8.

REPRODUCTIE $1 EMBRIOLOGIE

Spre deosebire de mamifere, care nase pui vii, pasarile sunt ovipare, adica
se lnmultesc prin oua.
Quale sunt celule de dimensiuni meti, cu rezerve importante de apa i

substeme nutritive, a cerot fecundare are loc "in interiorul organismului matern, dar

al cetor proces de dezvo/tare embrionara se desfaoara aproape In Intregime In

atara organismu/ui matern.

Studiul reproductiei la pasari necesita In primul rand cunoasterea aparatului genital ~i

a modului cum In aeesta are loc formarea, maturarea, fertilizarea ~i expulzarea oului,
precum ~i 0 serie de nojiuni privind dezvoltarea ernbrionara, dupa expulzarea oului,
mentinerea calitatii oului de incubatie ~i desfasurarea procesului ( de incubatie.

8.1. STRUCTURA $1 FUNCTIILE A PARA TULUI

REPRODUcATOR

8.1.1. APARATUL GENITAL FEMEL (FIGURA 28)

Organele care alcatuiesc aparatul genitalia pasari sunt ovarul si oviductul. In

ou are loc formarea, cresterea si maturarea ovulelor, care reprezinta celulele

sexuale sau gametii femeli.

unde se produce fecundarea
Ovuleie, dupa expulzare
lor cu ajutorul spermatozolzitor.
din ou, patrund in oviduct,
Dupa fecundare, in
c
timpul trecerii prin oviduct, ovulele sunt inconjurate de straturile de albus,
membrane si coaja oului, dupa care oul format este expulzat.

l20
 8.1.1.1.0varul

La Tneeputul dezvoltarf embrionare, la pasan exista doua ovare ~i doua

oviduete, dar ulterior, din prima treime a perioadei de dezvoltare ernbrionara, ovarul
si oviduetul drept se atroflaza, astfel ca la ecloziune feme~ele poseda un singur ovar
dezvoltat ~i anume pe eel stanq.
Ovarul este situ at ln eavitatea abdominata, sub fata ventrala a lobului
posterior al riniehiului stang. In perioada de repaus sexual, ovarul are aspeetul unui
corp carnos, de culoare rosie Inchis ~i cu greutatea de 25-30g.
In functie de starea sa fiziologica, ovarul are forma nerequlata, de ciorchine
cu folieulii de marirne variabila. Functia principals a ovarului este producerea
ovulelor. In acela:;;i timp diferitele structuri ovariene prezinta 0 activitate secretorie
de hormoni sexuali. Inainte de inceperea ouatului, ovarul se prezinta ca 0 masa de
mici foliculi ce contin ovule. Cateva din aceste ovule sunt suficient de marl pentru a
putea fi vazute cu ochiulliber, altele pot fi vazute numai la microscop.
In ce priveste numarul de ovule Tn momentul ecloziunii, acesta este estimat

la aproximativ 2000 cu ochiul liber ~i cateva miiioane de ovule microscopies. 0 mica

parte din aceste ovule ajung sa fie ovulate ~i transformate In productia de oua In
timpul vietii unei pasari.
In perioada ouatului, cand s-a ajuns la maturarea oualor, ovulul este de 10-

c
15 ori mai mare decat Tn perioada de repaus 'i are 0 greutate de 5-6 ori mai mare.
Foliculul ovarian matur are forma sferica user turtita, acoperita cu 0

membrana transparenta prin care se vede galbenu:;;ul sau ovula. Membrana care
tnveteste foliculul este puternic vascuiarizata cu exceptia unei zone longitudinale,
care se nomeste "stigma", locul unde se produce dehiscenta !?i expulzarea ovulei.
Dupa dehiscenta, foliculul rupt ia forma unei structuri cu pliuri denumita calix care
are greutatea de 0,3 - 0,5g (Frops 1955 citat de Bunaciu ~i co1.1982) !?i care
lnvolueaza foarte rapid, recucandu-se la jurnatate in 30 - 35 ore. Dupa involutia
complete, In locul folicului rupt ramane 0 cicatrice denurnita corp albicans.

