tineret - capacitate 10500 locuri pe serie (7 module x 1500 locuri) - P
unct de taiere - pentru 625 prepelite pe saptamana B. Crescatorie profilata pe p
roductia de carne. In functie de posibilitatile materiale si de spatiul disponib
il, crescatoria pentru productia de carne poate fi prevazuta cu sectie de reprod
uctie, statie de incubatie, respectiv cu punct de taiere. In cazul unui flux com
plet, organizarea crescatoriei se va face in urmatoarele sectiuni: - Parinti - T
ineret 0- 6 saptamani - Adulte 7-34 saptamani - Statie de incubatie - 1 incubato
r - 1 eclozionator (50 % din capacitatea incubatorului) - Crestere se pui carne
(7 module) - Punct de taiere Fluxul tehnologic este identic cu cel al exploatari
i mixte, cu singura deosebire ca la varsta de 6 saptamani toti puii sunt destina
ti sacrificarii. Dimensionarea crescatoriei se va face dupa posibilitati, cu pre
cizarea ca de la fiecare femela adulta se obtin (in ciclu de ouat de 29 saptaman
i): 139 oua x 90 % incubabile x 72 % ecoziune, rezultat 90 pui de o zi. C. Cresc
atorie profilata pe productia de oua. Cea mai simpla crescatorie este cea gospod
areasca compusa dintr-o singura minibaterie de 3050 de prepelite, care asigura n
ecesarul de oua al unei familii formate din 3-5 membrii, in care consumul de oua
de gaina este inlocuit total cu oua de prepelita, recunoscute ca ouale cele mai
dietetice, comparativ cu alte specii de ouatoare (gaina, rata, bibilica etc.) U
n ou de gaina de 62 grame poate fi inlocuit cu 5 oua de prepelita de cate 12,4 g
rame. Consumul anual maxim al unei persoane , de 300 oua, gaina, poate fi deci s
atisfacut cu 1.500 oua de prepelita, iar o familie de 5 persoane are nevoie anua
l de circa 7500 oua de prepelita, adica de o medie zilnica de 20 - 22 oua . La u
n procent mediu de ouat de 60 % (foarte usor de realizat) este suficienta o mini
baterie de 30-35 prepelite ouatoare, care poate fi amplasata cu usurinta pe balc
on, in pod, sau intr-o nisa. Daca insa se are in vedere o crescatorie organizata
cu oua disponibile pentru valorificare, se recomanda dimensiuni de 500-10.000 pr
epelite cu productii anuale de 120.000 pana la 2,5 milioane oua si un consum zil
nic de furaje de la 12 kg la 250 kg. Curba economica de ouat a unei prepelite es
te intre varsta de 6 si 36 saptamani. In functie de valoarea biologica a prepeli
telor, de conditiile tehnologice si de calitatea furajelor administrate, prepeli
tele pot fi mentinute in ouat un an si chiar mai mult, nivelul de ouat mentinund
u-se la valori de 50% CRESTEREA TINERETULUI DE REPRODUCTIE Tineretul de reproduc
tie poate fi crescut atat la sol, cat si in baterii. Pentru ambele sisteme de cr
estere sunt necesare urmatoarele masuri: - spalarea si dezinfectarea spatiilor d
e crestere si odihna acestora cel putin o saptamana inainte de populare; - menti
nerea puilor de o zi in ecluzionator pana la uscarea totala a acestora . Nu treb
uie sa ne temem de infometarea lor, pentru ca au in vitelus rezerva de hrana pen
tru 24 de ore; - asternutul (de pe sol sau din cusca de demarare, daca este cazu
l ) sa fie uscat, bun absorbant al umiditatii, nu prea grosier, asezat in strat
uniform; - sistemul de incalzire sa fie pus in functiune din timp, pentru ca la
populare sa asigure temperatura de 37-40 C; - la populare, se recomanda ca puii s
a fie lasati cca. 30 de minute in intuneric, pentru odihna; - in continuare, tre
