7. POPULATII DE PA.

SARI

PARTICIPANTE LA

PROGRAMELE DE AMELIORARE

7.1 POPULATII DE GAINI PARTICIPANTE

LA PROGRAMELE DE
AMELJORARE

In timp de peste 200 de ani au fost create cca. 150 de rase ~i varietaf de
gaini. Dintre aceste rase ~i varietaf foarte putine sunt folosite Tn activitatea de
crestere industrials a gainilor. Multe rase ~i varietati sunt pastrate doar pentru
frumusete ~i participarea la expozitii, altele sunt pastrate prin programe
guvernamentale tn ferme specializate, denumite ~i bane: de gene, necesare pentru
rnentinerea caracteristicilor genetice, ln cazul raselor foarte rare, iar alte rase ~i
varietatl au dlsparut pentru totdeauna.
Pentru activitatea industrials de crestere a gainilor se folosesc in prezent
doar linii pure, care introduse in programe de ameliorare T~i trnounatatesc
potentia lui genetic. Ulterior, doua sau mai multe linii pure ce provin din aceeasi rasa
sau din rase diferite se lncruciseaza intre ele, in vederea cresterii productlvitatii, In
anumite sltuatii, cum este cazul liniilor folosite in productia de carne, se creaza linii
sintetice, la producerea carora participa mal rnulte linii pure. Aceste linii sintetice nu
reprezinta nici 0 rasa sau varietate, ele sunt create pentru activitatea de Incrucisare,
in scopul obtineni produsului de carne.
Vorn trata ln continuare cateva rase si varlets]! de gaini ce sunt folosite In
programul de ameliorare.

Rasa LEGHORN, de oriqine medlteraneana, provine dintr-o populate locala

itaiiana, veche de 200 de ani, ~i prezinta 12 varietaf de culoare. Cele mai
raspandite varietati de culoare sunt: alba, neaqra, potarnichie, pestrita ~i galbena.

107
 ~
Din poputatia locala ltaliana. doua varietati de culoare ( potarnichie ~i alba)
au fost exportate ln S.U.A. in perioada 1835-1837. Exportul a fost efectuat prin
portul Livorno (in limba enqleza Leghorn) ~i de aici ~i denumirea rasei de
"Leghorn". in S.U.A. timp de 40 de ani, aceste populatii au fost supuse unor
programe de arneflorare, cu scopul de a marl productia de oua ~i greutatea
corporals . De asemenea, s-au efectuat 0 serie de tncrucisan de infuzie cu diferite
rase ca: Minorca, Spaniola, Combatanta malateza, Yocohama, Phonix ~i altele. Ca
urmare a acestor tucrar: de ameliorare ~i tncrucisari de infuzii, completate ulterior cu
o selectie riguroasa, s-a conturat tipul de contorrnatie caracteristic Leghornului
american actual.
Gainile Leghorn din tipul american au fost exportate in multe tari europene,
unde s- a continuat munca de ameliorare a lor, ceea ce a facut ca masa corporala
~i contormatia sa varieze mult de la tara la tara, luand nastere astfel mai multe
tipuri de Leghorn: american, german, danez, olandez, etc.
Varietatea de culoare Tntalnita Tn programele de ameliorare pentru
(
producerea oualor de cunsum este Leghornul alb, cu creasta simpla, piele galbena,
care produce oua cu coaja alba. Desi in cadrul fiecarei varietati de culoare au fost
create subvarietati cu creasta batuta, datorita unor productil mal mici de oua,
acestea nu s-au raspandit.
Varietatea alba este cea mai productive dintre toate varietattle de culoare,
aceasta ~i datorita faptului ca pasarile clocesc rar. Doar 2-3% din gainile tinere ~i
pana la 5% din gainile mai Tnvarsta cad closti, Insa ~i acestea de cele mai multe ori
parasesc ouale dupa cateva zile ..
Culoarea alba este controlata de 0 gena autosornala dorninanta I, iar
genotipul pasarilor cu penaj alb dominant este IICC. Culoarea puilor la 0 zi este alb
- galbui.
Masa corporala, la varietatea alba, difera In fuctie de tip. Tipurile american,
( german ~i olandez s~nt mai usoare decat tiput englez. [ncercarile unor flrrne
renumite, cum ar fi Hy- Line sau Shaver de a lansa pe piata "mini" Leghornul,
realizat prin utilizarea genei dwarf (dw), localizata pe cromozomul sexual, nu au dat
rezultatele asteptate, deoarece odata cu reducerea dimensiunilor corpora Ie s-a
redus ~icapacitatea de ingerare a furajelor ~i implicit, procuctla numerica de oua 9i
masa oualor.