2
 8.1.1.2. Oviductul

Situat sub tata ventrala a rinichiului drept, oviductul se intinde antero-

posterior de la ovar la cloaca sub forma unui tub format din cinci segmente de
dimensiuni ~i structuri diferite, prin care trece ovula dupa efiberarea sa din ovar.
In timpul trecerii ovulei prin oviduct, aceasta este insotita de depunerea
structurilor de albus a celor doua membrane ~i a cojii propriu-zlse a oului.
Cele cinci segmente ale oviductului sunt urrnatoarete: infundibul, magnum,
istm, uter ~i vagin.
a) Infundibulul (trompa) este situat la extremitatea proximala a oviductului,
avand 0 lungime de 9 - 10 cm la gaini ~i forma unei palnii membranoase alungite cu
marginile rasfirate. (
Normal inactiv, infundibulul devine activ imediat dupa ovulatie cand are rolu!
de a capta galbenu~ul eliberat dupa ruperea stigmei. Durata trecerii ovulei prin
infundibul este cuprinsa tntre 15 -18 minute. In acest segment al oviductului are loc
~i fecundarea ovulei de catre spermatozoizi: apoi, datorita miscarilor peristaltice ale
trompei, galbenu~ul (oul fecundat) este impins in camera albumigena a oviductului.
o functionare completa a infundibulului, insearnna captura tuturor ovulelor
eliberate de ovar. Totusi, un procent de aproximativ 4% din ovule nu sunt captate
de infundibul ~i raman In cavitatea aodominala de unde sunt resorbite dupa 0 zi.
Procentul de pierdere a ovulelor variaza Tn functie de tipul pasarilor. Liniile
specializate in productia de carne sunt mult mai afectate decat liniile specializate In
productla de oua.
Uneori, infundibulul pierde puterea de a capta 0 mare proportie de ovule si C
acestea se acurnuleaza In cavitatea abdorninala mai repede decat pot ft absorbite.
Asemenea gaini au abdomenul extins ~i stau In pozitie verticala (de pinguin).

b) Magnumul (camera albuminogena). Tn acest segment are loc secretia

albusulul. Este segmentul eel mai lung de 33 - 50 cm. Durata trecerii ovulei prin
magnum este de 3 are ~i 54 minute (Waren ~i Scott 1935).
-
Delimitarea anterloara este mai neclara, delimitarea posterioara, fata de istm
este clara, ea constand dintr-o zona rngusta care atunei cand este Intinsa prin
trecerea unui ou, apare sub forma unei benzi mai transparente.
 Mucoasa care captuseste camera albuminogena prezinta numeroase cute
dispuse sub forma de spirala.
Practic, Intreaga cantitate de albus dens este secretata prin glandele
tubulare ~i unicelulare plasate Tnmagnum, mai ales In partea sa posterioara.
Albusu' din ou este produs In totalitate Tn magnum ~i este com pus din 4
straturi Tn urmatoarele procente: - salazele = 2,7%;
- albus fluid interior = 17,3%;
- albus dens = 57%;
- albus fluid exterior = 23%.
Din primul strat de alous dens secretat, se forrneaza salazele, care prin
rotirea galbenu~ului se rasucesc puternic ~i urmeaza sa Indepllneasca rolul de
protectie a galbenu~ului rnentinandu-l cat mai mult ln centrul oului.
In continuare este secretat al doilea strat de albus dens, format din fibre
subtiri de rnucina, dar prin ada us de apa ~i datorita rotatiei galbenuului, 0 parte din
acest strat de albus dens I!?i rnodifica vascozitatea, transpunandu-se Tn stratul de
atbus fluid interior, care se interpune tntre cele doua straturi de aibus dens, 0 parte
din albusui dens exterior se fluidifica ln istm (datorita mtscaritor meeanice ale
oviductului) ~i mai ales In uter, unde prin patrunderea ape; ;;i a sarurilor prin
membrana cochillera se transtorrna In stratul exterior de albus fluid.