buie sa fie asigurata mai intai apa, la o temperatura medie (temperatura prea sc
azuta provoaca indigestii, iar prea ridicata permite multiplicarea germenilor pa
togeni. In apa este preferabil sa fie dizolvate vitamine si antibiotice, iar pui
i vor fi introdusi - la populare unul cate unul cu ciocul in apa, pentru o prima
hidratare si pentru a repera locurile de adapare; - cresterea tineretului se va
face in doua faze; demarajul ( 10 zile iarna, 7 zile vara) si cresterea propriu
zisa (pana la 5 saptamani, dupa care se transfera in spatiile de adulte. EXPLOA
TAREA PREPELITELOR ADULTE PENTRU REPRODUCTIE Intrucat de la varsta de cca. 40 zi
le prepelita incepe sa oua, transferul in bateria de adulte trebuie facuta la va
rsta de cca. 5 saptamani (35 zile). Dimensiunile custii pentru adulte pot merge
de la capacitatea minima (o femela si un mascul in lucrarile de selectie, formul
a in care se obtine maximum de productie), doua femele si un mascul, trei femele
si un mascul si pana la 30 femele si 10 masculi. Cu cat insa colonia este mai m
are, cu atat fecunditatea si eclozionabilitatea sunt mai scazute. Densitatea in
cusca trebuie sa fie de 80 - 100 capete pe metru patrat. Asadar, pentru o coloni
e de 40 cap, vom utiliza o cusca de cca. 1 mp. Pentru economisirea spatiilor, cu
stile se aseaza spate in spate, intre randurile de custi amplasandu-se jgheaburi
le de adapare, detasabile, care se scot zilnic pentru spalare si alimentare cu a
pa, iar in fata se gasesc jgheaburile de hranire. Custile sunt suprapuse pe 4 ni
vele. Plasa podea este inclinata dinspre fundul custii catre margine cu 3-4 cm p
entru rostogolirea oualelor. Sub jgheabul de furajare, in peretele frontal, se l
asa un spatiu de 2,7 cm, pentru rostogolirea oului spre sertarul de recoltare. D
aca spatiul este mai mare, pe acolo pot evada prepelitele, daca este mai mic, nu
pot iesi ouale. Temperatura corporala a prepelitei este de 40 - 41 gr.C. La o t
emperatura ambientala sub 10 C (iarna si peste 30 C, prepelita sufera si isi reduc
e productia de oua. Iarna, se va realiza o densitate mai mare la nivelele inferi
oare ale bateriei (unde este mai frig) iar vara se va scadea
in general incarcatura pe mp, la toate nivelele. Furajarea prepelitelor adulte d
e reproductie este deosebit de importanta. Un ou de prepelita cantareste circa 1
0 % din greutatea prepelitei adulte, fata de 5 - 6 % la gaina, iar o prepelita p
oate produce si doua oua in 24 de ore, intrucat ovulatia se produce cu cca. 1 or
a inainte de producerea unui ou, iar formarea unui ou dureaza 22 - 24 ore. Deci,
intervalul dintre doua oua poate sa fie la prepelita de 21 ore, pe cand la gain
a nu poate fi mai mic de 24 ore. INCUBATIA Dupa ce am obtinut oua pentru incubat
de o buna valoare incubatoare, cu o fertilitate de minim 90%,, curate, cu coaja
integra, trebuie sa le conservam in cele mai bune conditii, pe perioada dinaint
e de introducere la incubat. Pastrarea oualor trebuie sa fie facuta intr-o camer
a racoroasa, la o temperatura de 10 - 15 grade C, dar nu pentru mai mult de o sa
ptamana. Pe timpul pastrarii ouale trebuie sa fie pe periodic intoarse cu 180 Inc
ubatoarele pentru oua de prepelita, pot avea de la 100 oua pana la cateva zeci d
e mii si pot fi de suprafata sau de volum. De regula, pentru incubarea oualelor
de prepelita se pot utiliza incubatoarele pentru gaina cu unele modificari, priv
ind modul de asezare al oualor si cu corecturile de rigoare privind temperatura
