; jeu | rete Bourd ,conomia - junurilor simbolicé¢ saducere si prefaja de MIHAL DINU GHEORGHIUELE DOUA PIETE ALE BUNURILOR SIMBOLICE Feoriile si sco crobilor si globule intre ele si as eontinuitatea viefi Tupta tor Marcel Proust. Gomora Istoria vietii intelectuale si artistice poate fi inteleasa_ca istorie a transformarilor functiei jnstantelor de productie a bynurilor simbolice si a structurii insesi.a acestor bunuri care sint corelative constituirii progresive a unui cimp intelectual si artistic, adicA autonomizarii re- latiilor de productie, de circulatie si de con- sum specific culturale: intr-adevar, pe masura ce un cimp intelectual si artistic tinde sa se constituie in acelasi timp ca si corpul de agenti corespunzator (intelectualul prin onozitie fata de literat si artistul prin opozitie fata de ar- tizan), definindu-se prin opozitie fata de toate instantele ce pot etinde sad legifereze in materie cult numele unei puteri sau ti exterioare cimpului de pro- pozitia ocupata de intelectuali pa acest spatiu relativ autonom finde tot mai mult s& devina principiul Tua- Tile lor de pozitie si, totodata, al transfor- mari in decursul timpului a acestor luari de Pozitie, mai intii in ordinea esteticului, dar si im cea a politicii (1). ee: ents in timpul Evului Mediu, al SS : impul intregii’ ¢ ; Satre instante exterioare de 3%vat, de sub tutela aristocratigj . j socials igentele lor ctice ic st ej de exigent 9 si econ ericil, C2 Hy tituia un public de con. @ se, ce in ce mai extins, diversificat social apt sa , punuri simbolice din jueatorilor_ de De ds dene: nu ssigure Producitor inimale ale independente ase ai conditiile peat meera: numai i li sj un principiu concur nt de economice, ‘a Agemenea, Pe MAsura ce se Jegitimare; Ay corespunzator un corp tot constituia in x at diferentiat de producatori ai numeros $i me ic tac mal numrcianti de bunuri simbolice, inclinati si de comnoaste alte constringeri in afara im. " piivelot fehnice si a normelor ce definese perati is tn crn vevuitille de dobindire a profesiunii ; in sfirsit, pe masura ce se multiplicau si se diversificay instanfele de consacrare aflate in concurenta pentru legitimitatea culturala, precum acade-~ miile sau saloanele, si instantele de difuzare : ale caror operatii de selectie sint investite cu | o legitimitate specific intelectuali sau artistic’, chiar dacé, asemenea caselor de editura si a directiilor de teatru, ele ramin subordonate unor constringeri economice si sociale capa- bile Sd apese, prin intermediul lor, asupra vie- {ii intelectuale insesi (2). Procesul de autonomizare a productiei in- telectuale §i_artistice este astfel corelativ mnt unei categorii social. distincte de ar- pe sau de intelectuali profesionisti, din ce use an inclinati sd nu cunoasca alte reguli aie ale tradifiei specifice pe care au rs een la predecesorii lor si care le ofer’ le plecare, sau un punct de rupturd, ce mai in masura sa-si elibereze di ura sad-si elibereze ‘Productia i aheotnein de orice servitudine “Se brgha este vorba de cenzurile mo- s oy ie stating ale unei_ biserici + Prozelitism sau de controalele a euile unei puteri_ politice Tee vt atta un instrument de nda, da, Altfel Spus, la. fel cum, dup it 32 vatia lui Engels dintr-o serisoare eAtre Conrad Schmidt, aparitia dreptului ca drept, ,domeniu autonom“, este corelativl pro. greselor diviziunii muncii care condue Ja con= stituirea unui corp de juristi profesionisti, gi la fel cum, dupa observatia lui Max Weber din Wirtschaft und Gesellschaft, ,,rationali- zarea® religiei isi datoreazi_,,autonormativita- tea proprie, relativ independent& de conditiile economice (care ,nu acfioneaz’ asupra ei de- cit ca «linii de dezvoltare»"), faptului ci de- pinde fundamental de dezvoltarea unui corp sacerdotal, fnzestrat cu tendinte si interese proprii, tot astfel procesul care conduce la constituirea artei ca arta este corelativ unei transformari a relatiei pe care artistii o in tretin cu non-artistii si, prin aceasta, cu cei- lalti artisti. Aceasta transformare, care conduce la constituirea unui cimp artistic relativ au- tonom si la elaborarea corespunzdtoare a unei noi definitii a functiei artistului si a artei sale, incepe in Florenta secolului XV, cu afir- marea unei legitimitati specific artistice, adica a dreptului artistilor de a legifera in mod ab- solut in ordinul lor, cel al formei si al stilului, ignorind exigentele exterioare ale unei cereri sociale subordonate intereselor religioase sau politice. Intrerupta timp de aproape doua se- cole sub influenta monarhiei absolute si, cu Contrareforma, a bisericii, amindoua preocu- pate si desemneze o pozitie si o functie so- ciald (este rolul Academiei, de exemplu) frac- tiunii artistilor, distantati de munceitorii manuali fara a fi integrati clasei dominante, miscarea cimpului artistic spre autonomie, desfasurata in ritmuri diferite dupa societati si dup& domeniile vietii artistice, se accele- reazi brusc o daté cu revolutia industriala si reactia romantica (3) Procesul de autonomizare nu se indeplineste in acelasi ritm in toate societatile, nici in toate sub-cimpurile si totul pare chiar sa arate 33featrul, care pare sa-si fi cu~ qutonomia, a avut nevoi 1 si se elibereze complet publicului burghez. Schiicking endenja pourri pete pig aris~ sale estetice s-a men-~ tocratie $4 Aine domeniul literaturij finut “ imaterie de. teatru: deoarece »cel care deait in ma operele publicate trebuia si-si yois| st) Tronajulunul mere senior® si nu a a sa objind aprobarea lui si pe aceea a publicului aristocratic caruia i se adresa in mod necesar decit cu conditia de a se supune gusiului lor pentru formele dificile si artifi- Giale, pentru ezoterismul si umanismul clasic, specific unui grup preocupat sa se distinga de ce este comun in toate practicile sale cultu- rale; deopotriva, tot dupa Schiicking, scriito- yul de teatru al epocii elisabethane inceta sa mai depindd exclusiv de bunul plac al unui singur patron gi, spre deosebire de teatrul de curte irancez care, cum aminteste Voltaire, este legat de un limbaj la fel de nobil precum cel al personajelor de rang fnalt cdérora li se adreseazd, isi datora libertatile exigentelor diieritilor directori de teatru gsi, prin ele, drep- turilor de intrare platite de catre un public tot mai diversificat (L. L. Schiicking, op. cit., p. 13—15). $i se stie cA numai abia Ja sfirsitul secolului: XIX, deci cu mult dupa poezie si Sore forme de productie romanesca, se wolta, alaturi de’ teatrul burghez teatr experimental, rupt, cel puti aaa lel la ala oe putin tn privinta re- here, ‘lor, de asteptarile bur- Dezvoltarea unei veritabile industri cultu- i relajia ce se instaureaz& intre si literatura si care favorizeazA orate dupé me- ca foiletonul (sau, in §i vodevilul), coincide rezultat din genera- ca, de exemplu, 1 de ei devre serit mai de ; cert ai mult timp C2 me 34 inva{émintului_ elementar, capabil. s& i clase (si pe femei) la consumul’ sim= la lectura’ romanelor). (4) iui de productie culturala lizarea ridice bolic (si mai_ ales Dezvol sister jurnalismului, punct de atractie lectualii marginali care nussi ga= un loc in politic’ sau in profesiunile. li« berale) este insotita de un proces de diferen- tiere al cirui principiu se afla in diversitatea publicului catre care isi