c) Istmul Urmatoarea etapa de dezvoltare ernbrionara se petreee Tn istm,

care este 0 portiune a oviductului mal lngusta decat magnumul ~i are 0 lungime
(
.<-. medie de 8-12 cm la gaini ; 15-17 em la curci .
Durata trecerii oului prin istm este de 75 minute. Mueoasa din aceasta
regiune are forma unor pliuri longitudinale. Anterior, istmul este user delimitat de
magnum printr-o banda mai transparenta; posterior, delimitarea fata de uter este
mai nedefinita, aceasta fiind In zona unde Tncepe dilatarea uterului ~i Tncetarea
structurii cu pliuri caracteristice istmului.
In istm se secreta cele doua membrane ale oului, externa l?i intema, formate
din fibre de proteina, intretesute ~i cu aspect pores. Membrana interna este formats
prima, urmata de mem5rana externa, care este aproximativ de trei ori rnai qroasa
decat membrana interne. Inainte de depunerea oului, cele doua membrane sunt
apropiate, urrnand ca dupa depunerea oului sa se formeze camera de aer, de
regula Tnextremitatea rotunjita a oului. In anumite situatil, dar lntr-un procent foarte
mic, camera de aer poate fi plasata In varful oului, In partea iaterala a oului sau
aceasta poate Iipsi.
Camera de aer apare imediat dupa depunerea oului $i creste Tn diametru
pana la 1,8 - 2 cm. Cu vechimea oului, continutul acestuia se deshidrateaza ~i
camera de aer creste tn diametru si adancirne. De aceea- este foarte important
mediul Tn care sunt pastrate ouale de incubatie, iar camera de aer devine un
indicator al condltiilor de pastrare a oualor. Temperatura ridicata din camera de
pastrare a oualor $i umiditatea scazuta duc la cresterea rnarirrtii carnerei de aer $i
invers.
Membranele oului actioneaza ca 0 bariera Impotriva penetrarii bacteriilor din
exterior. Ouale provenite de la gaini tinere au membranele mai groase decat (
membranele oualor provenite de la gaini batrane.

d) Uterul (camera cochilifer~i) Este portiunea oviductului cu peretii gro$i $i

musculosi avand lungimea de 10 -12cm. Delimitarea sa posterioara este marcata
de zona mai strarnta care constituie vaginul. In uter oul sta peste 80% din timpul
tormarii sale, socotit din momentul ovulatiei respectiv Tntre 18 -20 are dupa Mack O.
North $i Donald D. Bel! - -1990 $i 20 are $i 40 minute dupa Waren si Scott 1935.
Uterul este regiunea unde se formeaza coaja oului, prin depunerea sarurilor
minerale continute in fluidul uterin. In mucoasa interna exista glande tubulare $i
unicelulare care secreta solutii bogate In sodiu, calciu $i potasiu, care se depun In
afara membranelor, forrnand coaja oului. Apa $i 0 parte din saruri patrund tn
interiorul oului marindu-i volumul $i lichefiind stratul exterior de albus. c
Calcifierea cojii oului tncepe cu putin timp Tnainte de oaraslrea istmului, prin
aparitia pe membrana externa a oului a unor mici puncte de calciu, care reprezinta
o parte din cantitatea de calciu ce se va depozita mai tarziu ln utero Secretia cojii
oului este mai redusa la Tnceput, crests treptat tn primele 5-6 ore, urrneaza 0

depunere tntr-un ritm constant pana In a 12 -a ora, dupa care Tncepe din nou sa
scada. Coaja oului este compusa aproape In intregime din CaC03, mici depozite de
sodiu, potasiu, magneziu $; materie orqanica de natura proteica.
Sursele de calciu folosite pentru formarea cojii oului provin din furaje $i din
oasele scheletului. Cea mai mare parte din calciu provine direct din furaje, dar 0

124
 parte din caldu este preluat ~i din oase 'in special noaptea, cand pasarile nu
consurna furaj. Datorlta faptului ca cea mai mare parte a calciului folosit In formarea
cojii oului provine din furaje, retetele de furaje combinate destinate hranirii pasarilor
outoare au In compozitia lor tntre 3 ~i 4% calciu.

Coaja oului dupa formare, contine mid deschideri numite pori. Pe suprafata
unui ou exista tntre 7000 - 9000 de pori, cu rolul de a permite patrunderea aerului Tn
-
interiorul oului ~i ded de a furniza oxigenul necesar dezvoltarii embrionare ~i de a
permite eliminarea bioxidului de carbon ~i a vaporilor de apa. La ouale proaspete,
porii sunt aproape complet Inchis], dar pe rnasura invechirii oualor numarul porilor
deschisi este in crestere.

c culoare
Culoarea cojii oualor este predominant
verde sau albastra. Piqrnentii
alba sau bruna, dar exista si oua de
responsabili de culoarea cojii oualor sunt
produsi In uter, Tn acelasi timp cu producerea cojii. Pigmentul responsabil pentru
culoarea bruna a cojii este porfirina ~i aceasta se distribuie uniform pe toata
supratata cojii oului.
Ultimul strat in procesul de formare a oului se produce tot In uter, prin
formarea cuticulei. 'Cuticula este fermata din materie orqanica de natura proteica i
serveste ca lubrefiant In momentul expulzarii oului.
Odata oul depus, cuticula se usuca i prin blocarea porilor din coaja oului
reduce schimbul de aer si vapori de apa din ou. De asemenea, cuticula lmpiedica

patrunderea bacteriilor in interiorul oului.

