Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MARIANA OPRICAN
Cuprins
2
4 Corelatia executiv-administratie
publica-------------------------------------pag. 8
6 Teste de autoevaluare------------------------------------------------------------
pag. 13
3 Teste de autoevaluare------------------------------------------------------------
pag.24
4 Teste de autoevaluare----------------------------------------------------------
pag. 35
3 Teste de autoevaluare----------------------------------------------------------
pag. 42
12 Contractul administrativ-------------------------------------------------pag.
58
12 Teste de autoevaluare-----------------------------------------------------pag.
60
5 Teste de
autoevaluare----------------------------------------------------------------------
pag. 74
4 Teste de
autoevaluare---------------------------------------------------------------------------
pag. 82
Cap. I
Administratia publica
6 Teste de autoevaluare
Obiective
Deprinderea lejera a notiunilor introductive in
scopul utilizarii lor pe parcursul etapelor de studiu
Asimilarea conceptului de administratie publica si
a sintagmei autoritati administrative; rolul ocupat
de acestea in sistemul statal
Relationarea notiunilor deprinse cu practica
Cap. I
Administratia publica
presedintele si guvernul
prefectul
Intre cele doua notiuni se stabileste o corelatie de la intreg la parte sau de la genul
proxim la diferenta specifica.
4 Teste de autoevaluare
1 Administratia desemneaza;
a-/n sens formal, organic-autoritatile publice investite cu sarcini
administrative;
8
5 Executivul presupune;
a/numai guvernarea;
b/numai administratia;
c/guvernarea si administratia.
6 Teste de autoevaluare
a/dreptului public;
b/dreptului privat;
Bibliografie
Verginia Vedinas-Drept admnistrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti , 2009
Obiective
-cunoastere exacta a legislatiei care
fundamenteaza principiile organizarii si
functionarii administratiei publice
- utilizarea notiunilor dobandite in acest capitol in
scopul asimilarii lejere a unor cunostinte viitoare
Reprezinta uzajul care a fost implantat intr-o anumita colectivitate, pe care aceasta
colectivitate il considera obligatoriu din punct de vedere juridic.
b/sa fie socotit de toata lumea ca avand caracter obligatoriu in sensul legii.
Tara in care obiceiul ocupa un loc important in planul teoriei dreptului este Elvetia.
Doctrina elvetiana stabileste doua conditii care trebuiesc intrunite cumulativ pentru
ca obiceiul sa reprezinte o norma juridica;
a/practica indelungata;
In Germania dreptul cutumiar este aplicat numai la nivelul autoritatilor locale, insa
aplicarea lui depinde de folosirea prelungita si continua, precum si de credinta celor
care participa ca aceasta folosire este legal justificata.
12
In Italia dreptul cutumiar nu se poate aplica contra lege, ci doar secundum legem si
preater legem.
Totusi, intrucat exista un numar mare de norme scrise in aceasta materie, in tara
noastra obiceiul nu are mare insemnatate pentru dreptul admnistrativ.
Jurisprudenta
Exista state unde jurisprudenta constituie izvor de drept. In Franta doctrina admite
ca, dintre cele trei izvoare nescrise ale dreptului, jurisprudenta, in dreptul
administrativ, ramane singura direct creatoare.
Doctrina franceza apreciaza ca, acest rol al judecatorului de a crea norme de drept,
il transforma pe acesta in jurislator.
Doctrina
Scoala franceza exprima teza ca opinia unui jurist, a unui numar de juristi, nu are,
prin ea insasi, forta juridica obligatorie. Insa un mare numar de reguli pe care legea
sau jurisprudenta le-a transformat in drept pozitiv isi au originea in lucrarile
autorilor de drept. Astfel se recunoaste contributia deosebita a autorilor de drept in
dezvoltarea dreptului public francez.
a/a organiza acest drept de o maniera sistematica, degajand principiile care inspira
solutii legislative si jurisprudentiale
c/de a judeca, a evalua acest drept din punct de vedere al adecvarii sale la scopul
social pe care-l urmareste, al conformitatii sale cu justitia.
Teste de autoevaluare
a/ legi constitutionale;
b/ legi organice;
c/ legi ordinare.
7 Legea organica intervine in domeniile pe care I le rezerva art. 73. Alin. 3. lit.
a-s din Constitutie sau fie prin lit. t din acelasi aliniat, respectiv domeniile
pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.