Indreapta& produsele diferitele categorii de producatori si ale ci rui conditii de posibilitati sint inscrise in ma- tura insasia bunurilor simbolice, realitati ct doua fete, marfuri si semnificatii, a céror va— loare specific simbolicd si valoare comerciala raimin relativ independente, chiar si atunci cind sanctiunea economicd vine si Intdreasca consacrarea culturala (5). Printr-um paradox aparent, chiar in momen= tul in care se constituie o piata a operei de arta; artistii i scriitorii dobindesc posibilita~ tea dea afirma, atit'in practica lor, cit si in slul cum si-o reprezinta, ireductibilitatea operei de la statutul de simpla‘marfa si totodaté caracterul singular al _practicii “lor. Procesul de diferentiere a domeniilor activitati umane care este corelativ dezvoltarii capitalis- mului, si indeosebi constituirea de universuri inzestrate cu o relativa independenta si con- duse dupa legi proprii, produc conditii favo- rabile construirii de teorii ,,pure* (ale eco- nomiei, politi dreptului, artei etc.) care eprodtic diviziuni sociale preexistente ft abstractia initiala prin care acestea se consti- tuie (6) Constituirea ©} ‘ei de ritia, legat de progresele di ori. de producatori: dé ca marfa si apa iunii muneii, ¢ unei numeroas te bunuri simbolice, special destinate’ pietii, pre giteau intr-un fel terenul pentru o teorie pur a artei, adici a artei ca arta, instaurind 0 di sociere intre arta ca simpla marfa si arta e pur semnificatie, produsi de 0 intentie pu 35grit simbOlice, adicg destinat IOS uctibile la simply i eres uptura Jegaturilor de de_ jal. tron sau de un mecena nzile directe, rup- i. unei piefe imperso. o'libertate cu toty; descopere cq “ i lor la legile nefiind decit condi ie adicd 1k re ell “lor simbolice, adica la o cerere tii eupiislaet Linn partir gets de oferty care, | ifrelor de vinzare fice impune prin mijlocirea cifrelor =e unilor, explicite sau difuze, deting. ee Teateton de difuzare, editori, di. de teatru, negustori de tablouri. Rezulta cd aceste ,,inventii* ale romantismului care sint area culturii ca realitate superioara, ireductibila la necesitatile vulgare ale econo- miei, si ideologia ,,creatiei' libere si dezintere- sate, intemeiate pe spontaneitatea unei inspi- rafii innascute, apar ca tot atitea riposte autorizate, cel putin in parte, de catre resursele _ oferite de piata, la amenintarea pe care meca- me, nismele unei piefe ce asculta de dinamica sa Proprie o fac sa apese asupra productiei, sub- stituind cererilor unei clientele alese, verdictele pre nai ale unui public anonim. e semnificativ in orice caz faptul ca apa a a apa- pic Public impersonal de ,burghezi* si sau tehnicilor imprumutate de la Ee ae cum ar fi productia colec- ee A comerciala pentru produ- * colncis cu refuzul asteptarilor a’e ymarelui public'« sj : si cu efortul me- " ae on eereatorul n de comun, adic reais por’ ca si de ,,burghez", ra seamiin si fara pret ale elor intersanjabile ea lor comericala a pro- alirmare a autonomic Bees de formala pe © este ifara unui alter ego, adied up ait creator, contemporan sau. viltor, capabit sa angajeze in intelegerea operelor aceeasi dis pozitie ,,creatoare“* ca si el insusi in creatia sa, al artei sale in Structura si functionarea cimpului de productie restrinsa Cimpul de_productie si de circulatie al bunu- rilor simbolice e_defineste sistemul rela- tiilor obiec' tele instante carac- terizate_pri eo indeplinese in diviziunea_mi de reproductie si de difuzare_a_bunur bolice. Cimpul de productie propriu-zis isi datoreaza structura proprie opozifiei, mai mult sau mai putin ac- centuate in functie de domenii, intre, pe de o parte, cimpul de productie restrinsa ca sistem producind bunuri simbolice (si instrumente de dobindire a acestor bunuri) destinate in mod obiectiv (cel putin pe termen scurt) unui pu- blic de producatori producind ei insisi pentrw producatori si, pe de alta parte, cimpul de mare productie specific organizat in vederea produc- tiei de bunuri~-simbolice destinate unor ne- producatori (,,marele public’) care pot proveni fie din fractiunile neintelectuale ale clasei_do- minante (,,publicul cultivat), fie din celelalte clase sociale. Spre deosebire de cimpul de mare” productie care asculta de legea concurenjei pentru cucerirea unei piete cit mai intinse cu putinti, cimpul de productie restrinsa tinde sa-si producd el insusi normele de produefic si criteriile de evaluare a produselor sale; el ascult& de legea fundamenala a concuren{ei pentru recunoasterea specific culturala acor data de cdtre grupul de egali, care sint In ace- { lasi timp clienti favoriti si concurenti. Cimpul de productie restrinsa nu poate sa se constituie ca producind in mod obiectiv numai pentru producatori (actuali sau potenfiali) de= 7rj cu publicul neprodygy, / bs sane neintelectuale ajg tOr. fied ae Resulta c& si constituires i + Cj § ) Peelativ’ inchideri, athe ante este cor so pe eaee Sale in Fre: nceplnt esBeuve, societatea literarg (q sea pi literatura artistica ), se izolea, indooseb wn in ostilitate fat de indiferent’, sau care citeyte, adicd» fayy rest Printr-un efect de cauzalitate ae dulard, indepartarea $i igolarea day nastere Jy fndepiviare sl zolare © eporata de conzurt cenzura "a SAU O peg. Bee riehtarea direct’ cia un, public straly de profesie si asigurata de complicitatea Critiog - aunui public care provine de acum fnainte din. tre producatorii actuali sau potentiali (ca yoo, nicii ss eda productia culturala tinds sd asculte de logica sa proprie, cea a depasipij permanente, pe care 0 generea: alectica dis. tincti : Gradul de autonomie al unui cimp. de pro- - duetie restrinsd se mAsoara dupa puterea de a , concertul de mu- zicd de camer, intrunire a unui public pe care nu-l mai uneste decit o relatie abstracté de apartenenta exclusiva la Jumea initiatilor. René Leibowitz scrie opera revolutionaréa a lui Schoenberg si a discipolilor sai, Berg si Webern, ca produsul constientizd4rii si utilizarii siste- matice si, dupa expresia sa, ,,ultraconsecvente“, a principiilor implicit inscrise in intreaga tra- difie muzicalé a Occidentului, prezenta in in- tregime { ce o depasesc. desavir- el observa astfel. ca. ordul de nona, pe care muzicienii romantici nu il utilizau ined decit foarte rar in pozitia fundamentala, Schoen- berg ,,se hotaraste in mod constient si traga consecintele“ si sa il folose in toate po: file posibile (19). Si noteazd, de asemenea, ca Are loc acum constientizarea totala a princi piului compozitional fundamental care, impli- cit in toatA evolutia anterioara a polifoniei, rbatoare¢ A in, ope >= pe devine explicit pentru prima data in opera lui Schoenberg ; este principiul dezvolttirti perpe- tui* (20). In sfirsit, rezumind principalele con- tributii ale lui venberg, conchide : ,,Totul nu face decit si consacre in modul cel mai deschis si mai sist o stare de lucruri care, sub o form putin sistematica, mai putin deschisé gi mai xista deja in ultimele opere tonale ale lui Schoenberg insugi si, pind Ja un a4A sé afld in cp exempt aval si Guilbat! tionamentul prin Py nent asupra rationg. ment de gradyl al Za Putereg ea matematicianul ty. sare asupra produsului mung , RE ert, obiectivind operati Lagann in opera lor, dar in stare impli. di iar Jogica se observa in evolutia ce a ice Ia coea ce 8-2 numit