ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII MANUALUL DE INSTALATII INSTALATH SANITARE ‘S) - Instalatii de alimentare cu apa rece si caida pentru cladiri civile si de productie; - Canalizarea apelor menajere si pluviale; ~ Instatatii pentru combaterea incendiilor; - Instalatii de gaze naturale, petroliere lichefiate si tehnologice; - Echipamente si materiale pentru instalatii sanitare si de gaze. Editura ARTECNO Bucuresti, RomaniaCuprins B CUPRINS 1, ELEMENTE GENERALE 1.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarlor publice pentru instalaila sanitare, instalatile de alimentare cu apa si canalizare, instalatii de gaze si instalati pentru fluide tehnologice 4.1.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrérlor publice pentru instalafile sanitare, inctalatile de alimentare cv ap’ s canalizare, inslalatii de gaze $i instaatl pentsu fuide tehnolagice 1.1.2 reguli de elaborare a documentatiei de atribuire 41.1.8 Caietul de sarcini contine in mod obligatoriu, speciicati tehnice 1.2 Fazele de elaborare a documentatie! tehnico-economice penvu instalaile sanitare, instalatile de alimentare cu ap& si canalizare, instalali de gaze si instalatii pentru fluide tehnologice 1.2.1 Continutal - cacru af stusiuiu’ de prefezablitate . 1.2.2 Continutul - cadru al studiului de fezabiltate 41.2.3 Continutul - cacru al documentatei de avizare a lucrarior de investi 1.24 Proiectul tehnic 1.2.5 Detali de executie 1.2.8 Cartea constructiei 1.9 Tneadrarea obiectvelor de investi pubice pentru instaati de allmentare cu apa, cenalzare, gaze naturale ¢ifluide tehnologice, in sistemele de lucrari hicroedilare gi de gaze ale localitatilor 1.3.1 Autorizatia de construire 43.2 Planurlle ubanistice: PUG si PUZ 1.3.3 Avize $1 acorduri 14 Cerintele esentale de caltate si criterile de pertormante pent instaltile senitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale gi fide tehnologice 15 Reglementiri tehnice specifice pentru instalatii sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale } fluide tennologice 2, INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA 2.4 Surse de alimentare cu apa 2.2 Canttatea 9i caltatoa de ap& nevesara pentru cileritefolosinte. 2.2.1 Structura, normele generale si variatia consumurlior de apa 2.2.1.1 Sructura consumului de apa . . 2.2.1.2 Normele consumulul de apa oe . 2.2.1.3 Variaia consumului de apa. 2.2.2 Normele de cabtate ale apal necesare pent diferite folosinte 2.2.3 Procesele ¢i instalatile principale pentru corectarea calitati apel 2.24 Gestiunea si tarifarea consurnului de ap 2.2 Solutii pentru tratarea apel - 28 Sisteme gi scheme generale de instal de alimentare cu apa. : 2.8.1 Soluti privind sistemete si schemele generale de alimentare cu apd. 2.8.2 Criteril de clasficare gi conditii de realizare a instalatilor de alimentare cu apa din ansambluri de clad 2.4 Instalalintarioare de alimentare cu apa rece $i caid’ pentvu coneum menajer 241 Sout consbucve a scheme ale installer Inlwiorede almentae cap ree cle pentru consum menajer 2.4.1.1 Refeleinteiaare de alimentare cu ap& rece si cu ap caida de consum, in sistem cu contorizare colectiva 2.4.1.2 Retele interioare de elimentare cu ap rece si cu apa caldi de consum, Jn sistem cu contevizare individualé (pe apartament) 2.4.1.3 Refole interioare de alimentare cu apd rece si apa caida de consum, In sistem cu contorizare individuala la fiecare oblect sanitar sau crupuri de obiecte sanitare 2.4.1.4 Reabiltarea si modernizarea instalatilor interioare de alimentare cu apa rece $i apa caida de consum . 2.4.1.5 irmplcatits schimbéri' destinatei clairi asupra Instaatitr interioare de alimentare cu apa rece $i apa cald& de consum 2.42 Materale si echipamente spectice instaairinterioare de almentare cu apd rece si apa caida de consum . . ce . 2.4.2.1 Tet i ftingur metalica ere 2.4.2.2 Tevi gi ftingurt din materials plastice 2 10 10 4 12 212 Me 12 213 17 7 7 18 2 22 22 =22ER coprins 2.42.3 Armatur . ce . 2s 2.4.24 Aparate de masurd si contol : 26 2.42.8 Obiecte santas, armaturi si accesori : 27 2.4.26 Armaturi pentru aimenterea cu apa a obiectelor santare . 37 2.4.2.7 Accesorii pentru obiecte sanitare 40 2.42 Stabiirea tipurior,Geterminarea numéruid obiectelor sanitare si ampiasarea lor in pianurile de arhitecturé ale cli sin scheme 40 2.4.3.1 Stabilirea tipuriior si numarului obiectelor sanitare . 40 2.43.2 Amplasarea obiectelor sanitare in pianurie de arhitecturd ale cli sin scheme 45 2.44 Calcul hicraulic al conductelor de distribute @ apelreci si calde pentru consum menaier 48 2.4.4.1 Debit specitiee, ecivalent de debite,presiuni normale de utiizare pentu atméturie obiectelor sanitare : 46 2.44.2 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor 46 2.4.4.3 Dimensionarea conductor §i calcul plerdeor totale de sarcina : 53 ~ Exomple de calcul 62 2.5 Instalatiinterioare de slimentae cu apa rece pent comaaterea incendilor 87 2.5: Elemente fundementale privind securtatea la incendiu a constructor si intalatiloraferente 87 28.1.1 Conceptla general privind securtatea la incendiy 87 2.5.1.2 Prescripi fundamentale priv securtatea fa incendiu @ Const uctir in axsamblu $i 2 principaeler pirti componente ale acestora 87 2.5.1.9 Preseriptile principale de proiectare si realzaro a instaatilorinterioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendlilor 92 2.5.2 Materiale si echipamente specifice instalatiilor de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendilor a °3 2.5.2.1 Detectoare de incenaly 93 2.52.2 Convalele de detectie s\ semnalzare a incenilor es) 2.52.3 Hicean interior si echipamente de serviciu 94 2.52.4 Sprinklers co 96 25:25 Drencere a 98 2.5.26 Aparate de contral si semnalizare (ACS)... oo 98 25.27 Pulverzatoare : 2198. 2.5.28 Tow itngur si armatur Sige 2.53 Instalati cu hceant interior! penitu combaterea incelilor 99 2.5.3.1 Soluti constructive 51 scheme cle intalailr de aimentare cu apa rece a hicantior .... . 99 25.3.2 Dimensionarea conductelor_instalatilor de simentare cu apa rece a hidrantlor interior pent combaterea incendiior oe : : Pieces AOR ~ Exemple de calcul cl 103 2.54 Instalatit automate cu sprinklere pentru conbaterea incendilor Lo 08 2.1.1 Echiparea tehnicd a clidrlor cu instalati automate cu sprilere 405 2.8.4.2 Soluti constructive si scheme pentu instalati cu sprinkle... volo 07 28.4.3 Calcul hicrauic al conductelor de alimentare cu apa rece a sprirkerelor 112 Exemplu de calcul... ves 14 25.5 instalei cu drencere pentru combaterea incendior : 15 25.6.1 Echiparea tehricd a clirior cu instalai cu crenoare 115 255.2 Soluti constructive si scheme ale instaatilor de aimentare cu apa a drencerelor 115 25.5.3 Dimensionarea conductelorinstalatilor de amentare cu apa rece @ drencerelor 118 2.66 instalai fxe de stingere @ incendiuiui cu apa pulverzaté vo 119 2.5.6.1 Echiparea tehrica a clidilor cu instaati fixe de apa pulverizaté 118 2.56.2 Solu constructive si scheme pentru instlati fixe cu apd pulverzata 118 2.56.3 Dimensionarea conductor instaatie fixe de stins incendivi cu apa pulverizaté 121 2.5.6.4 - Exemple de calcul 121 26 Rejele exterioare do simentare cu apa rece din ansembiuri de cl 132 2.6.1 Sisteme, scheme si conditi de realzare a rejeelor exterioare de almentare cu apa rece din ansambiir de clad 192 2.6.1.1 Alcatutea si clasticrea reteelorexterioare de alimentare cu apa rece gz 2.6.1.2 Retele exierioare de distribute @ ape rec in ansambkri de clair 192 2.6.1.9 Racordarsa instalatilorinterioare la reelle exterioare de alimontare cu apa sau la surse (bransamente) oo 138 2.6.4.4 Amplasarea (pozarea) refelelor exterioare de alimentare cu apa rece 134 2.6.2 Nateriale =| echipamente specitice pentru retelele exterioare de alimentare cu apa rece din ansamblur de clécin aoe : voces 26.2.1 Conducte si amar... : 182 2.6.2.2 Hicranti exterior! pentu stingerea incendiior Dee 185,2.6.2.3 Hickanti pentru stropit spatil verzt . 