108

..
. ,
 Pentru realizarea de hibrizi sexabili la varsta de 0 zi, pe anumite Iinii de
Leghorn alb a fost tranferata gena K, plasata pe cromozomul sexual 9i responsabila
cu imbracarea lnceata cu penaj. Prin lncrucisarea de pe pozitii de mama, cu linii ce
se lrnbraca rapid cu pene, se pot ooune pui de 0 zi sexabili dupa dezvoltarea
remigelor ( vezi capitolul de genetica ~i ameliorarea pasarilcr).
La noi in tara, rasa Leghorn detine un loc lnsemnat in asigurarea productiei
de oua cu coaja alba. Odata cu dezvoltarea sectorului industrial de crestere a
pasarilor s-au importat masiv linii ale rasei Leghorn de la firme comerciale din
Canada, S.U.A., Japonia, Anglia si altele. ( firmele Shaver, Ghostlay, Enya,
Thombers, etc.)
In prezent sunt exploatati ln romania doar hibrizi producatori de oua cu coaja
alba ~i anume: Albo 67 ~i Albo 70. Din cauza faptului ca cei doi hibrizi nu sunt
sexabili dupa dezvoltarea remigelor, dar si tendintet consumatorilor de a solicita mai
mult oua cu coaja bruna, este de asteptat ca acestia sa-~i restranqa activitatea.
Hibrizii de gaini outoare de la noi din tara se produc prin lncrucisare simpla
Intre doua linii selectionate reciproc - recurent (Albo 70), sau prin incrucisarea tripla
cu participare de linii din aceeasi rasa Leghorn alb, Tncazul hibridului Albo 70.

Rasa RHODE - ISLAND este oriqinara din S.U.A. ~i anume din statele
Rhode - Island ~i Massachussetts.
S-a format din materia lui autohton de culoare cenusie, care a test lncrucisat
cu rasele Cornbatanta rnalaieza, Cochinchina, ~i jntarnplator cu alte rase ca
Leghorn maron, Sussex rosu, etc.
Dupa include rea Tnstandardul american, a fost exportata in Europa lncepand
cu anul 1904. in prezent 5e cunosc doua vanetati de culoare: rosie !?i alba, ambele

varietaf fiind structurate pe linii pure i cu irnportanta deosebita In producerea

(
hibrizilor producatori de oua cu coaja bruna.
Fenotipic, rasa se caracterizeaza prin culoarea alba sau rosie a penajului,
creata simple de marime mijlocie, culoarea pielii qalbena. La varietatea rosie exista
cateva pene la coada ~i la varful aripilor de culoare neaqra cu luciu metalic.
Desi rasa Rhode - Island are aptitudini mixte, In ultimii ani aceasta se
foloseste numai In programele de ameliorare pentru ootinerea de hibrizi producatori
de oua de consum.

109
 Pentru obtinerea de hibrizi sexabili la varsta de 0 zi dupa culoarea pufuliJi, Tn
ultimul timp s-au creat linii pure purtatoare ale genei s ( golden) din varietatea rosie si
linii pure purtatoare ale genei S (Sliver) din varietatea alba. Din lncruclsarea
acestor linii, rosii pe linie paterna ~i albe pe linie materna, rezutta pul hibrizi sexabili
dupa culoarea pufului ( vezi capitolul de genetica ~i ameliorarea pasarilor).
In tara noastra, rasa Rhode-Island a fost irnportata In mod organizat
tncepano cu anul 1949 sub forma de pui de 0 zi din Olanda. Aceste importuri au
fost introduse la crestere in ferme organizate, ca rasa curata, dar s-au folosit ~i
pentru ameliorarea materlalului autohton. in "1970 s-au importat din Olanda 5 lmii
pure din varietatea rosie ~i anurne: H, M, P ca linii de baza si A, E ca linil de
rezerva. Aceste linii stau la baza forrnarii hibridului triliniar, producator de oua cu
coaja bruna " Roso 70". Dezavantajul acestui hibrid este faptul, ca provenind numai
din varietatea rosie a rasei Rhode- Island, hibridul nu se poate sexa la varsta de 0 zi
ouoa culoarea pufului. De aceea, ulterior s-a creat hibridul Roso SL ( sexabil dupa
culoarea pufului la 0 zi ) care provine din masculi Rhode - Island rosu-purtatori ai
genei s ~i femele Rhode ~ Island alb- purtatoare ale genei S. C