yderomanizarea' etal si la fel, bineinteles, in isto a pie. turii: prescriind, 0 dati cu impresionismy! orice confinut narativ, pentru a nu recunoaste decit principii specific picturale, se ajunge trep. tat, o data cu diferitele tendinte aparute din reacfia impotriva acestui mod de reprezentare, la repudierea oricdror urme de naturalism gj de hedonism, indreptindu-se prin aceasta catro 0 utilizare constienta si explicita a principiilor celor mai specific picturale care coincid cu o Le in diseufie a picturii insesi, in. pictura ite opere ale lui w, nite opere, ale . ¢ &/ vit punch iD rer, aicl 0 logica a clingy : Se : 21 fe, cea i au ui jales cu ra crevad far loscind pe de o parte legile care regleazi ae si transformarea cimpului de pro- le restrinsd si, pe de alta parte, cele care ind circulatia, bunurilor simbolice si “ consumatorilor acestor bunuri, se fe cd un cimp de productie care ide orice referinfé la cereri exterioare si Pa nica dinamicii proprii, progre- pin Tupturi aproape cumulative cu mo- yee xbresie anterioare, nu poate decit ran condifiile receptarii sale tiga pulul : fn masura in care produsele strumente de dobindire de care _Provizoriu, lipsifi cei mai bine ire consumatorii virtuali, acest destinate, printr-o _necesitat® -Preceada piata, fiind astfel aa 1 unei functii sociale in raporturile dintre 5e termen mat e Ia indeplinire: ai intii wtimetie mai int : Je, distinc sei dominante si, 7 m fractiunile clase’ tintre clasele sociale. Pring ing, in. PAPO! vali i ecalajul jung, 10, TAPOrcausalitate circulard,. decalajul trun, efer' intre ofertd si cerere $i situayal gs PEE are i contribuie la accentua- SI aicp02 istilor de a se inchide in rea predispo inalitatiis (cu ideologia ,,geniu= cautare? wos sau ,blestemat* care-i este ¢o- i“ neinteles sé if . lui ne'oare), nu doar, cum 0 sugereaz resPun7Tauser (23), prin. situarea lor in con- Aol’ snomice dificile, ci si, mai_ales, elibe- ditii economic ips’, de constringerile cereril Mindu-i, prin. lips’, er tMgurind in fapt incomensurabilitatea, valo specific culturale si a valorii economice a operelor. jredispus e 0 a pie jei at Cimpul instantelor de reproducere si de consacrare de c&tre cimpul de int opere ,,pure®, ,,ab- opere ,,pure“, intrucit 0 dispozi adic Operele de arti prod productie restrinsa stracte si ezoterice : pretind din partea receptorului principi conforma producerii lor, dispo: 1; opere ,abstré intrucit soli tot atitea demersuri speci spre deosebire de arta nediferentiata a societa- filor primitive, unind intr-un spectacol total i imediat accesibil toate formele de expresie, muzica, dans, teatru, cintec (24); opere ezote= rice, din toate motivele deja amintite si deoa- rece structura lor complexa, implictnd mereu referirea tacita la intrec istorie a structuri- lor anterioare, nu se de uie decit celor ce stapinesc practic sau teoretic codurilé suceesive: §1 codul acestor coduri. Astfel, in timp ce recep= tarea produselor sistemului de mate. pro- ductie simbolicd este aproape independent de deni eee a receptorilor (ceea cee » Geoarece acest sistem tinde sa se 49 3 — aoaadapteze cereril), operele de mits vant typ datoreazé ravitatea specific cultu 1, pie stinetie socialé, raritatti instry ea, funefia de dis! mentelor descifrarii lor, i gale a condifiilor de dobindire specific estetice gi a codulul ne Jor adich accesul la institutiile 4 fn mod special unel asemenea educalil) oi chiar a unor dispozitil pentru dobindire A acestul cod dich apartenenta Ia 0 familie cultivata) (25) win urmare, nu se Infelege complet funetio narea cimpului de productie restrinsa ca loc | al unei concurente pentru consaerarea specific qultuvalé gi pentru puterea de a 0 acorda decit eu condifia analizarit relatiilor care §1 unese eu instantele speciale destinate pentru a in 0 funetie de consacrare sau menite s& ineaseh pe deasupra o asemenea functie conseryarea 9 transmiterea select culturale Jésate mogtenive de cétve or din treeut gi consacrate prin in i] conservarea lor, sau pentru a produce i gi apii #4 product un ti inal ees cultuvale gf cohintinatart Hl apti sf Je consume (26), relat Pes e agenil de praductic, de difuzare pot sh Je stabl on ile speeifice (ca lich distribu a di de are destinate uron prin ‘levarhia vo ge gta. intre domenti, opere ) pare ca expresic imbollel intre produ- legitimare, insti- vayarnint, bolice i, in- — coop! s a) toturor Or os de rec (28), un gen de — 1 t ivat, instante mai oer i putin institutionalizate, cum sint nee ercurile de critici, saloanele, gru- oer. ct juletele mai mult sau mai putin 0 1 marginale, strinse in juru yecunoscuy unei edituri, al une re viste literare sau artis tice, in al treilea rind, intre aceste diferit instante de legitimare, de finite, cel putin i Jinii generale, atit in funcfionare cit gi I functia lor, prin pozitia, dominanta sau dom naté, in structura ie hica a sisternulul r care ele {| constitui , corelativ, prin com petenja mal mult sau mai putin fntinsa forma, conservatoare sau contestatoare, a aut ritA{il, definita intotdeauna in gi prin relat lor, pe care o exercité sau pretind $4 0 exe cite asupra publicului produedtorilor cultur: gi, prin intermediul verdictelor sale, asup wmarelil public Tot aga cum, dupa M Weber, structu cimpului religios se orgar z4 in jurul of aifiel dintre profet si pi (cu opozitiile cundare dintre profet, vraéjitor gi preot), 7 astfel relatia de opozitie gi de complemen ritate ce se stabileste intre cimpul de prod tie restvinsd gi instantele de conservare gi consaerare constitule fara indotala unul ¢ principiile fundamentale ale strueturii eimy lui global de productic si de cireulatie a bur rilor simbolice, celalalt fiind econstituit, vazul, prin opozitia ce se stabileste fn inter rul cimpului de produetie propritiezisy in cimpul de productie restrins&é gi ¢impul mare productic culturalé, Dat fiind faptul orice aefiune pedagogic se definegte ca un de impunere a unui arbitvariu eultural ee disimuleazt ca atare gi care disimuleazi ala mond} i‘ Botemporani, trebuie slo atia temperata, in masura i ral se exerci denta lor culture ducatori contem mul de inva’ nt ¢ sacrarii operelor consacrarii (prin turali cei mai core cit post mortem si dupa cercari si de experiente ace: consacrarii care-I consti relor in ,,clasice“ prin grame. Renan defineste astfel, opunind-o Universi- tafii, ceea ce i se parea a fi functia proprie A cademiei : Academia, in ultima vreme, sub pretextul moralei si al seriozitAtii, s-a inclinat fara indoiala prea mult de partea Univer: este necesar, dar nu prea mult, un spirit al U- niversitatii in Academie. Specificul Academieci este de a combina si de a pune Ja un floc tradi- fa si inovatia. Universitatea este intr-adeva" azitoarea traditici : ca nu este o scoala, ci tai literar dintre saloane. Academia este si rebuie s{ ramind un om de lume. Ea cunoas- > trecutul si este atenta la prezent. Fara 10 ial cé nu se aventureazi deloc si nu se pe ste f4ra masura ; dar culege la timp, {0 is eniul creafiei si chiar al fanteziei poetices 54 dis) a in ; , unui sub ore rere sacra unui aie procedura nstituie oble as beatifi- ersoanei de Ja moar blica 0 desemr Printre caracteristicile mint care si 1 latiilor cu celelalte insta: a mai adesea stigmat eaza ca Sfir e invata- ictura re- importanta — sicea fetii culturale, cit