2.6.3 Dimensionaraa retelefor exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladiri 2.6.3.1 Stabilrea tipurior si numéruiui punctelor de consum alimentate cu apa rece din retelele exterioare 2.6.8.2 Debite specitice si dobite de calcul pentru dimensionarea canductelor exterioare e Gistrioutie a apei rect in ansambluri de cidciri 26.2.3 Dimensionarea conauctelor retelelar exterioare de distibutie a apel rec! in ansambluri de cldri gi calculul pierderilor totale de sarcing 2.6.3.4 Dimensionarea conductelor de brangament 2.6.4 Exemple de calcul 2.7 Instalatit pentru acumularea (stocarea) apei reci 2.7.1 Solutii constructive $1 scheme pentru realizarea instalatiior 2.7.1.1 Rezervoare la sol $i Ingropate in sol 27.1.2 Castele de apd 27.1.3 Rezervoare de indltime 2.7.2 Caleulul volumuli neceser (capaci) rezervoareior pentru acumilarea apel reci 27.2.1 Caloulul volumuiui rezerve/ de apa pentru combaterea incendiuiui 2.7.2.2 Selculul volumului rezervel de apa pentru cazuri de avarii . 2.7.2.3 Calculul volumului de compensare pentru consumut de apd in scopuri menajere sau industiale . 2.7.8 Caleulul hidraulic al conductelor aferente rezervoarelor de acumulare @ apel reci 2.7.3.1 Determinarea diametului gi numdrului robinetelor cu plutitor 27.3.2 Dimensionarea conductei de preapiin si a conductel de golve @ rezervorull de acumulare a apei reci : 2.7.4 Exemple de calcul 2.8 Instalatit pentru ridicerea presiunil apei reci 2.8.4 Elemente de_baza privind funclionaree pompelor In installa hidraulice 2.8.1.1 Clasificares pompelor 28.1.2 Curbele caracterstice la turatie constanta, ale unei pompe centrifuge 2.8.1.9 Calcululindltimil de pompare a apei . 2.8.1.4 Determinarea punctului de functionare a instaiatiei de pompare. Energia specifica de pompare a apei 2.8.1.5 CaloullinSltimy geocezice de aspirate, Cavitatia pompelor 2.8.1.6 Functionarea pompelor cuplate i 2.8.1.7 Reglarea pompator 2.8.2 Material, aparato, schipamente si agregate pent instalatile de pompere a apci 2.8.2.1 Pompe ce cee 2.8.2.2 Recipiente de hicrotor 2.8.2.3 Rezervoare tampon : 2.8.2.4 Aparate de automatizare, siguranta si contro! pentru insalati de pompare a apei 2.8.3 Soluli constructive, scheme si dimensionarea instalatilor de ridicare a presiunil apei rect 28.3.1 Instalati de pompare a apel, cuplate cu rezenvar tampon si récipiente de hidrafor . 2.8.3.2 Grupuri de pompe cu turatis variabilé, cuplate Tn paralel (sistem HYOROMULT!) 2.8.8.3 Instatati de pompare a apei, cuplate cu rezervor tampon si rezervoare de Inaltime 2.8.3.4 Particularitati ale instalalilor de pompare a ape necesara stingerii incendiului 2.8.4 Exemple de calcul .. .. . o 2.9 Instalati centrale pentru prepararoa apei calde de consum 2.9.1 Solutii constructive si soheme de instaati 2.9.1.1 Elemente ce 828 pentru adoptarea soluilor constructive $i schemelor de Instalati 2.9.1.2 Instalatii centrale de preparare a apei calde de cansum, in sisteme cu acumulare 2.9.1.3 Instalati centrale de preparare a anei calde de consum, In sisteme far& acumulare 2.9.2 Materiale si echipamente pentru instalatil centrale de preparare @ apei calde de consum 2.9.2.1 Schimbatoare de caldura 2.9.2.2 Pompe de circulatie a apel calde de consum 2.3.2.3 Armalur de inchidere, reglare, siguranta si control 2.9.3 Calcul instalatilor centrale de preparare a apei calde de consum 2.9.3.1 Debitul de calcul pentru apa calda de consum 2.9.3.2 Necesarul de calduré pentru prepararea apei calde We consum 2.8.3.8 Calculul termi¢ at boiterului 2.2.3.4 Calcul volumulul (capecitti)rezervoarelor(acumulatcarela) de apa caida ((8r& sorpentina interioara de incalzre) 29.3 Caleulut termi al schimbatcarelor de caldora recuperative, cu cvculavia agentilor termict in contracurent . Cuprins o 135 135 135 137 143 143 143 148 148 148 ag 180 180 150 151 182 183 154 184 185 2186 156 156 156 187 158 188 oo 158 161 164 164 165 165 165 165 168 168 168 169 170 172 172 172 72 175 w7 07 177 178 178 178 178 178 oe 78 179A coprins 2.9.4 Retele de conducte pentru distibutia $I circulalia ape calde de consum 2.9.4.1 Retele de conducte pentru distributia apei calde de consum 2.9.4.2 Retele de conducte pentru circulatia apel calde de corsum 2.9.4.3 Calculul pierderilor de cAldird ale retelelor de transport s\ diswlouire a apel calde de consum 2.9.4.4 Caloulul debitelor de apa din conductele de circulatio 2.9.5 Exemple de calcu! 2.6 Uilizarea surselor regenerablle pent preperarea apei calde ce consum 2.9.6.1 Utilizarea apelor geotermale pentru prepararea apel calde de consum 2.96.2 Utiizarea energiel gootermale cu Pompe de calduré pentru prepararea apei calde de consum 2.96.3 Utilzarea energiel solare pentru prepararea apei calde de consum 2.10 Instalati locale pentru prepararea apei calde de consum 2.10.1 Aparate electrice pentru prepararea localé a apei calde de consum 2.10.1.1 Incalzitoare electrice instantanee 2.10.12 Bollere electrice 2.10.2 Aparate pentru prepararea localé 9 apei calde de consuim, folasind gaze naturale 2.10.2.1 Incalzitoare instantanee de apa. 2.10.2.2 Boilere generatoare de apa caida 2.10.3 Cazano pentru prepararea local a apel calde de consum 2.11 Tehnologil ce executare gi montare a instalatilor de alimentare cu apa 2.11.1 Organizarea luerarlor de executare si montare a instalatilor de alimentare cu apa 2.11.2 Trasarea instalatilor interioare de alimentare cu apa rece si calda de consum 2.11.3 Executarea strépungetilor si sliturilor in elemente de constructie in vederea montarit instalailorintericare 2.11.4 Tehnologia de executare si montare a retelelor interioare de conducte si a armaturilor anexe 2.11.4.1 Executarea si montarea conduttelor principale de distribute a apei 2.11.42 Montarea coloanelor 2.11.43 Montarea conductelor de leg&turé de la coloane la armaiturila obiectelor sanitare 2.11.4.4 Montarea armiatuilor obiectelor sanitare 2.11.5 Montarea obiactelor sanitare gi a accesorillor acestora 2.11.6 Tehnologia de executare si montare a conductei de brangament 2.11.7 Montarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece cu apa cald de consum 2.11.71 Montarea subterand a conductelor refelelor exterioare cu alimertare cu apa rece . 2.11.7.2 Montarea aeriand a conducteior refelelor exterioare de alimentare ou 298 2.11.8 Montarea echipamentelor si utiajetor 2.11.8.1 Montarea pompelor si racordarea la instalatie 2.11.82 Montarea echipamentelor de pompare a apei, cuplate cu recipiente de hidtofor 2.11.83 Montarea rezervoarelor 2.11.8 Probarea $i receptia instalatilor cu apa 2.11.9.1 Probarea si receptia instaatior interioare de alimentare cu apa rece si apa caida de consum . 