t
,<- .. e) Vaginul este portiunea terminala a oviductului in lungime de 10 -12 cm si
un diametru mai mic decat al uterului. Vaginul este captusit cu 0 mucoasa neteda si
se deschide in cloaca.
In mod normal oul este pastrat in vagin cateva minute, dar in anumite situatn

acesta ramane in vagin cateva ore.

la expulzarea oului vaginul este prolabat Tn atara, astfel ca oul nu vine In
contact cu peretele cloacal.
In zona comuns uterului ~i vaginului s-a constatat prezenta glandelor
-
spermatice utero-vaginale, care sunt primul loc de stocare a spermatozoizilor, ce

sunt eliberaf treptat tn oviduct pentru fertilizarea ovulelor.

125
 8.1.2. CRE~TEREA ~I MATURAREA OVULEI,
OVULATIA ~I FERTILIZAREA OVULEI

In cazul unui ouat regulat ~i intens, etapele de formare a unui ou complet au

a anumita durata destul de constants. in timp ce un ou este lntr-un stadiu avansat
de formare in oviduct, 0 noua ovula se matureaza ln follcul, iar alte ovule se afla In
diferite stadii de cresters. in formarea unui ou complet, de la ovoeitul foarte mie din
foliculul primar ~i ptlna la expulzarea oului din organism se disting doua etape
principale. Prima etapa este de crestere ~i maturare a foliculului aviar, care se
incheie cu eliminarea sa din ovar. Etapa urrnatoare este continuata cu trecerea prin
oviduct, unde ovula este fertilizata. se depune atbusut, membranele ~i coaja oului !?i C
se incheie cu depunerea ou!ui.
Ovula (galbenu~ul) este fermata din straturi concentrice ~i alternative de
galbenu de culoare lnchisa ~i mai deschisa. Doua straturi de galbenu~ de culoare
tncnis ~i deschis se depun la interval de 24 de ore, astfe I incat raza ovulei crests
zilnic cu aproximativ 2 mm. Cu 8 -10 zi!e lnainte de ovulatie, ritmul de crestere
scade uniform ajungand la circa 1 mm In momentul ovulatiei
Galbenusu: nu este adevarata celuta reproductlva, dar sursele de material
nutritiv existente In galbenu~ sustin dezvoltarea embrionului. Elementele costitutive
ale ovulei (galbenu!?) sunt discul germinativ !?i vitelusul. Unitatea fertilizabila a oului
de pasare este discu! germinativ care se afla In centrul ovulei mici, dar pe masura
ce se dezvolta ovula, acesta miqreaza la periferie ramanad In legatura cu centrul
ovulei, printr-un cordon de galbenu~ auriu numit latebra. Ovula este lnconiurata de (
membrana vitetina care este secretata de suprafata interna a foliculului.
Cane pulcuta atinge maturitatea sexuala ovarul !?i oviductul sufera multe
transtorrnari. Cu 11 zile lnainte de depunerea primului ou 5e intensifica activitatea
hormonala. Hormonul foliculo-stimulator (HFS) secretat de hipofiza anterioara este
factorul principal In dezvoltarea toliculara. Tncetarea secretiei de hormoni hipofizari
la gainile adulte duce la involutia fbliculilor dezvoltati.
Hormonii estrogeni, secretati de ovar, stimuleaza forma rea de catre ficat a