si de n indoiala 1 ev i -covelati te structure 1 em monopolul propriei sale reproduce te bine situat pen- a spre con= 1 1 propria sa i- servare ocesului tie tru a indeplini efect g de canonizare, nul de invafimint contri- buie la mer r ecalaj in cultura rodusa de cimpul de productie si cultura seo= lara, ,banalizatas tionalizata prin si pen= wt nevoile educatiei si, totodati, intre schec apreciere mele de perceptic si de pretinse de woile produse culturale si schemele efectiv sta Pinite de fiecare dati de c& i ae le fiecare data de catre »Publicul cul- Decalajul temporal dintre productia intelec- tuala ‘si “artistica. sj artistica si consacrarea. scollara bre = : 1 consacrarea. scolara sau, sw 1 Spune uneori, dintre »Scoala si arta vie [cmt ae principiu al Opozitiei dintre © productie restrinsa sistemul ins- 35)si de consacrare. orvare Pe Sicammaneenvore sicecconsncrn’c. Posmay va a cimpul ae eee tind tr in a i mie, producator , 8-8 Vary a fn autonomic, Pr atori* de drept divir Ms sg se conceaps ca ' gi aut vendicindu- oe Met tchy aor, Jor, asemene? profetului ltt PUS Ca quel i ai Ao auctorit S, pretinsind sa-impune nt ao tores pretinging © incipiu de legitimare iq nu _recunoaste alt f gitimare jeu fara ef insesi (sau, cece! ce acela: ritatea grupului de egal red tivitatile stiintif oritaten in virtutea ch lucru, aut cel mai adesog, 2 Adesea e, 1a 0 biserioy! chiar si in a : ff sau Ino sect). De aceea nu pot Si recunoag Hara rezistenti ori reticent’ autoritatea qe fe titutie pe care sistemul de invatimint, tung fionind ca instanta de consacrare, 0 opune pre, tentiei lor concurente, Aceasta cu atit mai i tin cu cit institutia scolard li se prezinta sup forma speciilor de profesori, lectores care ¢ menteazi si expun operele produse . de alt {cum spunea deja Gilbert do. la Porréc) stg caror productie proprie, chiar atunci cind Ei este destinatd direct inva{amintului sau diroet rezultaté din invatimint, isi datoreaza mud din, caracteristici. praeticii lor profesionale. si Berean care a 0 ecupa In. sistemul de. pro § atie a bunurilor culturale (33), peiaiunge astfel la principiul relatie’_ambiva nte pe care producatorii o intretin cu autori emacs daci denuntarea rutinei profe. - ane oarecum Consubstan tial’ ambiti ee pind acolo incit {ine adesea loc de . 2 califieare charismatic’, rezulta ci _ Preduedtorii nu pot evita si acorde atentio ver Seta, far indoialé revocabile si revizuibile me mbiel Universitare deoarece nu au cum Bip tete e ca ea va avea uiltimul cuvint si ea con “ en ultima nu o pot obtine in ultimi ins | decit de la o autoritate a carci logitiml : Foon pula é a carei leat uit tate i pene intronga lor practiced si in ye 6 logic. profesionala, fara ca to | Sa scape competentci acesteia, Si mull _impotriva institutiei seolare do- ‘lor recunose intr-atit legiti- 56 + incit, SAO> sh. corre ec nu Tintre cimpul de productie 1 obiectiva tT" jctionind: ca instanta de:invafimire rare se, alld ir nee= roductic si le SN anumit aspect si stin= timp ante prin actiunea mecanisme- jenita sub _ tind s& asigure un fel de a jor sociale vrilita. intre posturi st ocupany monte are si autoeliminare, Lor tae familiale si cooptare de clasé Bn fractiune de_ clas ete., toate jaceste mec grienteazi spre siguranta obscura 8 ca- de functionar cultural sau spre noro~ cul, prestigios al intreprinderilor culturale in- flependente eategorii de: agenth foarte dife ale caror) trecut scolar si orgine sociala, cu do- minanta mic-burgheza intr-un caz si burghe: in celalalt, predispun. la aducerea in activita~ tea lor a unor ambitii foarte divergente si ca dinainte calculate pentru posturile oferite, cum av fi de exemplu modestia harnicd a lector-u- lui sau ambifia ,,creatoare a auctor-ului (34). Trebuie evitat totusi sd se opund prea simplist servitorii_ mic-burghezi ai institutiei boemelor mari burghezii : antreprenori liberi sau sala- eM fe ate intelectuali (in sensul cel mai - Hn . Hun comauin faptul de a ocupa o cind i ge cpun Th rib gain ca. tn Uimpul. arepaBtieleeeeenea alti pavte, cutezantele, Contes atane ic ea ului fs pot afla. litte tn Gteeecnte aa politice mostenite dintite pale wt ca ghe: Gopal éugaite bur- vii chee ales profeso- . lezie sint © \ Wwingerii directe aa sib) capabil s& orienteze ndirecte “Bu pky subventiile, m i proctiaas si sturile onorifice.. oh} iunile, promo- {ot atttea. prime es chiar decorat » COMproMisului Heordate: cuvin sau abtinerii. 3 preformare $i vu nisme rierelor ‘4, In Vreme ce art Hi broveniti. din, micy ‘trins supusi constr “ statului, productia Vaile, le Ncorii wvji strict inchise fr endenta prin i Pinvatamint de clasele q! area si, prin & in diferite momente ¢ Mie sitemele cle dispor fa for scolari si socials, esemnaté, in cIMPUL puter fa di doud sub-cimpuri, ‘ap t fee ee principiul diferentelor’ say Pu tea eontidintre ideologiile Jor si chiar 1a schjmm, Lilniite tocuri politice in aparenta cele: mg burl ale. Nu este nevoic a duce mai depant Pe anallap pentru a se observa cit de riscan, de fi sf se reducd relatia dintre cimpul de pro. dductie restrinsd si sistemul de ivatimint confruntarea a doud autoritati culturale tae sprijind pe doud principii de legitimitate qj. forite, respectiy_autoritatea birocratica a insti, tutiei si autorilatea charismatic’ a, persoa. ritatea charismaticd a” nei. Nu intimplator eteronomia cimpului de pro ductie restrins’, deci functiile externe ale pro- duselor sale, nu se manifesta niciodata atit de clar ca in verdictele institutiilor de legitim te chiar si cele mai indreptatite s4 apara cx intemeiate pe un principiu de legitimare spe- cifie cultural (prin opozitie cu ingerintele unei puteri economice, politice sau religioase). / sor de aratat e4 insusirile pe care diferitele instante de legitimare le datoreazi pozit: in sistemul constituit de ele nu sint decit spe Cificarea tn logica relativ autonoma a functio- hari lop a insugirilor decurgind din relatia lo eu ‘grupurile sau dlasele care le transmit au- toritatea, “Astfel, multe din caracteristicile / cademiei franceze se datore: azé faptului cd e delegd. mai ugor funetia de conservare cultu- ral cu care este investita producatorilor celot a 4 la cerereé raspunda 14 gi a reel dominante je. clas rele care il ‘de productie restri la capatul Uw! gncit sa pr | prin i ca gi de derealizare, mle consacrate U- efele consacra We pbanalizare* idi. esajelor_celor acter tidian, mesaje’ sau_co 1 T 2 Epa mai indeplineste pe aoa a mai mare importan- acordat impu- a sociala care 1- Be araprshos prin_ si pentru se titia didactica_mes jele. cele mai_incs a 3 vole ete ah eens discursului tru violentéle_autodestructive ale oe colar destinat irealitatii de intreaga logica ¢ inetitutiei sau pentru reconcilierile postume ale cclectismului academic care contribuie la asi- urarea consensuluj cultural all diferitelor frac- {iuni ale clasei dominante, derealizind prin ri- ualizare actualele sau vechile lor conflicte : la fel cum biserica poate neutraliza acuzatia le neutralism oovaduind ritualic denuntarea ghelicé a ritualismului, tot astfel filoso- poate afla in evocarea retorica a enunfarii socratice a ritualului retoric cel mai bun mod de a dezamorsa aceasta denuntare si da in acelasi timp in care isi face iluzid sirii limitelor filosofiei de scoala Dar, mai In profunz