2.11.92 Probarea gi receptia retelelr exterioare de alimentare cu apa 2.12 Exploatarea instalatilor de alimentare cu apa 2.13 Exploatarea instalatilor de alimentare cu apa 2.13.1 Sisteme si tehnologii de reabilitare si modernizare a conductelor 2.13.2 Metode de reabilitaresi modernizara a conductelor de alimentare cu apa 2.13.2,1 Metoda Compact-Pipe 2.13.22 Metoda Stipline 2.18.2.3 Metoda Subtime 2.19.24 Metoda GFK-Liner 2.1325 Swageliming 2.1326 Metoda Rolldawn 2.13.27 Metoda Short Liner 2.18.28 Metoda Berstuning 2.13.29 Metoda Pilot Pipe... . 2.18.2.10 Metoda Microtunneling 3, INSTALATII DE CANALIZARE 3.1 Caracteristcile apelor uzate si normele de protectie a mediuiu 3.1.1 Caracteristicle apelor uzate 3.1.2 Conditile de evacuare a apelor uzate in canalizirle localitatior si normele de protectie ‘a mediuiui 3.2 Sisteme si scheme generale de realizare @ instalatilor de canalizare 3.3 Instalatil interioare de canalizare a apelor uzate menajere 181 18 182 183 185 185 189 189 192 192 208 205 208 205 205, 205 208 208 208 208 208 207 207 207 209 208 210 210 210 a ait 212 212 212 212 219 213 213 214 i214 215 218 216 216 27 217 218 - 218 218 219 219 220 220, 228 224 204 228 227Cuprins iv | 3.8.1 Solutii constructive pentru retelele interioare de canalizare a apelor uzate menajere < Ber 3.3.1.1 Retele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menaiere . 227 3.8.1.2 Conducte de ventilare naturalé a retelei de canalizare a apelor uzate menajere 230 3.3.1.3 Racordarea instalatilor interioare de canalizare @ apelor uzate la reteaua exterioara ccanalizare = 281 3.8.2 Materale si echipamente specifce instalatilor nterioare de canalizare a apelor uzate menajere . «282 3.8.2.1 Tew, tubUri si piese de legaturd pentru canalzar 232 3.8.2.2 Ventile de scurgere pentru obiecte sanitare 234 9.3.2.3 Sfoane pentru obiecte sanitare, masini de splat vase si masini de spalat rute co 238 3.3.2.4 Sifoane de pardoseals coe coe 235 3.3.2.5 Inchizatoare cu sertar contra refuléri apei uzete .- . 238 8.8.3 Dimensionarea conductelor rejelei interioare de canalizare a apelor uzate menajere 238 3.0.3.1 Debite specttice, echivalenti de debite si debite de calcul 238 3.8.8.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de canslizare a apelor uzate menajere . ..238 Exemple de calcul 238 3.4 Instalati interioare de canalizare @ apelor uzate industriale 263 3.4.1 Solutii constructive pentru ratelele interioare de canalizare a apelor uzate industriale 263 3.4.2 Materiale specifice instalatilor interioare de canalizare a apelor uzate industrale 263 3.4.3 Dimensionarea conductelor refelel interioare de canalizare a apelor uzate industiisle........ . 264 3.4.3.1 Debite specifice si debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare a apelor uzate industriale 268 3.4.8.2 Caleululhidraulio de dimensionare a conductelor de canalizare @ apelor uzate industriale . 264 3,5 Instalatilinterioare de canalizare a apelor meteorice 264 3.5.1 Solutii constructive pentru instalatile interioare de canalizare a apelor meteorice 264 3.5.2 Materiale si echipamente specific instalatilor de canalizare a apelor meteorice 265. 3.83 Dimensionarea conductelor retelei interioare de canalizare a apelor meteorice . . 267 3.5.3.1 Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteorice si debitele de calcul pentru dimensionarea conductelor 3.5.3.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de canalizare a apelor meteorice 267 3.5.4 Exemple de calcul . . . -278: 136 Retele exterioare de canalizare din ensambluri de clair 2.278 36.1 incadrarea retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de lid in schemele si sistemele de canalizare a localitatior veces 276 3.6.2 Materiale si echipamente utlizate la realizarea refelolor exterioare de canalizare din ansambluri de clad... 2 276 3.6.3 Construct accesori ale refelelor exterioare de canalizare din ansambiwi de clade 277 3.6.4 Dimensionarea conductelor retelelor extericare de canalizare din ansambluri de cladiri = 278 3.6.4.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor 278 3.6.4.2 Dimensionarea conductelor retele exterioare de canalizare din ansambluri de clidi «284 3.6.4.3 Dimensionarea gurllor de scurgere ..... cette eeee etree reece 281 3.6.4.4 Dimensionarea deversoarelor coe : : coerce 282 3.6.4.5 Dimensionarea bazinelor de retentie . 282 3.6.5 Profilul longitudinal al retelei exterioare de canalizare din ansamnbluri de cdi - 282 3.6.6 Exemple de calcul . . . wees 282 8,7 instalatii de pompere a apelor de canalzare + 287 3.7.1 Solutii constructive 51 scheme pentru install de pompare a apolor de canalizare = 287 3.7.2 Echipamente si ulaje specifice folosite pentru pomparea apelor de canalizare............. 287 3.7.3 Calculul instalatilor de pompare a apelor de canalizare. 289 = Exemplu de calcu! . . cee 299 3.8 Instalail locale de epurare a apelor uzate . 291 3.8.1 Procedee, procese si scheme generale de opurare a apelor urate 2 284 3.8.1.1 Procedee de epurare 291 3.8.1.2 Procese principale folosite fa epurarea apelor uzate cee 291 3.8.1.3 Scheme generale de epurare a apelor uzate 293 3.8.2 Echipamente, utilaje sl aparate pentru epurarea localé a apelor uzete 295 38.2.1 Gratare 6) site - wees sees 2 295 3.8.2.2 Separatoare de nisip, némol sau resturi alimentare 295, 3.8.2.3 Separatoare de grésimi sau uleiuri 296 3.6.2.4 Echipamente si instelail locale de epurare chimic& a apelor urate 299 3.8.2.5 Echipamente ¢i instalalit locale de epurare mecano-biologica artiiciala a apelor uzate ... . 300 3.8 Tehnologii de executie si moniare a instalatilor de canalizare » 801 3.9.1 Soule, utlaje gi dispozitive folosite la executia si montarea instalatilor de canalizare 301Cuprins 3.8.2 Montarea refelelor interioare de canalizare . 303 3.8.3 Racordarea obiectelor sanitare la releaua interioaré de canalizare 303 3.9.4 Montarea receptoarelor de ape meteorice .. 307 3.9.5 Executarea retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladini 307 9.8.5.1 Trasarea si executarea ganturiior pentru montarea tuburilor de canalizare --. 807 3.8.5.2 Montarea conductelor (tuburilor) de canalizare 307 3.95.2 Executarea constructilor accesorii ale retelelor exterioare de canalizare 208 2.9.6 Probarea si receptia instalatilor de canalizare ces 208 3.9.6.1 Instalati interioare 303 3.96.2 instalatilor exterioare de canalizare 308 2.9.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructunilér de exploatare 2 instalatilor de canalizare . 208 4, INSTALATII SANITARE PENTRU FOLOSINTA PUBLICA 4.1 Bazine de inot (piscine) 310 4.4.1 Categori de bazine de inot . . 310 4.1.2 Calitatea apei din bazinele de not... 311 4.1.3 Soluli constructive gi scheme de realizar a Instalatlor nidrauice pentru Bazine de inot 312 4.4.8.1 Schema generald a instalatilor ce tratare a ape! cee B12 4.1.3.2 Dispoaitve de preluare de suprafaté: deversoare, sparge-val, rigoe, skimere 312 4.13.3 Prize de aspiratie . cece O13 4.1.34 Prize de fund (piese de evacuare) . . 313 4.13.5 Duze de inject : . 313 4.1.3.6 Disporitive (echipamente) pentru inot in contracurent a4 4.1.3.7 Dispozttive (echipamente) pentru hidroteraple . 314 4.1.3.8 Dispozitive (echipamente) pentru spslarea bazinelor de inot . sts 4.1.4 Dimensionarea instalatilor hidraulice ale bazinelor de inot .. . oe 314 4.1.4.1 Debitul de calcul cos 314 4.1.4.2 Calcul instalatiet de tratare a apel . 314 4.2 Bal publice : . 316 4.3 Bucdtdri mari pent restaurante, hotelur, spitale, canting... . 37 4.4 Spitale, policinici, complexe balneare 317 4.5 Spalatoni de rufe si curétatori chimice ..... 318 4.6 Closete publice - . oe 818 4.7 Fantani arteziene cu jocuri de ap . 