8 Legea ordinara-Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara,
astfel, prin eliminare presupunem ca aceasta intervine in toate celelalte
domenii care nu fac obiect al legii organice.
Pentru a fi izvor de drept administrativ atat legea organica cat si cea ordinara
trebuie sa reglementeze relatiile sociale care fac obiect al acestei ramuri de drept.
Sunt consacrate de art. 108 si 115 din Constitutie, ele reprezentand rolul delegarii
legislative, al imputernicirii pe care o primeste Guvernul de a emite acte normative
cu o forta juridica egala cu a legii.
1/ Ordonantele obisnuite sunt emise pe baza unei legi speciale de abilitare adoptata
de catre Parlament in domenii care nu fac obiect al legii organice.
Ele se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului care, printr-o lege organica fie le
poate aproba, fie le poate respinge.
Acestea intra in vigoare numai dupa ce au fost depuse spre dezbatere in procedura
de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata, si dupa ce au fost publicate in
Monitorul Oficial.
B. Hotararile de Guvern
Sunt acte administrative, acte inferioare legii ca forta juridica.
Ele se adopta, potrivit art. 108 alin. 2 pentru organizarea executarii legilor.
Pot avea caracter normativ sau individual.
Ele se semneaza de catre Primul-ministru si se contrasemneaza de ministrii
care au obligatia punerii lor in executare.
De asemenea, exista regula obligativitatii publicarii lor in Monitorul Oficial,
sub sanctiunea inexistentei.
17
Ordinul prefectului
Potrivit Legii nr. 215/2001, modificata si complectata prin Legea nr. 286/2006, in
exercitarea atributiilor ce-I revin, Consiliul judetean adopta hotarari, care pot avea
caracter normativ sau individual.
Legea prevede ca anumite hotarari se pot adopta cu votul a cel putin doua treimi
din numarul consilierilor in functie sau cu votul majoritatii consilierilor in functie.
3/ Dispozitiile primarului
Potrivit art. 120 din Legea 215/2001 modificata si complectata, actele pe care
primarul le emite in exercitarea atributiilor sale se numesc dispozitii, care pot avea
caracter normativ sau individual.
Ele devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost
communicate persoanelor interesate.
Tratatele internationale
Potrivit art.11 alin. 2 din Constitutie, tratatele ratificate de catre Parlament fac parte
din dreptul intern, deci acesta si nu legea de ratificare.
b/ Prin art. 20, alin. 1 din Constitutie se instituie regula conform careia dispozitiile
din legea fundamentala in materia drepturilor omului se vor interpreta si aplica in
concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si tratatele la
care Romania este parte.
De asemenea, un regim special este instituit prin art.148 alin. 2 din Constitutia
revizuita si republicata, potrivit caruia, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor
constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu
caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu
respectarea prevederilor actului de aderare.
3 Teste de autoevaluare
a/ Constitutia;
b/ legile organice;
c/ legile ordinare.
a/ o constitutie rigida;
b/ o constitutie semirigida;
a/ cu votul unanimitatii;
a/ cu votul unanimitatii;
10/ Legile organice si cele ordinare reprezinta izvoare ale dreptului administrative
atunci cand reglementeaza;
a/ hotarari;
b/ decizii;
c/ ordonante.
a/ in situatii extraordinare;
a/ dispozitii;
c/ decizii.
a/ ordine;
c/ decizii.
b/ ordine;
c/ decizii.
Bibliografie
Ioan Alexandru-Drept administrativ comparat,, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000
22
4 Teste de autoevaluare
Obiective
23
a/ Definitie
b/ Stuctura
In cazul normei de drept administrativ ipoteza este mai dezvoltata decat in cazul
altor norme de drept, fiind necesar sa se precizeze exact imprejurarile care dicteaza
adoptarea si aplicarea normei.
Aceasta clasificare trebuie privita in sensul ca, in cuprinsul aceleeasi norme putem
sa identificam atat dispozitii onerative, prohibitive sau permisive.
4 Teste de autoevaluare
a/ ipoteza si dispozitia;
b/ dispozitia si sanctiunea;
6/ Normele de drept administrativ, din punct de vedere al sferei lor de aplicare, pot
fi;
Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009
3 Teste de autoevaluare
Obiective
28
Casificare
Trasaturi
2/ din punct de vedere al continutului, ele sunt formate din drepturile si obligatiile
partilor care participa la procesul de infaptuire a administratiei;
5 Teste de autoevaluare
b/ raporturi de subordonare;
c/ raporturi de colaborare.
b/ persoana fizica;
c/ persoana juridica.
a/ lege;
b/ conventia partilor.
Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009
Jean Rivero , Jean Waline- Droit administrative, 18 edition, Precis, Dalloz, 2000
Obiective
31
In aceste cazuri, vointa celor care participa la adoptarea actului nu reprezinta mai
multe vointe juridice, ci modalitati procedurale care concura la exprimarea in
conditiile legii a unei singure vointe juridice.
Vointa, si in acest caz, apartine doar autoritatii emitente, iar cererea reprezinta doar
o modalitate procedurala necesara pentru emiterea actului.
Prin art. 52 si 126 alin. 6 din Constitutie este consacrat acest principiu, iar prin
Legea nr. 554/2004 a fost dezvoltat.
Exista insa unele acte care, desi emise de autoritati administrative, sunt sustrase
controlului de legalitate prevazut de Legea 554/2004- asa numitele fine de
neprimire.
33
Deosebim;
g/ ca orice act juridic, actul administrativ da nastere, modifica sau stinge drepturi si
obligatii correlative.
Deci, actul administrativ este o manifestare de vointa care are loc in scopul de a
produe efecte juridice a caror realizare este garantata prin forta de constrangere a
statului.
Criterii de clasificare;
Acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii pentru cei carora li se
adreseaza ,ex. Autorizatii
34
Pot avea si un caracter individual, ex. O decizie de numire a unui functionar public.
In cazul in care actul emana de la alt organ decat cel competent, intervine
sanctiunea inexistentei actului.
Definitia legalitatii
Definitia oportunitatii
Actul trebuie redactat in limba romana care este limba oficiala a statului.
36
Dintre acestea veti studia formele procedural anterioare sau prealabile emiterii sau
adoptarii actului.
Avizele-Definitie
Clasificare
2/ Avize consultative-este acel tip de avize pentru care legea prevede obligativitatea
obtinerii lor si facultatea de a le respecta sau nu;
Acordul-definitie
Prealabil;
Concomitent;
Ulterior emiterii actului administrativ.
Specific actelor juridice este faptul ca ele reprezinta manifestari de vointa facute in
scopul de a modifica realitatea juridica existenta, de a da nastere, de a modifica si
de a stinge drepturi si obligatii juridice.
In ceea ce priveste efectele juridice ale actelor administrative ne vom raporta la trei
aspecte;
Actele normative produv efecte juridice de la data publicarii lor, iar cele individuale
de la data comunicarii lor. Totusi, aceasta problema nu mai poate fi privita asa
categoric deoarece, sunt acte individuale pentru care Constitutia prevede
obligativitatea publicarii lor in Monitorul Oficial.
Deci, putem spune ca actele administrative incep sa produca efecte juridice din
momentul in care au fost aduse la cunostinta, in formele prevazute de lege.
Actele cu caracter normativ produc efecte juridice pentru dreptul administrativ dar
si pentru alte ramuri de drept, cu exceptia dreptului penal.
Ex. actele de stare civila, care produc efecte si pentru dreptul civil.
Actul administrativ, ca si alte acte juridice, produce efecte pana la scoaterea din
vigoare a sa.
Scoaterea din vigoare a unui act administrativ poate avea loc prin;
Suspendarea mai poate fi solicitata odata cu actiunea principala, prin aceeasi cerere
sau printr-o cerere separata.
Definitie
Reprezinta operatiunea juridica prin intermediul careia organul emitent sau organul
ierarhic superior acestuia desfiinteaza, scoate din vigoare un act.
b/ din punct de vedere al autoritatilor care pot dispune cele trei tipuri de operatiuni
juridice, deosebim;
Categorii de exceptii;
Definitie
Nulitatea relativa intervine in cazul incalcarii unor conditii de mai mica importanta,
care privesc forma actului.
Efectele anularii
44
Atunci cand anularea are loc pentru motive de neoportunitate, efectele juridice
produse trbuie sa fie ex nunc-pentru viitor.
Anularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror
legalitate este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat.
b/ subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta sa au
dreptul de a se preleva de inexistenta actului si de a refuza indeplinirea obligatiilor
care rezulta din acel act;
11 Contractul administrativ
Reguli speciale cu privire la contractul administrativ
Definitie
Trasaturi
e/ clauzele contractului sunt stabilite atat pe cale reglementara, prin lege, cat si pe
cale conventionala;
13 Teste de autoevaluare
a/ nulitatii absolute;
b/ nulitatii relative;
c/ inexistentei.
a/ nelegalitate;
b/netemeinicie;
c/ neconstitutionalitate.
a/ comunicarii;
b/ publicarii;
c/ emiterii.
a/ nulitatii absolute;
b/ nulitatii relative;
c/ inexistentei.