si umiditatea. Intoarcerea oualor pe tot timpul perioadei de doua sau trei ori i
n 24 de ore, este necesara pentru evitarea aderarii si lipirii galbenusului de c
oaja si moartea embrionulu. Comparativ cu incubatia oualor de gaina, se va asigu
ra o umiditate sporita in incubatoare, prin recipiente cu apa dispuse pe partea
inferioara incubatoarelor. La 14 zile de la introducerea de la incubat, ouale se
transporta in ecluzionator. Aici, zilnic, ouale se pulverizeaza cu apa calda, c
u un atomizor, pentru evitarea deshidratarii exagerate a oualor. Ecloziunea se p
roduce la 16 - 17 zile de la introducerea la incubatie a oualor. Spargerea (cioc
nirea) oului se realizeaza in zona diametrului mare al oului (la 1/3 dinspre cap
ul cu camera de aer). Cand oualele au un bun procent de fecunditate (90 %) se re
alizeaza un procent de 70 75 % eclozionalitate. Cand se fac erori de selectie -(
consangvinitate) sau de incubatie, pot exista pana la 10 % pui cu malformatii .
CRESCATORII DE CASA O crescatorie de casa se face din placere si din spirit prac
tic, iar numarul prepelitelor crescute este de 10 - 15 capete. In afara de petre
cerea in mod placut a timpului liber, mica crescatorie acopera necesarul in oua
al familiei respective, iar ouale de prepelita sunt dietetice, recomandate medic
al pentru afectiunile cardiatice, pentru potenta sexuala, etc. Un om trebuie sa
consume pe zi un ou de gaina sau 4 - 5 oua de prepelita, sau intr-un an cca. 150
0 de oua de prepelita. Intrucat o prepelita produce anual cca. 250 oua, insemna
ca pentru fiecare membru al familiei trebuie sa existe in permanenta in producti
e 6 prepelite. Daca, se exemplu, familia este formata din 4 persoane, atunci mar
imea crescatoriei va fi de 24 de prepelite. Intrucat pe un metru patrat de cusca
se pot caza 120 de preplite adulte, inseamna ca vom afecta fiecarei prepelite 8
0 cm patrati, iar pentru 24 de prepelite - 1920 cm patrati, adica o cusca cu dim
ensiunile de 64 x 30 cm sau doua custi suprapuse de 32 x 30 cm. Pentru o astfel
de cusca nu este necesara o camera speciala, ci doar de o boxa existenta in casa
, un coridor, o veranda, un balcon, un pod, cu conditia de mentine o temperatura
relativ
constanta intre 10 si 20 C, fara curenti si zgomote. De fapt, o astfel de cusca mo
bila cantareste maximum 12 Kg. Inclusiv prepelitele si poate fi mutata cu usurin
ta dintr-un loc in altul, in functie de anotimp si de spatiile disponibile din c
asa (gospodarie). Evitand binenteles locurile frecventate de pisici O astfel de c
usca confectionata in gospodaria proprie sau procurata de la asociatia de cresca
tori, poate fi utilizata timp de cca. 10 ani, cu schimbarea anuala a prepelitelo
r. Este preferabil ca prepelitele sa fie cumparate la varsta de 30 -50 zile, adi
ca cu 10 -15 zile inainte de inceperea ouatului. Cusca este prevazuta cu jgheab
de furajare si jgheab de adapare, amplasat in exteriorul custii. Prepelitele pot
consuma intre 22 - 30 grame furaje pe zi, in functie de nivelul de ouat, valoar
ea nutriva a furajelor si modul de preparare al acestora. La o medie zilnica de
25 grame inseamna un necesar zilnic de 600 grame pe zi sau 18 Kg. pe luna, pentr
u crescatoria amintita pentru 24 de prepelite. Dar sunt produse pe luna 450 - 50
0 oua de prepelita, suficient pentru hrana familiei respective. Este preferabila
angrenarea copiilor in ingrijirea prepelitelor, pentru dezvoltarea respectului