de scoa ime, este suficient a a- de legitimare a diferen- © indeplinese diferentele i cele repro " ale, si indeoseb; tone de sistemul de inv: t, pala sb oa contributia adusa co; cite instantele de. conse: itate de depozitarje. Printre clectele idegig,. grale: le invatimi eytenrl: de inva rere Uny) Pt, ise paradoxale si mai ccterminang, ing, ie mat tai ca ol reuscste S& obting Tt cot fi fo fe ncredintati (adica, intrayn i ih Fiitate obligatorie, de la. tofi imareeim cole legii culturale | care: agi tine Decree ee tcce inten ee eae cestei legi. SA nu se inteleaga gregy ta & pre nu “presupu i esi recunoastere I pune in nig in act de constiint’ intemeiat terea Jegii recunoscute si cu ath tin o adeziune electivi (cum 9 eee) se ia _hotului oaste legitimitatea legii prin ca se Seirais pentru a furaitee fq Dit fi observatia lui Hegel, ignorarea legii ra ag circumstan{a atenuanta in fata unui tie? tot asa ,nimeni nu este de presupus a tna legea culturala“, nici chiar cei care nu o ie pera decit in fata tribunalului situatiilor cae in stare sé le impuna sentimentul degrada culturale. Pentru ca ea este mereu object vigoare, cel putin in relatiile dintre clase dife rite, aceasta lege se impune prin sanctiuni ¢ re merg de la cele mai drastic materiale cum sint cele suportate de indivizii lipsiti de capital cultural pe pietele muncii s ale schimburilor matrimoniale — la cele m subtil simbolice, cum e ridicolul aplicat ,m nierelor“ contrare normelor indefinibile ce ¢ finese excelenta intr-o formatiune sociala ( terminata. Sentimentul de a fi exclus din cl! tura legitima este expresia cea mai subtilé dependentei si supunerii deoarece el el impcsibilitatea de excludere a ceea °C bac . singurul mod de a exclude ext . apropiere reflexiva de consumul “eoinci deosebi cea provocata de ancheta) utind . Decent amie walé "si er . descoperirea ilegitimitatii sa tare $8 nt or ise opuna o contra-legitimitate refuzate, find recunoasterea legitimitatii I IV (i a spost jor deposed mai putin © + evitarea Pp! ite aparent opuse - 4 e conduite aparrvai legitime consumuri ect a celor itudinea in dovedeste, intre altele, oa popu- (cum tat vizitatorilor apartinind clas muzee e mit ata a practicilor ete- fare) si respingerea, FuSiTET’ “ind sint intre= rodoxe. De Pech jor muzicale, cea mai ma- bati despre Bust terilor se situeaz& spontan_ pe re parte a ea wi oe tnd int tn6el ae terenul ir aeeistat ‘cai preferintele lor nu me- ae i FR mentionate ; se intimpla’ chiar, si a- weet tot mai mult cu cit ne apropiem de eles sele medii, ca ei sA declare acele consumuri $1 acele cunostinte care li se par cele mai cores- punzatoare definitiei legitime a muzicii (cum ar fi Wal-Berg, Franck Purcell, Bolero-ul lui Ravel sau marile nume, Chopin sau Beetho- ven). La fel, in materie de pictura, unde cu- noasterea numelor marilor pictori depaseste cu mult cunoasterea operelor, ei reusesc adesea sd enumere patru sau cinci nume de maestri, chiar si atunci cind nu au intrat niciodata in- tr-un muzeu. Recunoasterea operelor si a con- sumurilor legitime sfirseste aproape intotdea- una prin a se exprima — cel putin in relatia is ae ageag vest pein, asm sites autorilate favorizind impunerea legidligaaiie ea poate lua forma 1 RUS legitimitatii ; credinf& (imi el simple profesiuni de g place‘), a unei declaratii de bunavointa (mi avointa (,,mi-ar place s§ w nei indiferente martiitere yee), pau a Oe tura puri de na de ret reseaz’*) cane pa (,asta nu ma inte- a are, In ciuda apart ] rr confundata cu o re aparentelor, nu trebuie spingere deoareci ‘auna cu s 24 aproape intotde € Sse asocia- | Sa de inter entimentul ca lip.sivitatea sa, co A sau alte mentul degradarii culturale. Cit, priveste autoritatea insiantelo, ae sacrare, Ineepind cu aceea a institutio; $e0] (unde situatia de ancheta asuPra practi. eulturale este sugestivi in masur: we) i . @ in care minteste. de situatia de ox neazd oy pee i. ‘On. are amen), ea pare, & mod paradoxal, cu atit mai de nediscutst an cit este mai mare distante de-conformarea le normele ce Je garan ine, dupa cum © demonstreaza iF ee iniitor In Tuned, de clasa sociala asupra acestor instante—ie- oe | Sacrare situate Ja frontierele~cimpultti de 1 | ros _ ductie restrinsa care sint. premiile itera Astfel, legea culturala poate si nu determine Prin nimic practicile, ea poate s& nu aiba decit exceptii, ea nu poate sd nu fie resimtita si re. cunoscuta, maj ales atunci cind este in cata, ¢a si legea careia i se supun conduitele cultu- _atunci.cind sint si'se vor legitime, ca si, todata, codul nescris ce permite, intre altele, a si clasarea oricdrei:conduite posibile Punet de vedere al. conformarii sale la a- cod. Toate antinomiile ideologiei dominate aterie de cultura rezulta din faptul ca, di- ReeHl Gare ii este specific si re- iImpuna, in si prin sanctiunile sal logitimitatii acestor ss; _tinde sa exeluda in fapt posi- 4 unei contestari a legii_ c; in raza de actiune a legi in intregime relatia ce de Productie restrin- ctie ar fi trebuit SC _sistemul instan- atorii pentru pro- 62 aa 5 cond: setii, iar condi rirea Pietily " geduce din tui fy oarecare se GeO NT Ss ace! a ; : snica, Gs! ctator, ideal-tipica, ju (spe 2 a sa id adesea Ca medi iar atunci iu®) si, ¢ iy x%) si, 3 ee ‘au francez’ ,mediu ‘eal categorii_de auditor’ Sireseazi mai ales U0 a adreseaz cind se =e ate atinge : de nonproducatori, a Te. imediat, tee socialmente eae burghez de la un P' : 1 tea tazi o lar- je in timp (este cazu : astazi o {aT a ea il trecut = prin: Taba ambi gi difuzare prin televi ee gefinitia spontand 8 guitatea si imprecizia sre spectatorului me- (publi ee eres ain mod foarte realist diué desemneaza intr-un anctiunilor pietil 2 (nu este ea oare supusd san Tixeazd in. mod piata potentialé ‘pe care si-o use pen- explicit producdtorii acestor opere prot aa tru publicul lor, deci in intregime de: ae catre publicul lor, care le comanda optiunile tehnice si estetice (36). Acolo unde discursul comun si. semisavant. (mito-sociologia ,,mass-media) vede un mesaj_ emogen producind un public omogenizat (ma- | sificare'), trebuie si se vadi un mesaj medifes | rentiat, produs pentru un public nedifere Social cu pretul unei autocenzuri mé ducind la abolirea tuturor semnelor factorilor de diferentiere. $i, de fa or celor mai amorfe, de exemplu 63 rma_ sa Mate catificatsaptiminalele de mare tiraj, le corespung utile cele mai amorfe social : stk, Soir ave un public a carui structur, Goria socio-profesional este aproape fa. a Perpozabil structurli populatici parizions joa ¢e inseamna ca lectura acestui Ziar nu aduea nici o informatie asupra cititorului), La fel. so intimplé cu un siptiminal ca Paris-Maty Pe et ceptind usoara sub-reprezentare a MUuncitoriloy Si agricultorilor in cadrul publicului saur iS wreme ce cadrele medi si supericare sint Usor supra-reprezentate, Pot fi astfel deduse din conditiile sociale 9. le producerii sale caracteristicile ccle mai spe cifice ale artei medii, precum. folosirea unor procedee tehnice si a unor efecte estetice j. _ mediat accesibile sau excluderca sistematics tuturor temelor ce ar putea prilejui conirove Pubij. tel, Frame & dupa cate a Tse sau de natura sa socheze o fractiune sau alta a publicului in folosul Personajelor si a sim- *Balusiine euforizante, si stereotipe, locuri