lipide!or ~i proteinelor, ce tormeaza galbenu~ul, precum ~i cresterea marimii

l26
 oviductului pentru a fi capabil ulterior sa produca albusul, membranele cochiliere,
carbonatul de calciu pentru coaja si cuticula.
Primul galbenu incepe sa se dezvolte atunci cand cantitatl mari de
substanta care forrneaza vitelusul, produse de ficat, sunt transportate de sanqe in
interiorul ovulei, strabatanc membrana vltelina prin difuziune, formand astfel
straturile concentrice !:ilialternative de galbenu!? 0 zi sau doua mai tarziu, al doilea
galbenu inceoe sa se dezvolte i aa mai departe, pana cane primul au este
depus, din 5 pana la 10 ovule aflate In procesul de dezvoltare. Aproximativ 10 zile
sunt necesare fiecarui galbenu sa se maturizeze.
Tn afara de cresterea In volum $i greutate pe seama acumularii de vitelus,
( ovulele sufera ~i un proces de maturajie, proces ce se desfasoara mai ales In
ultimile ore, lnainte de ovulatie, la nivelul discului germinativ, pregatind astfel avula
pentru fecundare. Modificarile discului germinativ constau in formarea primului
corpuscul polar ce confine jumatate din garnitura de cromozomi, aceasta fiind de
altfel prima diviziune rneiotica. Cu putin timp Tnainte de ovulatie lncepe sa se
formeze j fusul celui de-al doilea corpuscul polar care este eliminat la fertilizare,
dupa ce ovula a ajuns In infundibul.

8.1.2.1. Ovulatia

La maturitate, ovula este eliberata din ovar pentru a patrunde in oviduct,

proces cunoscut sub denumirea de ovulatie.
(
Foliculul ovarian matur este acoperit de 0 membrana transparenta bogat
vascularizata, user vizibila cu exceptia unei singure zone longitudinale mai oeschisa
la culoare i care se numeste stigma, locul unde se produce eliberarea i
expulzarea oului.
Cand ovula este matura, hormonul progesteron, produs de ovar, excita
hipotalamusul, care determina eliberarea hormonului luteinizant (HL) secretat de
lobul anterior al hipofizei, care este hormonul inductor al ovulatiei (Frops, citat din
Bunaciu ~i col. 1982).

127
 8.1.2.2. Fertilizarea Ovulei

Dupa ovulatie, ovula este captata de pavilionul infundibulului !_?tri

ansportata In magnum. La 15 minute dupa ovulatie, In timp ce traverseaza infundibu!
ul, are loc fertilizarea, adica unirea acestuia cu gametul mascul din care rezulta
zigotul.
Pasarile sunt caracterizate printr-un fel de polispermie norrnala, deoarece
dintre numerosf spermatozoizi care se gasesc Tn trompa, 3 pana la 12 la gaini
patrund in discul germinativ. De fapt actul constituie 0 pseudopolispermie
,deoarece doar un singur spermatozoid realizeaza fecundarea, restul
spermatozoizilor care patruno Tnovula se resorb ulterior. ( ..
... '~ "

Spermatozoizii sunt depusi la capatul oviductului prin actul Tmperecherii.

Traversarea oviductului se produce gratie miscarilor proprii ~i chimiotropisului.
Viteza de Tnaintare a spermatozoizilor este foarte mare, tinand cont de dimensiunile
lor. Durata traversarf oviductului este de 26 minute (Bunaciu !_?ci o1.1982) cu
exceptia perioadei cand rn uter se qaseste un ou complet format sau cand
galbenu!_?usl e gase~te In magnum. In aceasta situatle, spermatozoizii sunt depusi
In locul de stocare din oviduct (glandele utero-vaginale !_?gi landele spermatice
infundibulare), de unde sunt eliberaf treptat, asigurand fertilitatea ovulelor pentru 0

lunga perioada dupa insamantare.

8.1.3. APARATUL GENITAL MASCUL

c
La masculi sistemul reproductiv este format din doua testicule asezate Tn
cavitatea toraco-abdorninala, lateral fate de coloana vertebrata. sub extremitatea
anterioara a rinichilor. Testiculele se continua fiecare cu cate un epididim ~i un
canal deferent ce se deschide In cloaca ~i apoi un singur organ copulator.
Marimea testiculelor variaza in functie de specie, rasa, varsta ~i conditia
reproducatorilor. Astfe!, cocosii, dar ~i ratoii, au testiculele de doua ori mai mari
decat gascanii. La cocosi greutatea testiculelor reprezinta In medie 1% din
greutatea vie (H. Borgere 1988). Rata cresterii testiculelor la masculii tineri este mai
mare decat rata cresterii In greutate In special In perioada de varsta 8 - 12
saptarnani. La varsta de 20 saptamani, greutatea testiculelor este de 16,7g la rasa