320 4.8 Fantani publice pentry baut ap coe 322 4.8 Instalati pentru stropit spatii verzi . 323 4.10 Instalatii de alimentare cu apé si canalizare in piete publice fixe sau volante, amplasate in aer lier... . : . 928 5. INSTALATII SANITARE IN CLADIRI IZOLATE 5.1 Instalatii locale de alimentare cu apa rece : soe 326 5.2 Instalatii locale de canalizare : wo 826 6. INSTALATII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE: 6.1 Proprietatile fizice principale ale gazelor naturale combustibile 330 6.1.1 Stari de referinté pentru gaze naturale combustible 330 6.1.2 Treptele de presivni in instalatle de gaze naturale combustible . 330 6.1.3 Densitatea gazelor naturale combustibile . .. . . 330 6.1.4 Vascozitatea gazelor naturale combustible cones . 2.830 6.2 Arderea gazelor naturale combustibile . . . 330 6.2.1 Temperatura de aprindere a : 331 6.2.2 Limite de amestec . : 331 6.23 Viteza de ardere . . 2.834 6.2.4 Autoaprinderea sau explozia : . . = 832 62.5 Caleulul erderi gazelor naturale combustibile . beeen 2. 832 6.2.6 Ardere complet, ardere incompletd ceo . 335 62.7 Contralul arderil 335 6.3 Materiale 5) aparate pentru instalati de gaze naturala combustible foo 2. 837 6.3.1 Tevi gi ftinguri metalice . ces : -. 337 6.3.2 Tevi si fitinguri din polietilena (PE) de inalté densitate cotenee ees .. 337 6.3.3 Armaturi . . -. 837 6.3.4 ArzBtoare de gaze naturale combustibile . ce 838 6.3.5 Aparate de utllizare a gazelor naturale combustible : wees eee 889Cuprins 6.3.6 Detectoare de gaze, dispozitive si armaturi de sigurants si blacare 6.3.6.1 Oetectoare de gaze 6.3.6.2 Supape de blocare a conductelor de gaze naturale combustible 6.3.6.3 Dispozitive de siguranta cu faci de veghe 6.3.6.4 Supape de siguranta 6.37 Filtre de praf pentru gaze naturale combustible 6.3.8 Separatoare de ichide 6.3.8.1 Separatoare gravitationale 6.3.8.2 Senaratosre centritugale 6.3.9 Regulatoare de presiune pentru gaze naturale combustibile 6.3.9.1 Regulatoare automate de presiune, cu actionare direct 6.5.9.2 Reguiatoare automate de presiune, cu actionare indirect’ 8.3.10 Aparate peniry masurarea 6 Inregistrarea debitelor de gaze naturale combustbile 6.10.1 Contoare volumetrice . 6.3.10.2 Contoare diferentiale 6.3.95 Apavate pentru mAsurarea presiunii gazelor naturale combustible. 6.4 Instalati interioare de utlizare a gazelor naturale combustibile 6.4.1 Condit pentru utlizarea gazelor naturale combustibile in cladini 6.4.2 Solutt constructive si scheme de realizare a instalailorinterosre de utitzare 2 gazelor naturale combustibile 6.4.2.1 Scheme generale de ceatzare 4 instalatior intercare de gaze naturale combustible 6.4.2.2 Soluti constructive pentru racordarea aparatelor de utlizare si a arzBtoerelor de gaze naturale combustible Ia reteava de conducte 6.4.2.3 Solutii constructive pentru realizarea retelel interioare de distributie 2 gazelor naturale combustible 6.4.2.4 Asigurarea aerului neceser arderi si evacuarea gazelor de ardere 6.4.3 Dimensionarea conductelor instalatilor interioare de utlizare a gazelor naturale ‘combustible de joas8 presiune 6.4.3.1 Debite de calcul peniru dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibie de joasa presiune 6.4.8.2 Stablivea céderior de presiune disponibile pentru dinensionares conductelor instalatior interioare de gaze naturale de joasA presiune 6.4.3.3 Dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibite ~ Exemple de calcul 65 Bransamente si racorder ale instalatilor Interiors la retelele exterioare de gaze naturale combustbite 66 Stati si posturi de reducere si reglare a presiunii si masurare a debitelor de gaze naturale combustiolie 6.6.1 Stati cu © singurd treapta de reducere si réglae a presiuni sl masurare a debitulul de gaze naturale combustibile . . 6.62 Stafi cu dovd sau mai multe trepte de reducere si regiare a presiunli si masurare 2 debitelor de gaze naturale combustibile 6.533 Posturi pentru reducerea si replarea presiunil i m&surarea debitelor de gaze naturale combustibile 6.8.4 Construct pentru stall si posturi de reducere si reqlare @ presiuni si masurare 1 debitelor de gaze naturale combustibile 6.7 Rejele exterioare de gaze naturale combustible 6.7.1 Solutii constructive si scheme pentru retelele exterioare de gaze naturale combustible 6.7.2 Protectia anticorasiva a conductelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.2.1 Caurele care provoacd coroziunea conducteior metalice peniyu transportul si distibutia gazelor naturale combustible 6.7.2.2 Masurile de protectie anticorosivg a conductelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.3 Dimensionarea conductelor retolei exteioare de gaze naturale combustinile 6.7.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor refelelor exterioare de gaze naturale combusts 6.7.3.2 Stablrea cderilor de presiune disponibile pentry dimensionarea conductsior rejelelor exterioare de gaze naturale de joasa presiune 6.7.3.3 Dimensionarea conductelor ratelei exterioare de gaze naturale combustibile (presiune medio sau redusa) 68 Tennologia de executare si montare a instalailor de gaze naturale combustible 6.8.1 Tehnologli de montare a instalatilor interioare de gaze naturale combustibile 399 333 340 341 341 342 342 342 342 342 344 348 345, 345 346 346 348 246 348 348 349 350 351 952 365 367 367 367 2 368 368 370 3706.8.1.1 Montarea contoarelor de gaze naturale combustible 6.8.1.2 Montarea coloanei de alimentare cu gaze naturale combustible 3 instalalie interioare 6.8.1.3 Montarea retelel interioare de distributie 2 gazelor naturale combustibile 6.8.1.4 Montaraa arzétoarelor si aparatelor de utiizare 6.8.1.5 Probarea si receptia instalatilor interioare de gaze naturale combustible 6.8.2 Tehnologia de montare a bransamentelor de gaze naturale combustibile 6.8.3 Tehnologia de montare a stator si posturilor pentru ‘educerea $i reglorea presiunil gazelor naturale combustibile 6.8.3.1 Amplasarea ¢! montarea echipamentolor 6.8.3.2 Probarea ¢i receptia statilor 6} posturilor de regiare 6.8.4 Tehnologia de montare a retelelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.8.4.1 Montarea subterand a retelelor exterioare de gaze naturale 8.8.4.2 Montarea aoriana a retelelor exterioare de gaze naturale 6.8.4.3 Probarea si recepiia retelslor extericare de gaze naturale combustibile 6. Elemente necesare pent elabsrarea instructiunilor de exploatare 2 Instalatilor de gaze naturale combustibile 7. INSTALATII DE GAZE PETROLIERE LICHEFIATE 7.1 Proprietatile principale ale gazelor petraliere lichetiate 7.2 Arderea gazelor petroliere lichefiate 7.3 Materiale, aparate si buteli pentru gaze petrolere lichefiate 7.3.1 Tex si fitinguri metalice 7.3.2 Racorduri flexibile 7.3.3 Recipiente pentru gaze petrolere lichefiate 7.3.8.1 Recipiente mobile (buteli) pentru gaze petroliere lichefiate 7.332 Recbiente stable penru gaze petal icheiate 7.34 Armatur « 7.3.4.1 Robinete pentru conducte « 7.3.4.2 Robinete pentu buteli de gaze petvoliere lichefiate 7.3.4.3 Armaturi pentru recipiente stabile de gaze petvoliere lichefiate 7.3 Regulatoare de presiune pentru gaze petroliere lichefiate 7.38 Contoare de gaze petroliere lichefiate 7.3.7 Arzatoare si aparate de utlzare pent gaze pevoliere lichetate 7.4 Instalatiinterioare de ullizare a gazelor petroliere lichefiate 7.4.1 Solutii constructive si scheme pentru instalati intericare de utiizare a gazelor