9 Revocarea reprezinta;
12 Suspendarea determina;
b/ facultativ si consultativ;
b/ punerea in valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrari publice;
c/ prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice, punerea in valoare
a unui bun public sau o achizitie publica.
a/ forma scrisa;
b/ forma orala;
Bibliografie
51
Obiective
52
-art. 111 aseaza intreaga administratie publica, inclusiv Gvernul sub control
parlamentar, concretizat in obligatia de a prezenta documentele si
informatiile cerute de cele doua Camere, prin intermediul presedintilor lor.
art. 109 instituie principiul raspunderii politice a Guvernului numai in fata
Parlamentului
-art. 112, 113 si 114 consacra forme concrete si directe de exercitare a
controlului parlamentar-sistemul intrebarilor si al interpelarilor, motiunea de
cenzura, angajarea raspunderii Guvernului;
-art. 115 reglementeaza statutul ministerelor, ca organe de specialitate ale
administratiei de stat care pot fi organizate doar in subordinea Guvernului.
Specific acestei forme de control este ca, atat cel care exercita controlul cat si cel
controlat fac parte din interiorul aceleiasi autoritati administrative.
b/ un control administrativ extern; in acest, caz organul de control face parte din
structuri administrative plasate in afara organului controlat.
adevar legal un litigiu din sfera administratiei, dupa principii specifice procedurii
judiciare.
5 Teste de autoevaluare
1 Controlul exercitat in baza art. 52 si 126 ali. 6, precum si a Legii 554/2004 are in
vedere;
a/ motivat obligatoriu;
b/ motivat facultativ.
a/ de la parte la intreg;
b/ identitate;
9 Controlul exercitat asupra administratiei publice poate fi, din punct de vedere
al obiectivului urmarit;
Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti,
2009
Ioan Muraru- Avocatul Poporului- institutie de tip ombudsman, Ed. All Beck,
Bucuresti, 2004
4 Teste de autoevaluare
60
Prin natura sa ori prin vointa legiuitorului bunul mobil sau imobil, public
sau privat, sa prezinte acele particularitati care sa justifice protectia
speciala de care se bucura.
Bunurile domeniului public au o utilitate publica, ele au rolul de a
satisfice interesul public, in mod direct sau indirect, prin intermediul
unui serviciu public
Bunurile care apartin domeniului public sunt guvernate, in ansamblul
lor, de un regim de putere publica, astfel;
Regimul de putere publica aplicabil unui bun domenial poate imbraca doua
forme;
a/ titularul unui drept de proprietate publica, fiind vorba despre stat sau unitatea
administrativ-teritoriala;
b/ titularul unui drept de paza si protectie , drept care poate fi exercitat de orice
persoana publica care actioneaza in numele statului sau al unitatilor administrativ-
teritoriale
Intre cele doua concepte este o relatie de la genul proxim la diferenta specifica.
a/ se stabileste care sunt titularii proprietatii publice-potrivit art. 136, alin. 2 din
Constitutie-si anume, statul si unitatile administrative teritoriale
c/ din opozitia dintre regimul juridic de putere aplicabil unor categorii de bunuri si
regimul juridic de drept comun aplicabil proprietatii private, rezulta existenta a doua
domenii-domeniul public si domeniul privat.
In Romania proprietatea este publica sau privata.-art. 136 din Constitutie, art. 44
din Constitutie
A Inalienabilitatea
Bunurile proprietate privata care apartin domeniului public, pot fi instrainate, dar
este vorba de o alienabilitate limitata, conditionata.
B. Insesizabilitatea
D. Imprescriptibilitatea
Din punct de vedere al prescriptiei achizitive, titularii unor astfel de bunuri pot sa le
recupereze oricand si fara nici obligatie de despagubire de la particularii care le
detin, indiferent de buna sau reaua credinta a acestora.
63
4 Teste de autoevaluare
a/ inalienabila;
b/ sesizabila;
c/ prescriptibila.
c/ atat bunurile proprietate publica dar si bunurile proprietate privata din domeniul
public.
Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009
Antonie Iorgovan- Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005
Dana Apostol Tofan- Drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004