9
 Leghorn ~i 9, 19 la rasa Plymouth Rock alb, iar la masculii batran: ajung pana la 309
(Sturkie 1965).
Testiculele au ln structura lor tubi seminiferi uniti In tubi drepti, reteaua

testiculara (rete testis) ~i conurile aferente, care confluiaza In canalele epididimare,

mai red use In rnarime comparativ cu mamiferele ~i care se continua cu canalele
deferente. Tuof seminiferi au Tn structura lor, pe langa celulele spermatice oi
celulele lui Sertoli cu rol nutritiv ~i de sustinere, In dreptul carora se produc
aqlomerari de spermatozoizi.
Celulele lui Leyding se gasesc In tesutul interstitial ~i au rol de a secreta
hormoni sexuali rnasculi (androgeni). Canalele epididimare. se continua cu canalele
(. deferente, cu rol de maturare a spermatozoizilor ~i se deschid In cloaca prin doua
papile.
Organul copulator (Phallus) se afla la baza cloacei ~i este foarte mic la
curcani ~i cocosi. Practic, la aceste spedi nu exista un organ copulator propriu-zis,
ci 0 cuts diferentiata a peretelui cloacal, fermata din tesut erectil, care Tn timpul
Tmperecherii acurnuleaza limfa ~i nu sanqe ca la mamifere. Ejacularea este
asiqurata prin prolabarea organului copulator, iar eliminarea spermei 5e face printr-
un sant median existent la nivelul penisului.
La palmipede, organul copulator are forma spiratata, prevazut cu un jgheab
spiralat pe suprafata oieste asezat pe peretele ventral al cloacei. Mai dezvoftat la
rato; (5-8 crnm), ceva mai scurt la gascan, organul copulator la palmipede are 0

structura histoloqica asemanatoare cu cea a penisului mamiferelor. In timpul

erecnel, organul copulator lese din cloaca, iar Tn momentul ejacularf marginile
jgheabului se unesc formand un canal prin care se scurge sperma.

8.2. DEZVOL TAREA EMBRIONULUI LA pAsARI

Reproductia pasarllor este total diterita ~i mult mai dificila decat reproductia
alter specii de animale domestice si aceasta datorita faptului ca dezvoltarea

embrionului de pasare se desfasoara aproape tn Tntregime ln afara organismului

matern. Astfel, procesul de reproductie al pasarilor depinde foarte mutt de calitatea
managementului tehnic, omul trebuind sa dirijeze factorii care declanseaza ~i
asigura dezvoltarea embrionilor din prima lor zi de via1a. Intrucat, dezvoltarea
embrionului la pasari depinde foarte mult de substantele nutritive depozitate In ou,
(mai deqraba decat de hranirea asiqurata de sanqete matern), 0 irnportanta
deosebita pentru obtinerea unor pui sanatosi, de calitate superioara, precum ~i a
unor ecloziuni de calitate 0 au tnsustrile reproductive ale oualor.
Pentru ca dintr-un ou sa rezulte un pui sau un boboc de calitate, acesta
trebuie sa indeplineasca conditlile morfologice ale unui ou de incubatie, s.a fie
fertilizat, sa aiba 0 compozitle chirnica corespunzatoare ~i sa provina din parinti cu
valoare genetica superioara .
Fertilizarea este unirea qametilor celor doua sexe, In urma caruia rezulta
zigotul. Ca urmare a procesului de fertilizare, garniturile haploide de cromozomi ale
qarnejllor candidati se unesc tntr-o singura garnitura ciploida de cromozomi.
Normal fertilizarea 5e produce In urma unui proces natural de Imperechere, C
dar din ce tn ce mai frecvent se practica lnsaman!arile artificiale in reproducerea
pasarilor.

8.2.1. iMPERECHEREA NATURALA

In timpul lmperecherii naturale celulele spermatice sunt transferate din

ampulele canalelor deferente ale masculului in oviductul femelei In scopul fertilizarit
ovulelor.
Pasarile sunt In general poligame, dar In cadrul aceluiast compartiment se

creaza 0 anum ita ordine "social a" ceea ce face ca acelasi mascul sa se
imperecheze
Un cocos
constant cu aceleasi femele.
poate calca de la 10 la 30 femele pe zi, Tn functie de
c
disponibilitatea femelelor ~i de competitia cu alti masculi. La Tmperecheri repetate,
volumul spermei !?i concentratia de celule spermatice descreste.
Concentratia de spermatozoizi la un COCO!? variaza Tntre 1,5 ?i 8 milarde de
spermatozoizi pe rnl. (Mc. D North si Donald D. Bell), iar P. Lake citat de Bunaciu ~i
col In 1982 gase!?te 0 concentratie de 9 miliarde spermatozoizi I mila curcani, 4

miliarde spermatozoizi I mila ratoi ~i 0,25 miliarde spermatozoizi I mila gascan.