. Rasa CORNISH, este 0 rasa combatanta, dar care ln ultimii ani a fost
specianzata pentru productia de carne. La ora actuala are cea mal mare raspandire
ca partener pe linie paterna Tn rncrucisarile pentru producerea broilerului.
S-a format tn Anglia (!inutul Cornwall) prin lncrucisari multiple lntre rasele
Cornbatanta de Asset, Combatants enqleza de tip vechi ~i Combatants malaieza.
Prima varietate care s-a format a fost cea de culoare tnchisa (neaqra- rosie),
Inscnsa Tn standardul de rasa In 1893. Varietatea lnchisa s-a lncruclsat ulterior cu
pasan din rasa Cornbatanta malaieza cu penajul alb rezultand varietatea alba,
tnscrisa In standard ln anul 1898. Din tncrucrsarea pasarltor din varietatea neagra -
rosie cu pasari din rasa Chamo-japonez a rezultat Cornish rosu locat cu alb, iar din '
...
Incrucisarea cu pasari din rasa New Hampshire s-a obtinut varietatea galbena de
Cornish.
Pasarite din aceasta rasa sunt caracterizate printr-o rusticitate deosebita ~i 0

mare putere de adaptare. Sunt pasart cu apetit mare si se adapteaza user Ja

sistemul de crestere industrial. Instinctu! de combantant a fost mult diminuat, astfel

IJO
 tncat In prezent rasa poate fi aprectata ca rasa de productie specializata pentru
carne.
Varietatea cea mai raspandita Tn cresterea industrala a gainilor este culoarea
alba, care este data de 0 gena autosornala dorninanta ( I ). Culoarea alb dominant
la Cornish este foarte irnportanta deoarece prin lncrucisarea cu pasari al caror
penaj este -alb recesiv, rezulta pasar: de culoare alba ~i subpena] alb, cu influenta
pozitiva asupra calitatii carcasei de broiler.
In ultimul timp se constata 0 preocupare intensa a geneti~tilor de a realiza
linii de Cornish purtatoare ale genei Tnlantuita eu sexul s (golden) care prin
lncrucisarea cu pasari purtatoare ale genei S (silver) produc hibrizi sexabili la 0 zi
dupa culoarea pufului.
Fenotipie pasarile se caracterizeaza prin conforrnatia generala specifica
pasarilor din rasele combatante, aproape identica la ambele sexe. cu trunchiul
ovoidal ~i cu directie oblica din fata spre spate. De asemenea, penajul este strans
pe cap, penele mai rigide, cu lama mai Tngusta ~i cu barbulele rna; bine intretesute,
eeea ce imprima 0 mai frumoasa stralucire a culorilor. Culorile sunt In funclie de
varietate:

- culoarea pielii este galbena, dar In ultimul timp au aparut ~i linii pure
purtatoare ale genei autosornala W (culoarea pie Iii alba). Aceste linii se pot folosi
pentru obtinerea broilerului cu piele alba.
Creasta, mica este tripla sau nuciforma, dar exista lntr-un procent mic ~i
pasari cu creasta simple, dintata.
Culoarea puilor la 0 zi este alb-qalbule.
Irnbracarea cu puf este controlata de gena K responsabila cu trnbracarea
rapida cu penaj.

c La noi In tara a fost irnportata varietatea alba Tn anul 1962, din diferite tari.

lmporturile au fost facute ln principal ca pui 0 zi parinti, In vederea lncrucisarii ~i

obtinerii puilor de carne. In 1969 au fost importate de la firma Studler din Franta,

doua linii pure: CY1 si CY2, jar tn anul 1970 s-au importat de la firma Shaver din
Canada alte doua linii pure: 5C 9i 5W.
Hibrizii simpli rezultati din incrucisarile liniilor CY1 ~i CY2, respectiv C i W,

constitue formele paterne pentru producerea hibrizilor de carne Robro 69 ~i

111:
respectiv Robro 70. Ulterior, a mai fost irnportata de la firma Shaver din Canada
linia 5X.
in Centrul de Selectie ~i Hibridare Tartasest: s-au creat 0 serie de linii pure
apartmand rasei Cornish, cum ar fi: Iinia R5 ( cornish rosu ) purtator al genei s
(galben), liniile T2 ~i T5, sau liniile de cornish cu piele alba.

Rasa PL YMOUTH ROCK. Este 0 rasa foarte veche fermata tntre anii 1850-
1870 Tn America de Nord, din lncruclsari complexe la care au participat poputatiue
locale ~i rasele: Dorrunicana - varietatea barata, Brahma ~i Cochinchina.
Standardul tarii de origine (S.U,A.) prevede 7 varietati de culoare ~i anume:
alba, barata, potarnichie, herrninata, neaqra, albastra ~i caramizie.
In Europa a fost ad usa pentru prima oara In anul 1870 la expozitia de la

Birmingham (Anglia).
Desi varietatea barata era pana nu demult cea mai frecvent intalnita, In
ultimele decenii varietatea alba a capatat 0 mare raspandlre. in cadrul acestei
varietati au fost selectlonate linii pure care raspund cel mai bine cerintelor productiei (
industriale de broiler. Acestea sunt folosite ca linii materne la tncrucisan cu linii
paterne, mai ales din rasa Cornish.
Culoarea alba a penajului este data de 0 gena autosomala recesiva aparuta
ca 0 mutatis la varietatea barata a rasei. in ultimul timp s-au realizat ~i linii pure de
Plymouth Rock alb dominant, prin tncrucisarea acestei rase cu pasari din rasa
Leghorn, la care penajul alb este dominant. Necesitatea creerii acestor linii este
strans legata de aspectul comercial al carcaselor de broiler.
Puii din rasa Plymouth Rock cu penaj alb recesiv au puful de culoare alb-

galbui si deseori fumuriu (cenusiu) de diferite intensitati.