co- “mune in care cele mai diferite categorii de pu- ‘bite pot sd se proiecteze. Intr-. evar, aceasta este mai inti produsul unui mod de pro- ie dominat de cautarea rentabilitatii inves- vor, deci de maxima extindere a publicu- Me 2 8 tmuljumeascé a urmari in. “te SoWSUMUIGL nei clase sociale de- inate, este nevoit si se indi ‘epte spre cres- "a dispersiunii Compoziticei sociale si cultu- acestui Public, adic& spre productia de Res Cd 6 adresony unei fractiuni a publ ulti, adicé uneia sau sar rte Statistice (tinerii femeile, pibaly, colectionarii de timbre $4 teprezinte un fo1 de cel mai In plus, el este cel mor tanzactii si com- Categorii de a, yeni, a- detinatorii iijlpacely de mai mult sau niai’pu- Mitol exelusiv de. teh- ecutarea unei comenzi 64 ol imai criti- end elect, the rede pul e pretac « au se PI - observa Bi d — s A la * dramatic mai cre se revepdicd de la ait drama tie spectacole ce § o singura § = ca diferite Fr. tru» tit inca de fale sint atte cuvintal_—stea blicurile poten! ale ecagi art (...) ‘ile, -modurile de a le distincte, ideologil a {ii_care li se infati pare, stiltrile si interpret regulile si solida- 278 Int at ee isparut® (38). ritatile Bea Ee o dovedeste, inat ,,concentré ee z a Destinat lisparitia progresiva a unui mar ie Sea ne) de catre legile renta- » sali pariziene) - biti ‘ntegratil in circuitele mondiale de rroductie ale show business-ului, teatrul Re mercial supraviefuieste astazi in Pranta % trei forme : ..versiunile franceze ale unor in- ireprinderi straine, supervizate, distribuite si in parte comanditate de responsabilii spectaco- lulut original, dupa 0 formula imprumutata de la industria Cinematografului si a music- hall-ului, reluarile celor mai incereate opere ile teatrului de buley; i, tn st sit, \comediaI . Piata 8Preape complet. in, hisg relor de cautare savanta. Merciale, fie cx © vorba ac de »aranjamentele de muziog fuulatea. de serie. produss tria_ music -hall-ului eXemplu, atur cele mai direct infim muz: Si difuzatg disc Ulu, {cind posturile de +, Stel ct supUse legii Dietit acuta . Ht Clasice. (ada cin at amina in 1956, .2 ore in 1965 Ja Radio-7 uxembourg i special destinate acestui tip. de” Sanit France Musijue sf France-Curt Ofera 96 si-36 ore de mus ‘lasica pe saints mina) nu se. adre: unui publig n= trem de restring | selectionat ; mai ma Poate decit in domeniu| featrului, cdutarea de avangarda nu-si 4 posibilitatea de asi decit_actiunii. citorya St libertatii relative a Posturi de radiodifuzare fata de cererea care obligé marile societati de Conerte SA se limiteze 12 repertoriul operelor si_autorilor celor Consacrati din (39). . orchestre subventionate Selor mai legitime trecut urilor sim- nite in intregime de- r, altceva decit produ- ictive (40). In inter iorul intotdeauna cazurile ure creatoare File sociale cat jgentele intrit irmata, ame! > urmata, @ blicu! are sint create de PUBHEN 10 8 scurt + i creeze reatben® autenticl, sistem de aparare tm sis a ce 0 da’ ‘riva dezilty ceo prod mee de pogresle diviziinit, mune “favorizind ext fomenii ‘separate 6 avliite Tae itarca functiilor lor propr: 7. it IAD plicitarea functiilo enntoise tatlyehe rationala a ae deci intimplator faptul ee .T Bs entru_ arta, amindoua aaa Yisti_si_de_ inte ectuali_inalt ‘pro- sionalizati, se caracterizeaz& rin aceeasi_va- lorizare-a teh i_ce_orienteaza productia in- tr-un caz spre edutarea efectului inteles atit. ca efect produs asupra publicului, cit si ca fa- atie ingenioasa), in celalalt, spre cultul for- me{ pentru. forma, afirnan ie Tiviprecedent a celina -ductibil aspect, al. activi atii_profe- ID aceasta, a specifich tii si a ire- oducdtorului, Astfel. se explica pertatea ¢ stringerile trinseci rele care Sint ele care tind’ S& i intre simplii_ negusto exist’ fara indoi brifaptul ca anumite Opere de Prezinte caracteristi¢j teazé_patrundere, in cultura “legitima buie s4 tind seama de ale unui gen de western int pusi in situatia d r festa virtuozitatea de tehnicienj qe @St m fesionalism referinducse mec” Ja ayfoal terioare, presupuse a fi cunoscute Fa le a, ce le aduc unor probleme canonice fae timpul pastisa sau parodia autorilor ani cu care se masoa Un gen care inchide ferinte mereu mai numeroase Ja istori; ea lui impune o lectura de Sradul rezervata initiatului, care nu nuantele si subtilitatile Operei du-le la Operele anterioare : laje_subtile $i variatiuni asteptarile Presupuse, jocul (chiar acela Care a fost intotdeauna practicat de traditiile literate) auto: izeaza, intr-adev. la fel ca adeziunea de gradul inti, percep} detasata si distantata, analiza er udita sau Semnul discret al ox etului. Tar westernuril vintelectuale‘ sint implinirea logica a_acesto j i uu limbajul cinemat grafc care autorii lor o dispo de cine. ca si de cineast, Acelasi model se aplica is mutandis, benzii desenate, ce a cunos: Sut un destin Intrutotul analog. " Mai in Profunzime, arta medic, ca in alti wPlesal bine facuta a, teatrului but . Se caracterizeaza prin folosirea unor re- §l a unor competente »Verificate“, cel m R UMPHiMtate de ta arta cavanta, at | alegerea situatiilor cit si pentru con ri Sal exprimarea sentimente- sau Pur pentru tehnica si eclec” €are 0 face s& oscileze intre SI care se asociaza cel hen i pol gntism sau unui conserva- i polit trédeaza poate unul din : arty , formale ¢ @ mai devre puternic em poate remar, decit vaportin. introducind deca fine in raport o aluziilor intems 68 iti aset hae Uo fia de 2 CN ale: ime, aa ee idealism<" serioase, adica Fe i e el opozitia dint e gmul supu- Astfel, re ascunda olitic {ta de arta 51 te asctndl ip? at fle pietii nu oe Be ee eae ns Per tess eatatl si banului faptul ca vointa -epturilor pu dno a pra pit cific ¢ a care se eXPI aa ee constituie inca WI iste semmni af A critic e condi- erile sint afacel iv faptul cA ct aitae Este sem a i ca o isiunea artistului c » misiunea ar ina tie bund defineste edad a pute. 0 buns executie, ceri irtutilor bur- muned de execuyle, € lujba_ virtutil tehnica in slujba “si buna competen « sanatatea* Si ,, 7; : bunul simt*, ,,sané tie hel gheze, ca ,,bU ediente indispensabile disporttie ret che HaeTeone ee neam intr-un opere ,,sanatoase® si bi ine acestui or ae ee aplica la fel de bine tor ee cutiv’ care este inginerul de a ie inal ob isan stiinfa management ee Oe ia ului : Clanul sicilienilor se prezinta ae a unci intrigi normal constituite, pe care ‘Verne 74 cu simplicitateg, serenitatea, hotitrirea de a $ ce faci, 0 expune, o dezvoltt sio duce pina la Capat in cel mai frumos stil, dupa reguli clasice Povestirea inainteazi in mod clar, Impecabil. Nici o scené inutild. .Piecare lucru la locul stu. O luminatice precisa. 