Alte caracteristici ale materialului seminal sunt prezentate tn tab. 14.
Tabelul14
 Caracteristicile materialului seminalla diferite specii de pasar].

Specificare Volumul concentratll de spermatozoizi

(ml) miliarde/rnl

cocos
Leghorn 0,2 - 0,5 2,0 - 4,0

Cornish 0,82 - 1,0 1,56-2,0

P. Rock alb 0,6 - 0,8 2,0 - 2,2

Curcan 0,25 - 0,4 5,0 - 8,0

Gascan

c Wodmiskie
Kholmogosskie
0,1 - 0,6
0,15 - 0,8
0,8
0,8
Chinese 0,1 - 0,7 1,15
Kubanskie 0,1 - 1,3 0,3 - 1,0

Ratoi
Pekin 0,1 - 0,7 1,5 - 8,0

X11 0,05 - 0,6 1,5 - 8,0

Muscovy 0,05 - 0,5 1,6 - 7,4

Bibilica 0,01 - 0,2 2,1 - 8,8

Prepellta 0,005 - 0,02 1,5 - 2,5

lntormatille preluate din Dovtian (1986) ~i Kuibotov ~i Col (1987) - citaf

,
(
....
de PF SURAl ~i Gj. WISHART - (1996).
Poultry science vol 52 March 1996 Nr. 1.

La cocosi, numarul minim de spermatozoizi la 0 Tmperechere trebuie sa fie

de 100 mil. pentru 0 buna fertilitate, fapt ce se Tntampla foarte rar In timpul unui
ejaculat.
Prin actul Imperecherii sperma este depusa la capatul oviductului. Daca In
oviduct nu exista un ou format, traversarea spermatozoizilor pana la infundibul se
face in aproiximativ 30 minute. La 15 minute dupa ovulatie, are loc feriilizarea ovulei
care 5e petrece tn infundibul. Daca In oviduct se gase~te un ou format, sau
galbenu~ul se gase~te In magnum (camera albuminoqena), 0 parte din

131
spermatozoizi se stocheaza In glandele utero-vaginale >iTn glandele spermatice
infundibulare, de unde sunt ellberati treptat, cu ajutorul unor cili ce 56 gasesc la
intrarea In tubii glandulari.

In timpul procesului de fertilizare patruno Tn ovula trei sau patru

spermatozoizi, dar numai unul singur va fertiliza ovula formand zigotul. Aparitia

primului ou fecundat este Tn general la 20 -.22 ore la gaini, dar procentul maxim de
fertilitate se obtine abia dupa 3 zile.

T emoeratura ambientala SI fertilitatea

T emperaturile scazute reduc activitatea sexuata normala a masculilor ~i prin
urmare ~i fertilitatea. Temperatura optima recomandata ln adaposturile de crestere
este de 19 - 20C atat pentru masculi cat ~i pentru femele. (~
\ ..

Fertilitatea dupa retragerea masculifor din lot

Daca masculii sunt retrasi din lotul de gaini, Inca 4 saptarnani se mai obtin oua
fertile, dar procentul de oua fertile se va reduce zilnic ~i In special dupa a 4-a sau
a 5-a zi.

Tnlocuirea maseulilor batrani cu masculi tineri

Spermatozoizii provenif de la rnasculii tineri sunt mult mai activi decat eei
provenif de la rnasculii batrani. Astfel, daca se scot masculii dintr-un lot de gaini ~i

se inloeuiesc cu masculi rnai tineri ln aceeasi zi, practic, dupa trei zile toate Quale
vor fi fertilizate cu sperms de la rnasculii tineri lntrodusi.
(

Fertilizarea $i tirnpul Imperecherii

In Tmperecherile naturale timpul din zi ln care are loc copulatia nu afecteaza
gradul de fertilizare a oualor.
In cazul Tmperecherii naturale se pot Tntalni doua metode de formare a
loturilor de reproductie ~i anume: Tmperecherea libera ~i imperecherea tn "harem".
Tmperecherea libera presupune introducerea unui numar de rnasculi In lotul de
femele cu rezultate bune privind fecunditatea. Aceasta metoda se recornanda In
general In fermele de lnrnulfire sau de hibridare cu crestere pe asternut permanent

132
c