petroliere lichefiate 7.4.1.1 Insta interioare de gaze pevoliee lichefiate, cu conducte din tevi din ote! 7.4.1.2 Instalat locale de gaze petioliere lichefiate, cu racordurl flexible 7.4.2 Dimensionarea conductelor cu tevi din otel pentru instalatii de gaze petroliere lichefiate - Exemple de calcul 7. Instalati exterioare de gaze petraliere ichefiate 7.5.1 Instalati de depozitare in recipiente mobile (butelil a gazelor petrolere lichetiate 7.5.1.1 Schema generala si functionarea instalatiel de depozitare in recipiente mobile a gazelor petrolere lichefiate 7.5.1.2 Constructia instalatiei de deoozitare in recipionte mobile @ gazelor petroliere lichefiate 7.5.2 Instalatit de depoztare in recipiente stabile a gazelor petroliere lichefate | 7.8.3 Retele exterioare de gaze petroliere lichefiate 76 Tehnologi de executare si montare a instalatilor de gaze petrolerelichefate 7.6.1 Montarea instalatilor interioare de gaze pevoliere lichefiate 7.6.1.1 Montarea instaatilor iterioare de gaze petroliere lichefiate, cu conducte cu tevi din otel 7.6.1.2 Montarea instaatilor interioare de gaze petrotiers ichs (ou racorduri Aéxibile 7.6.2 Montarea instalatilorexterioare de gaze pevoliere Ichefiate 7.6.2.1 Montarea instalatilor de depozitare in recipiente mobile 2 gazelor petralier lichefiate 7.6.2.2 Montarea instalatilor de depozttare in reciente stable 2 gazslor petroliere lichefiate 7.6.2.3 Montarea retelelor exterioare de gaze petroliere lichefiate 7.8.3 Proberea ¢i recoptia instalailor de gaze petroliera lichefiate fate, -370 370 370 art art an 372 = 872 372 372 372 373 373 373 378 378 376 376 378 378 376 377 37 377 37 378 378 379 - 379) 379 379 378 380 381 381 362 382 382 382 383 384 384 384 = 384 385 385 385 385 ~ 386 386Cuprins ge 7.8.3.1 Proba preliminar& . . 386 7.8.3.2 Proba oe rezistenta : 386 7.6.3.3 Proba Ge etenseltate 386 7.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatllor de gaze petroliere lichefiate .. . . vo 887 8, INSTALATII DE FLUIDE TEHNOLOGICE 8.1 Instalati de aer comprimat 390 8.1.1 Soll constructive si soheme pentru realizarea instalatilor de aer comprimat 390 2.1.1.4 Elomentele componente si clasificarea instalatiior de aer comprimat -- 390 8.1.1.2 Instalatit locale de aer comprimat . . 390 8.1.1.8 Instalatt centrale de aer comprimat . 390 8.1.14 Releaua de conducte a instalatie centrale de aer comprimat 391 8.1.2 Materiale, echipamente si utlale specifice instalatilor oe aer comprimat 392 8.1.2.1 Compresoare de aer -- 392 8.1.2.2 Rezervoare-tampon pentru ar comprimat _— . » 333 8.1.2.5 Filtre de aer : : 2 398 8.1.2.4 Uscditoare de aer comprimat 393 8.1.3 Dimensionarea conductelor instalatilor de aer comprimat . - 384 ~ Examplu de calcul... . 385 8.2 Instalati de oxigen . vo 895 8.2.1 Propristie ¢) ulizarte oxigeoulul . 395 8.2.2 Solutii constructive si scheme pentru instalafi de oxigen oe 896 8.2.2.1 Instalatii pentru distibutia si utiizarea oxigenului gazos . . 396 8.2.2.2 Instalalii pentru transportul si distributia oxigenuiui lichid 397 8.2.3 Materiale, echipamente si aparate pentru instalatii de oxigen : . 397 8.2.3.1 Conducte.si armaturi . ces 397 8.2.8.2 Buel de oxigen 398 8.2.3.3 Reductoare de presiune pentru oxigen . 2. 898 2.2.4 Dimensionarea conductelor de cistributie a oxigenulul gazos vo 898 + Exémplu de calcul 308 8.8 Instalati de acetilens 399 8.3.1 Propritatilo si utlizarile acetilenei Le 399 8.3.2 Solutii constructive si scheme pentru instalatii de acetilona . -- 393 8.3.2.1 Stati centrale fientru producerea si cistributia acetilenel : 339 8.3.2.2 Retele de condycte pentru distributia acetilenei . 399 8.3.2.3 Instalati locale pentru distribu ¢i utlizarea acetilonei . . = 400 8.3.3 Material si aparate pentru insialatile de acetien’ co AO 8.3.3.1 Generatoare de acetilond .... ce 401 8.3.3.2 Aparate pentu spalarea, epurarea si ricrea acetiénei coe 401 8.3.3.8 Dispozitive de siguranta pentru instalatile de acetilend - secs 402 8.3.3.4 Buteli de acetilend . ce 402 8.3.35 Reductoare de presiune pentru acetiona . cee 402 8.3.36 Tavi, ftingur si armaturi peniu instalatit de acetlend, 402 8.3.4 Dimensionarea instalatilor de acetilen’ : . 402 8.3.4.1 Debitul de acetiiend pradus de un generator . 02 8.3.42 Debite de aps necesare pentru producerea si crea acetilenei | vee 402 8.9.4.3 Dimensionarea canductelor pentru distrbutia acetiene| 403 = Exemplu de calcul . . : 403 8.4 Install de hidrogen . ce : 403 8.4.1 Proprietatie si utilizarile hidrogenulul : oo A403 8.4.2 Instalatii pentru distributia hidrogenulul sees AO 2.5 Instaiatil cu fide tehnologice folosite pentru combaterea incendilor 403 6.5.1 Instalati cu dioxid de carbon . : 403 6.5.1.1 Proprietitie dioxidului de carbon ca substanta de stingere a incendie 1403 8.5.1.2 Echiparea tehnica a clédirlor cu instalatii de stingere a incendilor cu dioxis de carbon . cee 404 8.5.13 Soluti constructive si scheme penty instalai de stingero a incendilor cu dioxid de carbon so 404 6.5.1.4 Materiale, echipamente, cispozitve si aparate pentu instalatile de sting incendi ‘ou dioxid de carbon : . . 408 8.5.1.5 Dimensiunea conductelorinstaiatilor cu dioxid de carbon. cee O08 8.8.2 Instalatii fixe de stingere a incendilor cu FM200 407EQ conries 85.2.1 Proprietatile substantei de stingore a incendillor FM200 8.5.2.2 Soluti constructive si scheme pentru instalali de stingere @ incendillor cu FM200 8.5.3 Instalagi cu azot 8.5.3.1 Proprietatle azotului ca substanta de stingare a incendiului . 8.5.3.2 Soluti constructive si scheme pentru instalafi fixe de inertizare sau stingere a incendillor cu azot 8.5.3.3 Dimensionarea instalatilor fixe de inertizare sau stingere a incendfilor cu azot 8.5.4 Instalatii de stingere a incendilor cu spuma 8.5.4.1 Propriatatile spumantilor concentrati si ale spumet folosite la stingerea incendillor 8.5.4.2 Soluti constructive si scheme pentru instaiatile de stingere a incendillor cu spuma 8.5.4.3 Dimensionarea instalatilor de stingere cu spuma 4.5.5 Instalatii cu pulberi stingatoare de incendiu 8.5.5.1 Proprietfile pulberilor stingatoare de incendiu 8.5.5.2 Soluli constructive si scheme pentru instalatit cu pulberi stingatoare de incendiu 86 Tehnologli de executare si montare a instalatilor CU fluide tehnologice 8.6.1 Instalatil de aer comprimat 8.6.2 Instalatii de oxigen 8.6.3 Instalatil de acetilen& 8.6.4 Instalatl cu fluide tehnologice folosite pentru combaterea incendilor 8.7 Elemente necesare pentru elaborarea instuctiunilor de exploatare a instaatilor cu fluide tehnologice . ‘9. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTELOR ENERGETICE A INSTALATILOR DE APA CALDA DE ConsuM 8.1 Obiect, domeniul de aplicare, acte normative conexe, terminolagi, notati 8.1.1, Obiectul metodologie: si domeniul de apiicars 9.1.2. Acte normative conexe, terminologi, notati 9.1.8. Notafi, unitéti de masurd 9.2 Clasificarea instalatilor de alimentare cu apa cald’ de consum 9.2.1. Sisteme de preparare a apel calde de consum in functie de numarul de surse de energie Si de zone de distributie 9.2.2. Sisteme centrale de preparare a apei calde de consum in functie de sistemele de incdlzire 9.2.8. Combustibiuf utlizat pentru cazanele centralelor termice 9.2.4, Regimul de alimentare cu apa rece 93 Energia ut pentru instalatile de alimentare cu apa calda de consum 9.3.1, Elementole componente ale insialatiei de alimentare cu apa calda de consum 9.3.2,Plerderile de caldura aferente instalatiel de alimentare cu apa caida de consum 9.3.8, Perioadele de calcul 9.4 Recuperarea pierderilor de célduré 195 Energia auxilaré total necesara pent instalatia de alimentere cu apa ealdé de consum 96 Necesarul de caldurd pentru prepararea apei calde de consum (energia util neta) 407 408 408 408 408 409 ayo 410 an 413 413 413 416 aia a4 418 41s ANS ANS 418 418 420 424 421 422 9.6.1. Necesarul de céldura pentru prepararea apei calde de consum, pe baza volumului de apa furnizat la consumator 9.6.2. Temperatura de utlizare a apei calda 9.8.3. Temperatura apei reci 9.6.4. Volumul necesar de apa calda de consum 9.6.4.1. Volumul necesar de ap calda de consum calculat cu debite specifce 8.6.4.2. Volumul necesar de api calda de consum calculat pentru locuinte unifamiliale 9.65. Volumul de apd caldd de consum corespunziitor pierderiior si risipel de apd, calculat cu pierderi specifice de ap calda de consum 9.6.6. Volumul de apa caldé de consum corespunzétor pierderilor si rsipe! de apa, calculat cu coeficienti adimensionali 9.6.7. Volumul de apa caida de consum corespunziter pierderilor si risipel de ap, caloulat cu valor tabefare 9.7 Metoda de calcul a necesarului de energie termicd aferent sistemelor de distbute a apel calde de consum 9.8 Pierderle de cdldurd pe conductele de distrbutie @ apei calde de consum 9.8.1. Generalitat . 420 423 423 423 423 424 424Cupeins [EG] 9.8.2, Plerderile de caldurd ale conductelor de distributie calculate in functie de marimea supratete! locuibile 424 0.8.2.1. Metoda de calcul simpliteata : 424 9.8.2.2. Metoda cu date intabulate 24 9.8.8 Pierderle de célour’ pe traseul conductelor de distribute, calculate pe beza tipurior de armaturi pentru consumul apei calde 404 9.8.4, Pierderile de caldura pe traseul conductelor de distributie, calculate utlizand o metod’ detaliaté de calcul ADs 8.9, Piorderle de céldur’ aterente une! rele de cistribute a ape’ calde de consum, in cazul prezentei refelei de recirculare a apei calde de consum 428 2.9.1, Determinarea plerderilor de cildurd pe conductele de recitculare a apel calde de consum utillzand lungimea tronsoanelor 428 9.9.2, Determinarea pierderiio: de caidurd pe 0 conducta de recktculare a apei calde de consum jn petioada de nefunctionare a pompei . 428 18.10. Pierderle de cdldura aferente echipamentelor montate la punctele de consum 428 9.11. Plerderile auxiiare de energie ferent sistemelor de distributie @ apei calde de consum 428 9.12, Pierderi auxiliare de energie necesara pentru inciizirea electrica a traseelor 426 9.13. Energia auniliara necesara functional pompelor 426 9.19.1, Metod# simplicaté de calcul a energie’ electrice necesara pompelor . 426 9.13.2. Metoda detaliati de calcul a energie’ electrice necesare pompelor 9.14, Pierderi de caldura recuperabile, recuperate si nerecuperabile aor 9.15. Metoda de calcul a necesarului de energie fermica aferent echipamentelor de preparare si acumulare @ apel calde de consum 4ar 9.15.1. Pierderile de calduré prin mantaua acumulatorului de apa cald8 de consum 427 9.18.2. Piarderile de caldura aferente generatoarelor de preparare a apei calde de consum ar 9.15.3, Pierderile aferente sistemeior de preparare @ apei calde de consum peniry alte tipur de clade 407 8.16. Proportile de calcu ale c&ldusi necesare prepara apel calde monajere in sistemele combinate 427 9.16.1. Instalatii cu generatoare multiple . 428 9.16 1.1. Pletderile de energie termicd pentru goneratoare alternative o 2428 ANEXE . 431I. Instalatii sanitare Capitolul = 1 Elemente generaleEA _covitotwt 1: Elemente generale 1.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatille sanitare, instalatiile de allmentare cu i canalzare, (tat le gaze si instalatii pentru Shiaide tehnologice 1.1.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatille sanitare, instalatiile de , alimentare cu apa si canalizare, instalatii de gaze si instalatil pentru fluide tehnologice Pentru atribuirea contractelor de | concesiune de lucrari publice, in con- formitate cu Ordonanta de Urgenté a Guvernului 34 din 18.04.2006, se ela- boreazé documentatia de atribuire. Or- Gonanta de Urgent’ a Guvernuiui 34 se aplicd si contractelor de achizitie publi- c& precum si a contractelor de conce- sil de servici si se aplicé din 4 octom- brie 2007. Procedurite de atribuire constay in: licitatie deschisa,lticite restransd, dia- log competitit, negociere cu publica- ea prealabili a unui anunt de partici- pare, negociere fara publicarea preala- bila a unui anunt de participare si ce- rere de oferta Prin Hotararea de Guvern nr. 928 din 19.07.2006 s-a aprobat normele de aplicare a prevederilor raferitoare la atribuirea contractelor de achiziie pu- blicd din Ordonants oe urgent a Gu- | vernulul nr. 34/2006 1.1.2. Reguli de elaborare a documentatiei de atribuire Autoritatea contractanté are obligatia de a preciza In cadrul documentatiei de atribuire orice cerinia, criteriu, 1g 91 alle informatit necesare pentru a asigura ofertantuli/candidatului o in- formare complet, corect® si explicité | cu privie la modu! de aplicare a pro- ceduri de atribure. Documentalia de atribure trebuie s& Ccuprind& rine altele si caietul de sar- cin sau documentatia descriptiva, aceasta cin uma find utiizat8 in cazul aphcérii proceduril de dialog competitiy sau de negociere; 1.1.3, Caietul de sarcini confine, ‘in mod obligatoriu, specificatil tebnice: Specificatile tehnice reprezinta ce- Finte, prescrip, caracteristici de natu- 7 tehnic’ ce permit ca flecare lucrare 8 fie descris, in mod obiectiv, in asa maniera incdt's& corespunda necesits- tit autoritati contractante, Ele definesc ‘caracterstici referitoare la nivelul cali tatv, tehnic si de performania si pot face referre la prescriptii de proiectare si de caleul al costurior, la verficarea, inspectia si conditile de receptio a lu- | cxarlor, a procedector si metodelor de execute, ca sila orice alte condi cu ccaracter tehnic. Spectfcatile tehnice trebuie s4 per- Imit& oricérui ofertant accesul egal la Procedura de atribuire si nu trebuie $8 alba ca efect intraducerea unor obsta~ cole nejustificate de natura sa restran- ‘G8 concurenta intre operator econo- mich. Speciticatile tshnice fac referite, in urmatosrea ordine de pricvitate, Ia standarde nationale care adopt stan- darde europene, la omologiri tehnice europene, la standarde internationale sau la alte referinfe de natura tennic& elaborate de organisme de standard Zare europene; in cazul In care acesies fu exist’, specifcatile tehnice fac re- ferire la standarde, omologari sau re- glementéri tehnice nationale privind rolectarea, calculul si executia lu- crarior. Se interzice definicea in caietul de sarcini a unor specificatii tehnice care indic& 0 anumita origine, sursa, pro- ductie, un procedeu special, 0 marca de fabric& sau de comert, un brevet de Inventie, 0 licenté de fabricatie. care au ca efect favorizarea sau) aliminarea anumitor operator economici sau a anumitor produse. Se agmite © astiel de indicate, dar numai in mod excep tional, in situatia In care o descriere suficient de precisa si inteligibila @ obi- fectulu! convactului nu este pos si numai insojité de mentiunea sau ech valent. 