0 actiune riguroast. Decu- pajul tehnic este atit de bine conceput din Punetul de vedere al eficacitarii, incit se (poate vorbi aict de influentg creatoare. Regizorul de- vin autorul executiv, ef Granjeazd. Indreapta, slneduee totul la Optica sa personala (.,.) Tur le fort i : wie orta deosebit, actori celebri. se fo jn cultul artel ste ci afa- d de a recunoaste ca trei 9 a de « Miturifrunta, fie lor se e re stralu libreaza (...). Op tivangi, Succes asigu a vrea (chiar si cei anti-Verner tinud sa prefere filmul nz mai emotionant pind la ur foarte bine facut, in dire autor ? Dacd s-ar produce mai multa tea, S-ar auzi vorbindu-se mai raj i (L. Chauvet, Figaro, 5.12.69, s.n,) Dar cel mai important lucru este aceste dowd cimpuri de productie, | opuse ar fi prin functiile si prin Jogi Hi functionare, coexistA si cd produset | insi ovicit ica lor q, le Jor, deci a puter} au_partc foarte inegale eauiza consacrarii lor inegale, de distinctie foarte inegale, materiale si simbolice bunurilor simbolice, piati mai mult sau maj Pulin unificata, in functie de formatiunite so Glale, si dominati de catre normele Pictii do. minante sub raportul legitimitatii culturale, Sie opetelor. de arta. savanta, la care mite accesul sistemul de in fi impune normele sale Menea diferitelor din lor de valor Pe piata per Amint si caruia de consacrare (41). Ase lipuri de bunuri simbolice Ta care Ofers acces, diferitele grade si’ form G6 eompetenti ce se intimncse *, -0 societat divizata in clase siala puterii de ai, a si raritatii Sree culturale ce leo confers pozifia lor. in distributia compete atelor. A igno: “datoreaz’ esentiali i datoreaza val. 28 iminare social. ea lor so- a co cultura Tacteristici- sim necu joseutd gitimi- He” in“etnocéntrismu! nator Culturii sa Nonsimbolice ale # dnelscetturi: supra al- mul care tradeaza 0 recu- leginitati Culturii domi- 70 Jui BO le si tematica 4. $i. sultura savanta, $1, : cultura § procedcele cele re acestea le fo- ‘le _ymarel ! bile ee reinnol r imprumutind de la cu inp an la ante burg ie : eee. tates a Ay 5 mai divulgate dintre ce: iP ae 4 generatii, mai eme’ de una sau eae nale loseau_ vreme’ de 1 catreL apiece d 4 ,adaptind temele akin ed oe te sau cele mai usor de restr: mai consacrate sau cele 00. ied ti : Fat i legile tradifionale de papper artelor populare (de exemplu ope ee an heisté a rolurilor). Rezulta de aici ca arta me- are alt&é istorie in afara celei care i-0 impun transforméarile tehnicilor si legile con- urentei Aceeasi eteronomie caracterizeaza receptarea i, obsedaté mereu de raportarea la savant&é. Unul din motivele pentru care itura_medie nu-si- poate revendica autono- Mia este, intre altele, acela ci ea isi datoreaza ° Parte din farmecul sau, pentru coj ce 6 co} ima, acestor raportatd la cultura savanta = Ccontine si care ‘ac sio indreptatese q aceasta cultura; Plc pentru cultura sadaptareat ine 4 Plarea, opere cmemato— S& spingrafice inspirate din pieso de romane, ,orchestratii populare ‘¢ ai vanta sau, invers, ,,orchestrati © de arii ,,populare", fara a m pretari“ vocale de opere cl. 1 aka i Aer gg at vorbi de *y Yan, Bie tii clasice inten "eter evoca in acelasi timp cintecu] cercetaestil corul ingerilor. O dispozitic lacoms {°° 4 oasd fata de cultura, bunavointy oa an, Goala si lipsita de repere sau de prineny tat dispensabile unei aplicari adecvate, 4 Pt im ead pe micii burghezi tuturor tote e falsi recunoastere care definesc allodoxig tural: aceste erori de identificare, geify Astfel fy ictime iluzia Si chiar in. cute incit si dea celor ce le sint vi ortodoxiei culturale, sint autorizate tenfionat incurajate de cea ce s-ar dori 40 cheme cultura de imitatie“, substitut degra. dat si dect@sar—(in“dublul sens al. termenutyh al culturii legitime care procura la pret buy a fi_demn de un consum wentele legitimitatii si acce. Ociere prin definitic exc lusiva. Si in materie de cultura, folosirea simitatiei este Un fel de bluf inconstient care nu-l insalA decit Pe cel ce blufeaza, deoarece numai el este in- Mtesat 84 ia copia drept original si falsul ec FHS Culm sk intelegi alffel faptul ca atifi : tivele satisfac’ Peience e¢ vie rezuma mo- erica: 2%, cot e atorii de ,,imitati de solduri BEBE Ccazii Vor recunoaste echiva Propriului lor ste mai ieftin si are 4 reste 0 revista accesibila tu- et eat de un inalt nivel » Pereta si_,muzica usoara’, Bberte Pentru valsurile Jui Strauss. oat © Vorbiri, isi: datoreazi 2 i, ply seductia exercitata tive aye Ptwlui ca, ocupind © Sansonetg, si i ith a es »marea mu §1 opera, pot sa apara, uri legitime. 72 |-ar avea ce care cultu- pi interesu! ys Heer ie ‘epeelite : orfeat Srauleze, ierarhis Sli i modtith is » cele doue : pga 0 OST iy intre ¢ tusele i oe obiectiv } ve he fa stabilita ie elas timp at Lhe) ip producti ue «4 se impuna suck aay tici $i ae qnceteaza re . -—ale ca 7 for mu inceronsumratorilor, ae ¢ mare parte de sp cit, CONST en -cea mar mare Parte rilon Cant tmpuse t ;punurilor pe cat y-aceasta terarhie sawconsuma. EB yecatr principiale c: ticulare $i cat 4 se afld la originea . are intemeiaza toate © permite cunosed- arna dintr-o data rindutelile ite ca ynivele de cal : cn a fel de extrinseci ca ge- ‘ei, postul de radio, numele teatrului, aul operets Pow regizorului, si.s& adopte’ pos- al galerie! sar ia pentru ficcare caz in parte. tura convena ‘desemneazi in’mod evident ca Opercle cre rei logitimului, fic si numai prin Apa ine Solicit’ o dispozitie pioas’, ceremo= nialt sivitualizata (chiar si in desacralizare), are ar fi deplasaté sau chiar ridicol& si groso- lana (in calitate de allodoxia) in fata unor bu- nuri culturale situate in afara acestei’ sfere. Cit priveste artele marginale pe cale de con- vcrare ca jazzul, cinematograful sau’ fotogra- fia, cle provoacé numai citorva virtuosi’ mar= ginali acea dispozitie pioasi ce se impune: in faa operelor apartinind culturii legitime’: eu= noasterea regulilor tehnice sau a principiilor estetice fcind parte din. preliminariile. dnso- lirli devotate necesare savuratii operclor legi- time ramine exceptionala in’ aceste domenii. nu humai ‘pentru ei 6 1 poaitia im Jo produc icestei juc judecatile parti iorului sa disee Jegitimitate (traite « plecind de la repé logitimata de sistemul dl ‘th atin int oat er tru ch nu faée obier KS nvélfamint, Cae es tr od obiectul sanctiuni mate= ale su simbolice peeiove Sau negative’ (ea spect * discursul cultivat opi prov de dezacorduri gramaticale on tage ; ns canto st acon ee sis a tae tenta sau incompetenta if don a an ae egitime, Randamentuy simb lie Rarticulare de “competents ote, 73 ae acelorsebi ceca ce Se poate numj stie sau puterea de d ia ey este utilizaté in schimburijg n Meeleiasi clase sau int sociale diferite depinde dul _siu de legitimitate cl: eer anume deTaporturt de ssafie mondena, colocviu admin conares stiintific, discutie intre prict Gaiala zilnicd (,,zvonul* spune apro fousse este ceea ce da nastere la subiecte de discutic) sau, caz aparte, qu sebit de important, exercitiu sau oxpung examen, © competent{a rate obtine Profit strict simbolice si profiturile materiale By a ty meaza (si unele ca si cclelalte nefiing aa" profituri asigur Imai petenfei sau a unor_certificate social arantats d mpetenta, cum este diploma) : asther «4 ea burinaicator at ‘arhiilor valorilor ¢s° noseute in diferitele domenii ale cultur fi aflat in profitul simbolic obtinut tenta corespunzadtoare, dupa clase sau fractiv nile de ;clasd, in diferitele fc simbolic, principiul ierarhici dominante du-se poate’ descoperit in ‘itia obiectele demne sa intre in conversatia m dena (de altfel ele insele jerarhizate) si cele excluse ca ridicole, pedante sau _,,vulgare' Desi are cel putin meritul de a indrep' de exemplu, minimul prestigiu cu care t investita cultura stiintificd, foarte putin bila in conversatia de salon — cel } nu se reconverteste in reflexie asupré salt fiei stiintei_ sau.in meditatic taplogioo-t rs. zicd asupra