Fenotipic, pasarile din rasa Plymouth Rock mai pot fi recunoscute prin
prezenta crestei simple, de marirne mica, purtata vertical, uniform ointata ~i cu lobul ( ..

posterior mai putin dezvoltat, ce urmeaza linia cefei. Culoarea pielii de pe corp si
picioare este qalbena.
Puii se acopera repede cu penaj, tntrucat la eele mai multe linii lntalnim gena
k (Imbracare rapida cu pene), Totusi, s-au creat linii pure purtatoare ale genei K
(imbracare lnceata cu penal) care plasate In pozitia de tata a! mamei, lntr-o schema

oj 12
 tetratiniara de hibridare, produc hibrizi sexabili la varsta de 0 zi dupa dezvoltarea
remigelor.
In atara de tipurile normale ca dimensiune corporals, In ultimii ani a fost
selectionat un nou tip, cu greutate mal mica, deterrninata de 0 gena recesiva
plasata pe cromozomul sexului, responsabila de nanism (dworf- dw).
Pretul puilor br-oiler se poate diminua prin folosirea acestor mame hibride

pitice, adica purtatoare de gene dw. In acest scop trebuie ca linia pura paterna de
Rock sa ofere pentru incrucisare un cocos homozigot dw I dw. Broilerul obtinut cu
tata hibrid simplu de Cornish normal, va avea ~i el Tn baza dommantei 0 dezvoltare
norrnala, dar se va cheltui rnai putin cu mamele care II produc. Cheltuiala mai mica
cu mamele pitice provine din faptul ca acestea au nevoie de 35% mai putin spatiu
de crestere, consuma cu 15-20% mai putin furaj ~i produc cu aproximativ 5%mai
multe oua incubabile decat tipul normal.
Primul "mini" Rock raspandit in Europa a fost Vedette- I. N. R.A., creat In
c Statiunea Experimentala Magneraud din Franta.
In tara noastra, tipu! industrial al resei Plymouth Rock, alb recesiv, a fost

importat tncepanc din anul 1962, fiind folosit ca !inie materna ln Incrucisarue cu rasa
Cornish, pentru obtinerea broilerului.
In anul 1969 din rasa Plymouth Rock au fost importate de la firma Studler
doua linii pure: 160N 9; 160H, iar In 1970 au fost importate din Canada de la firma
Shaver trei linii pure: 4S, 4F ~i 4T. In programul de hibridare se utillzeaza ca mama
pentru producerea hibridului Robro '69 gaina Rock proven ita din tncrucisarea
cocosulu Rock 160N cu gaina Rock 160H, iar pentru producerea hibridului Robro
'70, gaina Rock provenita din tncrucisarea cocosului Rock 4S cu gain a Rock 4F.
Ulterior a mai fost importata de la firma Shaver din Canada linia 4U (de
rezerva).
In Centrul de Selectie ~i Hibridare Tarta~e~ti au fost create liniile de Rock
purtatoare de gene Silver (S) pentru a servi ca partener cocosului R5, dar !?ialte linii
de Rock, cum ar fi: T8, T9, Rock cu piele alba, G, etc. De asemenea, s-au creat trei
linii de "mini" Rock (A,B,C) care se pot utiliza pentru producerea hibridului broiler cu
participarea genei dwarf.

113

"
 8roilerul de gaina este un hibrid tetraliniar, ootinut de regula cu participarea a
doua linii de Cornish alb, care dau hibridul simplu folosit ca tata ~i doua linii de
Plymouth Rock alb, care dau hibridul simplu folosit ca mama (vezi fig. 25).

Linii pure: -

x x x

1 1
x
c
1
Hibrizi Robro
(broiler)

Fig. 25. Schema de obtinere a hibrizilor tetraliniari pentru carne Robro

Gaina hibrida Plymouth Rock trebuie sa asigure un numar suficient de mare

de pui (devine rentabila lntre 120-130 puilmama) fara sa alba 0 greutate prea mica
$i 0 calitate prea slaba a carcasei. Prima conditie este exclude rea broilerului obtlnut
numai din Cornish care, de~i ar avea 0 calitate foarte buna a carcasei, ar costa
( foarte scump din cauza slabei products de oua: a doua conditie exclude mama de
Leghorn, care ar da mai multe oua, dar ar afecta negativ calitatea carcasei.

114
c

r
L.