1.2. Fazele de elaborare a ‘documentatiel tehnico- economice pentru instalatille sanitare, instalatile de aitzare insta de canalizare, 1 instalatl pentru fiuide tehnologice Prin Hotérarea de Guvern nr 28/09/01/2008, s-a aprobat continutul- cade al documentatilor tehnico-eco- omice aferente investitilor publica. Prevederile hotdrari se aplicé. pentru realzarea obiectivelor de investiti not, precum si lucrérlor de interventil la ‘construct existente care se finanteaza Gin bugetele prevazute conform Legit "Fr, 800/202 privind finantele publice si Legii nr. 273/2006 privind finantele pu- biice locale, cu modificrile si comple~ I. Instalatii sanitare {rile uiterioare Proiectares lucrérilor de constructi pentru obiective de investi noi, inclu- siv extinderi, se elaboreaza in tei faze si anume * studiul de fezabiltate; + provectul tehnic: + detalii de executie, Proiectarea Wucrarllor de constructi pentru interventi la construct existen- fe, inclusiv instalatila aterente, se ela~ bboreaza in patru faze st anurne + experti2a tehnic& si, dupa caz, audit energetic; = documentatie de avizare a lucrérilor de imterventis = proiectul tenn = detalii de execute, Pentu obiectivele de investi noi, in- ‘olusiy extinderi, ale c&ror documentati tehnicoeconomice ina in competent de aprobare a Guvernului, se elabo- reazi un studiy de prefezabiltate an- terior elaborari stuclului de fezabiltate. Documentatia de avizare pentru lu- rari de interventi este definité ca do- Ccumentatia tehnico-economicd similar& studiului de fezabiltate, elaboraté pe baza concluzilor raportului de experti- 2A tehnicd si, dupa caz, ale raportulul de audit energetic, pentru aprobarea indicatorlor tehnico-economici aferenti lucrérilor de interventii la constructi existenta Lucrérile de interverti: sunt jucrérile Ja construct existente, inetusiv instala- tile aferente, asimilate objectivelor de investiti, care constau in: reparatii ca- pitale, transforma, modificar, mader- ‘izar, consolidari, reabilitéri termice, pprecum si lucrari de interventiv pentru prevenirea sau inldturarea efectelor | produse de actiuni accidentale si cala- mmitat naturale, efectuate in scopul asi ural cerintelor esentiale de calitate si functionale ale constructilor, powwvit destinatie ior. Pentru aplicarea unitaré a prevede- rilor notarari, Ministerul Dezvottari Re- ionale si Locuintelor, cu avizul Minis terului Finanfalor, poate emite instruc. tiuni care se aproba prin ordin al minis. rll, 4.2.1. Continutul-cadru al studiului de prefezabilitate | 1.2.1.4, Plesele scrise | a. Date generate: = denumiraa obiectivului de investi; + amplasamentul (judetul, localtatea, strada, numérul + Htularut investitie - heneficiarul investitel + elaboraroru) studiuli . Necesitatea si oportunitatea inves tiie:4. Date privind amplasamentul si tere~ I. Instalatii sanitare de lucrari si a contractuli de servi- cil de proiectare, urbanism, ingine- rie, alte servici’ tehnice, conform prevederlor legale (instructiuni pen- tru ofertanti, publicitate, cnorarit si ccheltuieli de deplasare etc) 9. Valoarea totala astimatd a investitie 6. Avize si acorduri de principiu, dupa caz + Necesitatea investitiel curt. prezentare privind situatia | existenta, din care $8 rezulte nece~ sitatea investitei; . - tabele, hart, grafice, plange dese- nate, fotografi etc. care 8 explicl teze situatia existenta si necesi- tatea investities - deficientele majore ale situatiel ac~ tuale privind necesarul de | dezvoltare a zonei; 1.2.1.2. Piese desenate: = prognoze pe termen mediu si lung: | plan de amplasare + Oportunitatea investi! (1:28.000 - 1:5.000), - ineadrarea abiectivului in politicle ' plan general (1:2.000 - 1:500) avize de principiu privind asigura~ 1 rea utitatlor (energie termica si electric, gaz metan, 9pd-canai, | telecomunicatii ete, + acordiul de mediu: + alte avize si acorduri de principiu specifice tipulul de interventie ~ plan de amplasare in zona (1: 25000- 1:5000), + plan general (1: 2000-1:500}, + planusi si sectiuni generale ‘de arhi- tecturd, rezistenta, instaiati, inclusiv planuri de coordonare @ tuturor spe- Cialitatior ce concwra Ta realizarea | proiectului, - planuri speciale, profile longitudinale, profile ransversale, dupa caz. | | 1.23.2, Piese desenate: | \1. Instalatii sanitare Capitolul 1:Etemente generale EE] 1.2.4, Proiectul tebni Proiectul tehnic se elaboreaza ne ba 2a studiulul de fezabiltate aprobat si ccontine 8) Parile scrise = borderou ¢) foale cu responsabil- 18ti (lista de semnatun} = memoriu tehnic; = breviar de calcu! + caiste de sarcini: + liste cu cantitati de [ueréri(antema- suratori, liste cu cantitati de echi- amente, inciusiv dotirile s1 speci- ficatii tehnice; + graficul de realizare a hucrérlor. ) Partile desenate: + schemele functionale (schema sta- tiei de pompare, schema coloane~ lor ae alimentare cu apa si canali- zare, schema izometricd a instalat- , itor de gaze etc); + planurile instalatiei, cu amplasarea retelelor interioare, a obiectelor sa ritare si a echipamentetor, - planul retelelor exterioare de al- mentare cu apa si canalizare, de gaze de fluide tehnologice etc. 1.2.5. Detalli de executie Detalile de executie se elaboreaza pe baza proiectului tehnic avizat de beneticiar, dupa stabilirea executantur |ui sia furnizorilor (producatorior) echi- pamentelor si materialelor de instalati, ‘in urma lictatiel de executic. Detalile de executie pontru instalati sanitare din cladti si de alimentare cu ap si canalizare din ansambluri de oladir si pentru instalatile de gaze sau tehnologice tebuie s8 contind urma- toarele documentati a) Partile scrise = borderou $i foale cu responsabil- ‘ti (Ista de semnaturi; = memoriu tehnic; instructiuni de expioatare si de re- glare; + graficul cu fazele determinante pentru controlul caltatii executiei; = gaficul de realizare a lucraror. ») Partile desenate: ~ schemele functionale; + planurileinstalatie, ou retelele inte- rioare, oblectele sanitare gi a echi- pamentelor; + planul si profil longitudinal al re- telelor exterioare de alimentare cu apa si canaiizare: ~ sectiuni si detail do montaj; = detalii de executie pentru elemente- le instalatei (suport, pozarea apara~ tur de m&surd gi contol etc.) 1.2.6. Cartea constructiei Proiectul de executie al instalatie! sa- nitare din cladiri si de alimentare cu apa si canalizare din ansombluri de clad, proiectul de executie a instala- tilor de alimentare cu gaze naturale si Instalatile tehnologice (proiectul tehnic, detalile de executie, cispozitile de santier) se cuprind in Cartea tehnic& Constructiei, detinuté de proprietar in cartea constructiei se cuprind toa- | te procesele verbale pentru lucréri as~ cunse. Cartea constructiel este pus’ la dis- pozitia beneficiarului prin grija c&rvia se completeazd cu toate lucrrile care | se fac pe parcursul functionari con- structiei sia instalatilor aferente. in cazul lucravilor de reabilitare sau de modernizare a constructilor si a in- stalatilor aferente, in cazul in care nu coxist& cartea constructiel, se face obli- | ‘gatoriu releveul constructilor si a insta- | latitor aterente, 1,3. incadrarea obiectivelor de inv ublice pentru instalati de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale ifluide _ tehnologice, in sistemele de lucrari hidroedilitare de gaze ale localitatilor 1.3.1. Autorizatia de construire Reprezinté actul eliberat de priméria ‘municipiulul, orasului sau comunei (in funcegife importanta constructiei si de ampégpetment), pe baza carvia se 2si- guré aplicarea masurilor legale referi- toare la amplasarea, proieotarea, exe- | cutarea si functionarea instalatiilor res- pective. Cererea de eliberare a autorizatiol de construe trobuie insotitd de un certt- coat de urbanism emis de cdtre organe- le competente, cu respectarea urmé toarelor reglementari de urbanism si amenajare a teritorulu, = Regulamentul general de urbanism; = Planul urbanistic general (PUG) $i Planul urbanistic zonal (PUZ}; + Planul urbanistic de detaliy (PUD) = Reguiamentut focal de urbanism. Aceste documente se elaboreaza de | catre artitecti si specialist in plan ge- eral, cu participarea inginerilor de in- stalai | 4,8.2, Planurile urbanistice: : PUG si PUZ Stabilesc’ solutile generale de ali- mentare cu apa, canalizare si gaze na- turale, din perspectiva dezvoltarii loca~ Itt n_ansamblul el. Planul urbanistic de detaliu (PUD) stabileste conditile de amplasare si de executie pe un anumit teren a unuia ‘sau mai multor obiective cu destinatie Precizaté, tindnd seama de particulari- {tile generate de teren, de vecinatatile acestvia si de cerintele functionale. 