destinului umanitatii 5 ae m indicator poate si para gros?” : i gervat® ES aeibi . Si, in fapt, sint imediat obser" oy i fndeos' le distinc t diferite! ate dezacordurile care despatt iter privest ale clasei dominante a a jer _ce revin talului cu cP asup ce revine capita socials ott far * or de ierarhizar' tipurl & ~desemnat diferitelot opoditia ¢ea mai accentuatt tura”f flind cea dintre fracfiunile ee isei dominante si fractiunea putea chiar _ conte: ta exis- ii srarhii unice a legitimitafilor cul tenfa UNC! Mieriorul unei singuire si aceleia turele $ sfunci cind se au fn. vedere diviziu- AN fe fractiunii intelectuale : in realitate, pe fingt faptul cd, aga cum s-a vazut, concurenta U ia presupun, ca principiu $1 miza, i competiti fi ess Se abasieree legitimitatii, intelectualii tinind de acelasi cimp pot fi in dezacord asupra obi- ectelor despre care discuté, cazind de acord cel putin ca sd discute despre anumite obiecte, adicA asupra recunoasterii unei ierarhii a obi- mint ar 4 cultural, yetent ectelor demne de avut in vedere Una dintre functiile sistemului utea Tr aceea de a asigura consensul diferitelor nimale a lor care Merit sat a Ceea ce trebi stiut siz e poate ignora, a ceea ce poate ‘si frebuie sa fie admirat. Se in- timplA uneori si iasa la iveal& arbitratiul dea limitarii impr ceea ce merit ci) se de taxinomiile ‘scolare f{mtre wee: Su invatat in clase (,,clasi- tia sistemulul de fnvitieeine ae ae cine tia dea muni de invatimint, pus in situa penentine in programa tot~¢e a fost ea cris, arbitrariu ce contrazice prea ta tis interesel, ee E ~escle cutaérei sau trei j Deneficia Sustain itarei_categorii ierasha et Privilegiati. Tnsa i cae gorii de arhii Principiile acestor » @ fortioré, corer ; lori, a de principi jn faptul ferarhizanii, scapa “consti nth : : ee deoarece, Ja cay satu aes 3 ‘iar itrare tinzind sq diet arbi- ‘ al com, . a ceea ce q incuk reSiuiturala impune obiec Sltuatiilos un Tet—ae—pron amintind deo transsubsiar dintre egitim nelegi SProape opozitia dintre modul Caracteristic unui_cimp de produc Pentru el insusi propria sa piafa si Pinde, pentru reproducerea sa, de un Invafamint actionind in plus ca ir e le Bitimare, si modul de productie caracteristja Unul cimp de productic ce se org: : funetie de o cerere externa, inferioara social $i cultural. Aceasta opozitie dintre cele doug plefe si, corespunzitor, dintre _ producatorij Pentru producatori si producatorii pentru no. producatori, despartiti in mod obiectiv, oricare le-ar fi intenfiile constiente si proiectele ex. Plicite ; de marimea si compozitia social; 4 publicului lor, impune intreaga reprezentare pe care producatorii, scriitori, artisti sau sa- vanti, si-o fac despre profesiunea lor si con- stituie principiul fundamental al taxinomiilo: dupa care acestia claseaza si ierarhizeaza op. rele (incepind cu propria lor oper In vre ee producatorii pentru producatori trebuie si le intr-o reprezentare transfiguraté a func- fiei lor sociale 0 modalitate de depasire a con- dictiei inerente relatici care-i uneste in mod Obiectiy cu publicul lor, nu arareori scriitoru’ de succes propune o Teprezentare a sarcinii sale foarte indepartata de reprezentarea « rismatica a ,,misiunii* scriitorului © © munca la fel ca oricare alta, Nu est ajuns sa ai imaginajie sau talent. Trebuic ‘CU Seama o anumita disciplina. EF prefera- ‘Sa-{i impui sA serii doua pagini in fiecar decit zece o data pe siptimina. Pentru conditia esentiala este dea fi in forma 2 cum un sportiv trebuie 94 fie in forma de a alerga o suti de metri sau de @ mec! de fotbal* (43). Nu toli eto carer opere se adreseazit In mot elui public’ au, probabil, cel pu: az in eo ao reigoria speci |. dinire cele d f atetimulll, oPPZI enka ea in colitis AN je asa i au 1 de pai publicul Tor (yintelecte Gescitrata UD social Ge exemplu), ea insasl CPC oa indici gies marimen acestul pUbLE Sr re. specific mai indirecti_ ca gradu cr cate cu difuzarea . jntr-adevar, cu atit mai ine i ie Rtarea justificatoare a artei | itica destinata fractiu- burgheziei si care, opu- ale unui bun tehnician i divertismentului, perfect, st&pin. pe tehnica si pe meseria sa, indi elilor necontrolate si ingrijoratoare ale artei ,,intelectuale*, calite fi pe care producatorii pentru producatori si cri- ticii lor le resping in afara universului artei legitime. In plus, fara indoiala c& dezvoltarea unor vaste. unitati_colective de productie, Au numai in domeniul radioului, a televiziunii, ei sint, adopte reprezentarea te le este propusa dec nilor neintelectuale ale ne calitatile profesionale ‘I cintematografului, al jurnalismului, ci si al nit sttinfifice si_declinul .. corespunzator I al artizanatulai intelectual spre folosul, celui ea ( salariat, provoacd o transformare a raportului Mi pe care producatorul il i i ne. cag b -ducatorul il intretine cu lucrul’ sau functin as pe wentarilor: *pescare de ar pre 1 ta sa in structura sociala si, pri i @ Ideologiilor éstetice si Politice pe at: ee intelectuala ‘care sé In interiorul yj niti Nor unitaty ductie i rarhizate | : diferentiate silatiilop tiilor pe care ri de bunuri simig te clase de producston® lcatii disponibile la un aceasta, cu clasa de opere n depinde in mod direct de pedie PA.in interiorul cimpului de pratens jatie a bunurilor_simbolite in corespun’ in ier pec fic cult i ce implica » si roducato celelalte c nifi or, prac impune oricdrui produc’ tindu-i ideologia si practica niciodata atit de limpede ca in conduitele Spirate de efortul de a o de samblul determinatiilor ins: po este ceea ce ii face pe criticii profesionisti jazzului sau ai filmului, adesea respinsl s aceste arte ,,marginale“ de m: alitatea fn cimpul de productiec restrinsd $1 ce" nu atingé niciodata decit mici grupur ee ducatori si mici grupuri de amator fe a tonul doct si’sententios si citltul eruditier Ps ticij universitare sau sa © ticd, politica sau esteti “Teosebit® limbaj! imprumutat (44). Spr cate de practiea legitima, 0 practic’ Pe gedicd 0 me continuu celor ce! 1. fotos mare pune ¢ damitati : asttel ma propriei sale legit 8 1, jumatate? (. = arta medie® situatla | ticile + aceasta ,; macticile nobile $i prac 3 mului intre prac andonate anariel By rw gare“, aparent a>7 ute o cautiu ile untl in obscuritatile Spre oezige Or Mr obliga pe cel care tA eulorilor, ti obliga PE Os creese Pe cu regulile prac ticii comune » 6 emisiuni 0° -cetatori sie de fe culturalé, Cece un sporirii a iparticulare etc. se eer inconjurati u care § = uni prealab’ ita si nu le esta princl- eo manifes- jaca pentru isi nile: agresivitatea air potr ale putea opune 0 legitimitate am” dovedeste inainte de toate dorinta fi recumoscuti si, prin aceasta, recu- a care i-o acorda. Nu este intimpla- faptul ci acelasi tip de raport “an- xios si nefericit, c&ci intrinsec “contradic- riu, fati de cultura legitima se ob- erva la clasele medii : ocupind ‘fm ‘structura 4 de clasi 0 pozitie omoloaga celei Comat deo ceat intelecttiali: marginal’ in sis- ‘snl de productie’ si de circulatie a bunurilor Ch in en euteheai ni pot ici si tena intregime nici SA excluda ura cate . complet Ve, recunoasten e, intre alte moti- borioase saty are condamn’ ca Ta identiticare eforturile Top” as nante, cu clasele dome ce Chae este cu- ° confor orma unei Mare farg porturi i exclude deoarec ea legii o.