fata de munca, a sentimentului de iubire si ocrotire a animalelor.O astfel de cr
escatorie asigura necesarul propriu al familiei in oua si carne de prepelita si
- in plus - realizeaza si un excendent de oua pentru valorificare. Se apreciaza
ca o astfel de crescatorie poate avea intre 100 - 500 prepelite si produce anual
intre 25 mii si 125 mii oua, din care 20-120 mii pentru vanzare. Se recomanda s
a se inceapa cu un numar mic de prepelite (cca. 100) si dezvoltarea crescatoriei
se face treptat pe masura acumularii experintei si asigurarii pietei de desface
re a oualor. Pentru 500 de prepelite sunt insa necesare custi care insumeaza o s
uprafata de 4 mp (500 x 80 cm). De aceea, spre a castiga spatiu, custile vor fi
puse in baterie pe 4 nivele, caz in care spatiul de crestere ramane restrans (1
m2 x 4 nivele). Este deci necesara o camaruta bine aerisita si iluminata, in car
e, alaturi de bateria cu prepelite, sa poate fi depozitate furajele (necesar zil
nic cca. 13 Kg) si echipamentul de lucru aferent (fragmente din documentatia ref
eritoare la cresterea si valorificarea prepelitelor, material pe care puteti sa
il solicitati Asociatiei Nationale Cinegetica)
Istoria prepelitei japoneze
Prepelitele, ca si gainile, porumbeii si potarnichile fac parte din familia Phas
ianoidea din ordinul Galiforme din clasa Aves. Specii si subspecii ale genului C
oturnix sunt originare din toate continentele, mai putin din America. Unele din
ele, Coturnix coturnix sau prepelitele comune sunt pasari migratoare din Asia, A
frica si Europa.Cateva subspecii sunt rcunoscute, dar dintre ele, Coturnix cotur
nix coturnix (prepelita europeana) este cea mai cunoscuta dar si Coturnix japoni
ca (prepelita japoneza). O anumita subspecie care a migrat intre Asia si Europa
a fost domesticita pentru prima data in China, fiind crescute ca pasari de compa
nie cantatoare. Prepelitele domesticite au fost aduse dinspre China spre Japonia
de-a lungul podului Korean (conform lui Howes, 1964). Oricum, prepelitele au fo
st domesticite in Asiasi nu in Orientul Mijlociu asa cum se spune. Desi prepelit
ele europene migrau inspre sud fiind prinse usor dupa calatoria extenuanta, scri
ereile biblice si egiptene nu contin date cu privire la cresterea lor in captivi
tate.
Primele consemnari cu privire la cresterea in captivitate a prepelitelor in Japo
nia dateaza din secolul al doisprezecelea unde aceste pasari erau tinute ca pasa
ri de casa pentru cantecul lor. Se spune ca un imparat japonez s-a vindecat de t
uberculoza dupa ce a consumat carne de prepelita ceea ce a condus la cresterea p
repelitelor in Japonia pentru carne si oua in a doua parte a secolului al nouasp
rezecelea iar in jurul anului 1910 prepelitele erau crescute pe scara larga in a
aceasta tara. Intre 1910 si 1941, populatia de prepelite a crescut vertiginos i
n Japonia, mai ales in zona Tokyo, Mishima, Nagoya, Gifu si in zona Toyohashi. A
ceasta perioada a insemnat si expansiunea imperialismului japonez iar domesticir
ea prepelitelor s-a raspandit in China, Korea, Taiwan si Hong Kong si mai tarziu
in Asia de Sud. Subspecia domesticita, Coturnix coturnix japonica, este numita
"japoneza", dar este cunoscuta si sub alte nume: prepelita comuna, prepelita-far
on, prepelita gri japoneza, prepelita migratoare japoneza. Denumirea corecta pen
tru Coturnix coturnix japonica este "prepelilta japoneza" sau "coturnix", dar nu
"prepelita coturnix", pentru ca in limba latina, coturnix inseamna prepelita.
