omice din bucuresti Facultatea de administra

Argumente CONTRA exploatarii gazelor de ist

Atat in Romania, cat si in Europa, subiectul exploatarii gazului de sist (tip de gaz
neconvenional) a luat amploare si a devenit extrem de controversat. Gazele neconventionale
reprezinta in fapt gazele care nu pot curge din zacamant in mod natural datorita geologiei
rocii in care acestea se gasesc, fiind necesara realizarea unor operatii suplimentare, numite
generic fisurarea hidraulica. Aceasta operatiune presupune injectarea apei sup presiune in
start si formarea unor canale prin spalarea rocii, care sa permita gazului din roca sa ajunga in
gaura de sonda.

Dezbaterea in acest moment se axeaza pe doua directii principale:

1. Posibilitatea scaderii pretului la gazele naturale, diversificarea resurselor energetice si

limitarea dependentei de importul acestor resurse (mai ales fata de Gazprom);

2. Riscurile importante la adresa mediuluisi a comunitatilor ce locuiesc in apropierea

perimetrelor de exploatare.
 Zonele din Romnia programate pentru exploatare prin fisurare hidraulic sunt :
Barlad (VS), Voivozi (BH), Tria (BH), Baile Felix (BH), Tulca (BH), Adea (AR), Curtici
(AR), Periam (TM), Biled (TM), Paulis (TM), Para (TM), Buzia (TM), Crai (TM), Macin
(TL), Capidava (CT), Eforie (CT), Costinesti (CT), Vama Veche (CT), Adamclisi (CT).

Desi sunt atatea zone din care se doreste extragerea acestor gaze Romania nu are o
legislatie speciala pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist. Deciziile in aceasta
problema fiind luate conform legii petrolului.

Trebuie tinut insa cont si de efectele negative (pe termen scurt sau lung) propagate
asupra mediului o data cu aceste exploatari prin fisurare hidraulica.

Tehnologia provoaca probleme legate de evacuarea apei reziduale, care contine circa
600 de substante chimice, dintre care multe dovedite cancerigene. Se pot produce scurgeri de
lichid sau de metan in spatele coloanei sau prin fracturi/roci. Daca fracturile se propaga pe
distante mari, stratul acvifer poate fi contaminat. De asemenea, fracturarea hidraulica poate
cauza cutremure de 1-3 grade pe scara Richter.

In ilustratia de mai jos, vom evidentia posibilile influente asupra mediului :

 In continuare, vor fi prezentate argumente contra acestei exploatari din prisma mai
multor factori.

In urma analizelor, s-a constatat faptul ca pentru un foraj se folosesc aproximativ

15.000 30.000 m3 apa, 60 milioane de litri de fluid la un foraj deci aproximand este
echivalentul a 10 piscine olimpice/ 2.000 cisterne auto pentru o platforma de extractie.
Aceasta apa e restrictionata de la alte activitati astfel afectand functionarea si dezvoltarea
comunitatilor locale care duc la riscuri de stramutari masive de populatie.

Necesarul de apa pentru foraj va fi procurat din raurile, lacurile, apa subterana sau din
bazinele municipale. Astfel pot seca acviferele regionale si poate perturba activitatile de
pescuit, viata subacvatica sau functionarea centralelor hidroelectrice. Nu trebuie uitat faptul
ca Romania are resurse de apa in scadere si un regim al precipitatiilor deficitar.

Avand in vederea protejarea panzei freatice trebuie sa avem in vedere faptul ca aceasta
poate fi contaminata cu metan si clorura de potasiu prin pierderea integritatii putului
(cimentarea incorect a putului) sau din cauza contaminarii circulatiei fluidelor spre
suprafata/scurgeri prin structurile geologice. Un studiu a revelat faptul ca in apa din puturile
aflate in aproprierea amplasamentelor sondelor pentru gaz neconventional, concentratia de
metan este de 17 ori mai mare.

Un alt factor important de luat in considerare este contaminare posibila a apei de

suprafata in urma deversarilor (ne)intentionate din bazinele de colectare/ rezervoarele de
reziduri. De asemenea pot avea loc scurgeri din conducte/putul de foraj, accidente,
echipamente invechite/ defecte/ corodate sauapa de suprafata poate fi afectata din cauza
contaminarii apelor subterane. Studii la nivel european au aratat ca riscul contaminarii apei de
suprafata este ridicat mai ales in fazele de constructie a sondei, fracturare, productie si
abandonare a sondei.

Privind gestionarea refularii apei din foraj, trebuie tinut cont de faptul ca 30-40% din
lichidul de fracturare se intoarce la suprafata prin gaura de foraj si acest lichid uzat
antreneaza si continuturi de metale grele si/sau elemente radioactive. Nu exista o solutie
clara, sigura, ecologica pentru volumul care trebuie in continuare eliminat, care poate
insemna mii de m3 (mii de cisterne auto, zeci/sute trenuri pentru fiecare foraj).

Din pacate, doar o parte se recicleaza pentru a fi reutilizata (cca. 25%) deoarece
costurile sunt mari, iar in Europa zacamintele sunt mai adanci, deci mai putina apa ar putea
refula spre a fi reutilizata. Frecvent, aceasta este pompata in puturi de injectare special
aprobate unde sunt depozitate ca deseuri toxice sau sunt depozitate in iazuri de decantare si
tratate cu chimicale pentru a fi curatata. Tratarea apei uzate nu diminueaza riscul contaminarii
panzei freatice, de suprafata si afectarea biodiversitatii prin acumularea de sedimente si
inundatii toxice. De asemenea costurile transportarii fluidelor de fracturare recuperate spre
statiile de epurare sunt mari. Apare si poluarea din cauza consumului de carburanti, o nevoie
mare de energie pentru transportare dar si producerea de noxe i zgomot.

Privind poluarea aerului, un caz real este in Dobrogea unde din cauza emisiilor
fugitive de metan eliberate in atmosfera pot produce incendii pe suprafete extinse intr-o zona
arida.

Inevitabil o cantitate mica de gaze ajunge in aer in timpul procesului de echipare a

sondei pana cand este tubata si cimentata dar se si evapora unele substante cancerigene in
zonele de stocare ulterioara (benzen, toluen).

Din zecile/ sutele de mii de m3 de fluid injectate in subteran pe parcursul vietii sondei,
doar o parte e recuperata, restul ramanand sub presiune in subteran. Astfel putem pune pe
lista argumentelor contra si poluarea solului.

In concluzie, conform argumentelor contra prezentate, consideram ca exploatarea

gazelor de sist este o activitate negativa asupra mediului. Poluarea produsa de activitatile de
extragere a acestor gaze neconventionale duce la desertificarea zonelor de exploatare, la
poluarea aerului, a apei, a solului, deci in final a mediului propriu zis.
 BIBLIOGRAFIE

Eugenia Guilov, Gazul de ist oportuniti i provocri, ROEC, marti e 2012,

http://www.roec.ro/shale-gas-challenges-and-opportunities/#RO

Gazedesist.ro, Chevron va crea locuri de munca?, http://gazedesist.ro/?chevron-va-

crea-locuri-de-munc%C4%83-,54

Site-ul Chevron Romnia, http://www.chevron.ro/en/developing/seismic_img.aspx

Georgeta Ionescu, Gazele de ist O nou provocare, Asociaia ALMA-RO, iulie

2012, http://issuu.com/alma-ro/docs/brosura_gaze_de_sist