Hranirea prepelitelor - ghid practic
Nutritia este unul din cei mai importanti factori pentru mentinerea prepelitelor
la un nivel normal de crestere si de productie de oua. Avand in vedere ca proce
sul de hranire al prepelitelor presupune aproximativ 60-70% din investitia curen
ta a unei ferme, este necesar de avut in vedere o proportie corecta a substantel
or hranitoare. Sunt cateva metode prin care se poate face o hranire corecta a pr
epelitelor: un fel de terci uscat, pastile sau sub forma de furaj. In zonele cal
de se prefera terciul uscat. In Romania se practica hranirea cu furaje uscate, i
n diferite combinatii. Un proces de hranire obisnuit, folosit de crescatorii ama
tori poate consta dintr-o dieta apropiata de cea a gainilor, suplimentata cu pro
teine precum praf de peste, soia sau lapte praf. Pentru o crescatorie profesioni
sta in care este necesar un proces de crestere mai rapid se va apela la diete cu
un inalt grad de proteine. Indeosebi prepelitele japoneze care se maturizeaza l
a 5-6 saptamani raspund foarte bine la diete cu un grad inalt de proteine. Aceas
ta metoda de hranire intensiva duce la o devansare a perioadei in care prepelite
le vor incepe sa oua. Pentru prepelitele aproape ajunse la maturitate, dieta nec
esara se pastreaza, in afara calciului si a fosforului. Se recomanda o dieta car
e sa contina cel putin 1.25% fosfor si 3.5% procent de calciu desi se poate ajun
ge si la un procent de 3.9% calciu in perioadele calduroase de vara, atunci cand
prepelitele mananca mai putin dar au oricum nevoie de calciu pentru oua. Este f
oarte important ca hrana sa fie proaspata si sa fie pastrata in conditii de igie
na, uscate si racoroase, departe de animale domestice sau daunatori. Hrana tinut
a mai mult de 8 saptamani se poate deteriora si isi pierde capacitatile hranitoa
re, practic este considerata stricata. Furajarea pepelitelor este deosebit de im
portanta. Un ou de prepelita cantareste aproximativ 10% din greutatea prepelitei
adulte, fata de 5-6% la gaina, iar o prepelita poate produce si 2 oua in 24 de
ore. In aceasta situatie calitatea furajului utilizat la hranire este esentiala,
de compozitia lui depinzand asigurarea sanatatii pasarii si implicit calitatea
oualor resultate. Este important de stiut ca nu toti crescatorii, din pacate, ut
ilizeaza furaje adecvate si implicit nu toate ouale vandute intr-un mod sau altu
l pe piata sunt de cea mai buna calitate, aspect foarte important mai ales cand
ouale sunt utilizate crude pentru cura.
Pastrarea sanatatii populatiei de prepelite
Prevenirea imbolnavirii prepelitelor japoneze depinde de aplicarea continua si c
onstiincioasa a principiilor fundamentale si a practicilor de carantina si curat
enie. Managementul bun reduce riscul imbolnavirilor. Prima masura pentru preveni
rea cu succes a acestor cazuri este dezinfectarea mediului in care va sta popula
tia de prepelite. Imediat cum ajung in acest loc, pasarile vor fi izolate de alt
e pasari de ferma si tinute sub observatie pe o periada de 2 saptamani. Se vor o
bserva orice semn de imbolnavire si cand se observa o schimbare cat de mica in a
cest sens, se vor lua masuri imediate de diagnostic si se vor administra tratame
nte. A doua regula este de a separa matca (pasarile reproducatoare) de pasarile
in crestere sau ouatoare. Masurile de asigurare a curateniei sunt cele mai efici
ente metode de prevenirile a imbolnavirilor. Echipamente precum custi, jgheburi
de hrana sau de apa, instrumente vo trebui curatate frecvent. Trebuie asigurata
protectia spatiului in care stau prepelitele impotriva animalelor, insectelor ca
re pot transmite microbi iar pasarile moarte trebuie eliminate imediat. Teortic,
prepelitele japoneze, fiind inrudite cu pasarile de curte sunt predispuse acelo
rasi boli precum acestea. Totusi, prepelirele sunt mai rezistente si cu un manag
ement corect, mortalitata masiva datorata bolilor nu va fi o problema.
Presupunand ca aveti spatiul de cazare si trebuie sa investiti doar in efectivul
matca, in custi (mobilier tehnologic), ambalaje, stoc initial de furaje, biroti
ca(tel./fax), infiintare firma sau PF/AF, publicitate, poate si un aparat de aer
conditionat , ar trebui sa va ganditi la un necesar de minim 2000-2500 Euro. Da
ca disponibilul pentru start-up este redus si daca nu aveti experienta in creste
rea pasarilor atunci va recomand o abordare graduala a acestei activitati activi
ti, plecnd de la o faz experimental de 20 50 de capete care acoper nevoile familial
1- 4 cuti) trecnd printr-o faz intermediar cu 100 500 capete i apoi un nivel industr
al de peste 10.000 capete. Orice afacere are un anumit punct critic - un prag de
rentabilitate, respectiv un volum minim de activitate la care nu realizati nici
profit dar nici pierderi, acel volum de activitate care va permite acoperirea i
ntegrala a cheltuielilor; acest prag se calculeaza printr-o formula care in care
apar cheltuielile variabile - cele direct proportionale cu productia realizata
si vanduta si cele (relativ) fixe. Pentru un nivel micro trebuie sa va asteptati
ca pragul de rentabilitate sa se situeze la minim 100 capete prepelite ouatoare
. Iata cativa indicatori tehnici : - la un efectiv de 250 pasari veti avea 200 p
asari ouatoare si o productie lunara de 5300 oua cu un consum de 162 kg furaj -
reteta speciala - la un efectiv total de 500 pasari veti avea la ouat un numar m
ediu de 433prepelite care ar putea produce 11500 oua/luna cu un consum de 320 kg
/luna furaj. Pe langa productia principala de oua mai puteti lua in calcul prod
uctia secundara reprezentata de carcasa prepelitelor "reformate" si de guano (ex
celent ingrasamant!). In zootehnie, pentru a fi performant trebuie respectat un
principiu de baza: rasa, casa , masa; Conditiile necesare in adapost : 22-24 gra
de C, umiditate relativa 70%, iluminare 16-18 ore/zi, ventilatie 4-5 m.c. / kilo
corp / ora Valorificarea este un capitol "sensibil" . Piata exista, dar este o m
are deosebire intre o piata
potentiala si intre o clientela reala, cu obisnuinta si putere de cumparare. Pre
turile la extern sunt foarte atractive , dar pentru abordarea acestei piete treb
uie sa aveti putere de impact , respectiv o ferma mare, de tip industrial; ca mi
c producator va puteti alia unei asociatii de mici producatori si sa participati
astfel la export de produse (atentie, vorbim de produse perisabile!!) . Ca sa v
a dau un ordin de marime despre ce inseamna export : de exemplu, un lot de expor
t de prepelie de carne este de ordinul a 60.000 carcase i la o valoare de aproxima
tiv 0,5 EURO / buc. In ce priveste valorificarea de carcase, momentul sacrificar
ii este foarte important si sensibil: din punct de vedere pur economic, scopul n
u este de a obine exemplare cu greutate maxim(150-190g), ci de a le valorifica la
atingerea vrstei de 6 sptmni, deoarece din sptmna a aptea creterile ngreutate nu
z cheltuielile de hrnire. Sunt multe de spus.... si de stiut ... Daca sunteti inte
resat de un Plan de afaceri ma puteti contacta la 0744-870210 Sursa: Constantin
Grigoras, CISA Consulting, www.cisa.info.ro, e-mail:office@cisa.info.ro