4.8.3. Avize si acorduri Roalizarea oblectivelor oe invest pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide teh- nologice este condifionata de obfine- yea Unor avize si acorduri, dintre care, cele mai importante sunt Certificatul de urbanism, care cu- prinde elemente privind ragimul juriic, economic si tehnic al terenurilor si ‘constructilor gi este emis de catre pri- -marii sau prefecturi, dupa caz: * Acordul energetic, pentru utiizarea gazelor naturale pentru instalatile de \clzire a locuintelor individuale (cen: trala termica sau sobe), pentru produ- cerea apei calde de consum si pentru aparatele de utlizare din bucatirile clBairilor de locuit, + Acordul de mediu, sau Autorizatia de meciu, care stabileste conditile de realizare @ obiectivului de investi: din punct de vedere al impactului asupra Mediului si este eliderat de Agentia pentu Protectia Mediului pe baza unui studiu de impact supra mediului, * Avize si acorduri pentru racordaroa sv'sau coordonarea retelelor de alimen= tare cu apa, canalizare, energie termi- 8, energie electric’, telecomunicati etc., eiberate, dupa caz, de regile sau agentii economici care asigura utittile respective * Avizul Inspectoratului General al Corpului Pompieriior Militari, privind in- Cadrarea in legislatia sigurante’ la foc a obiectivelor respective de instalatii si constructi, * Alte avize gi acorduri (protectia sa- nitara, protectia muncit etc.) 1.4. Cerintele esentiale de calitate si criterille performante yentru insta- ile sanitare, de alimentare canalizare, gaze $i fluide tehnologice Proiectarea si executarea instaiailor sanitare, de alimentare cu apa, canali- zare, gaze naturale si flude tehnologice, 52 face astfal incat acestea sf realizeze si sa menting, pe intreage curata de utlizare, urmatoarele cerite esentiale de calitate (conform Lagi nr. 10 / 1995, si Legi ar. 123/207) ‘A= rezistenta mecenica ¢i stabiltate; B - siguranta in exploatare; de lati cu naturalorl Capitolul © = seouritatea la incenciu; 1D = igiond, séndtatea si mediul; E - economia de energie si izolarea termi’, F - protectia impotriva zgomotuti. Griterive de perfarmarita penty real- ‘area acestor cerinte sunt sisteratiza- | te si prezentate, detalit, In ,GHIOUL DE _PERFORMANTE PENTRU INSTA- ATI SANITARE®. Proiectele de instalati santare si de gaze s0 vorific8 pentru toate cerinteie | Ge caiitate si pen toate categorie | ‘de construct de verficatori atestali de MLPTL pentru spécialitatea instalati ssanitare ly, respectiv gaze Ip lemente generale ‘febpweret ts che ane cu apa, canalizare, naturale i fluide ‘ehnalogice | Proiectaree, erecutarea, rontarea, cexploatarea si postulizarea acestr in Staaf se efectuoazd In conformitate cu reglomentirie tenice specifioe, cu prinse I PYzce legislative (ogi, decrete,hotirér | sSrexdonarte guversamentaie) | = normative de Projector si exacutar, |- respectiv de exploatare a instalatillor ¢hiduri, regulamente, instructiun’ ~ standarde: | Datorita numérului retativ mare de re- | giementéri tehnice specifice acestui domeniti de instalati, In continuare, se ‘ 1 I+ { 1. Instalatii sanitare vor mentiona cele mai importante: = Norme tehnice de proiectare si seal zare a constructor, privind protectia la actiunea focului, P 118; Normatiy pentru proiectarea antissis- mica a constructilor de locuinte, so- clalscutturale, agrozootahnice si in- Gustriale, P 100; Norme tehnice 1S.C.1R.; Legea nr. 50 / 199% privind autoriza- Fea executirii construcillor Reguiament de receptie a lucrarilor de construct si instalati aferente acestora, nr. 273 / 1994; STAS 1478 ~ Instalatit sanitare. Ali- mentarea cu apa fa constructi civile 5 industale, Preseriptifundamenta- le de proiactare; STAS 1795 ~ Instalatii sanitare. Ca- nalizarea interioar8. Prescripfi funda- mentale de proiectare.I. Instalatii sanitare | Capitolul 2 Instalatii de alimentare cu apalu] 2; Instalatii de ali jimentare cu api S. Instalatii sanitare i. 2.1. Surse de alimentare cu apa ‘Apa constitule unul din elementele care conditioneazé desfasurerea viet ‘oamenilor si intervine ca un factor de- terminant in aproape toate procesele tehnologice. Sursele de apa din naturd tebvie sA asigure alimentarea cu apa, din punct de vedere cantitatiy i calitatv, a con- sumatorilor dit osntrele populate, in- dustriale $1 agrozootehnice. Principalele surse de alimentare cu apa sunt = de suprafata: réuri, fiuvi mari si oceane; subterane: stratur acvifere si izvoa- re; apele subterane provin din infiratia Girect& a precipitatilor atmasterice, din Jnfitratia apelor de suprafald prin malu- Tile permeabile ale rAurier si lacurlor si «in condensarea vaporior de apa in po- Til rocilor subterane. Apele subterane pot Ccrcula fe prin porinisipurer si pietisu- nilor formand svraturi acvitere continue, fie prin fisurle rocior calcaroase for- mand straturi aovifere discontinue, Apele provenite cin aceste dou sur ‘se s8 deosebesc din punct de vedere acu, tat cantitativ cét si calitativ, Astfel, | calitatea apelor subterane permite, ‘desea, utlizarea lor directa ca ape potabile sau industriale, pe cand apele de suprafaté necesita 0 tratare prea- labilé datorité unui anumit grad de im- purificare, Totodata ins, numarat sur- sselor suberane este cu mult mai mic deca al celor de supratata, de aceea, primele cunt utiizate, in principal, pentru alimentarea cu apa potabila, iar tltimele atat pentru alimentarea cu apa | potabila, cat mai ales pentru alimenta- rea cu apa industrial Pentru alimentarea cu apa a centre- lor populate sav industnitor se efec~ (ueaz8calcule tehnico-economice ‘comparative pentru diferte surse posi- bile, avandu-se in vedere: Fig. 21.1. Profil hidrologic: 1 svatae eplicu ne! ter treat stot do ap cu rvel cence 5 rat do aod atecar pal ta oats pur ott ascondon 6 pal fares, = rus 8 tel pemoabl EB coat impereatis asigurarea cantitétlor de apa nece- sare, conform regimului de variaye ai {olosintetor; asigurarea ‘calititi apei cu tratarle eficienta economicd maxima a insta- latilor, atat din punctul de vedere al | investitiot cat si al exploatail, salisfacerea cresteth ulterioare a can- tito si calttilor de apa necesare; asigurarea unei funciona continue, pentru a nu dauna proceselor tehno- logice sau viet si actvitatt oamenilor din centrale populate si industal. Galculele tehnico-econornice se com- pleteaza cu studi de teren care se corn- un din: studi hidrologice, topometrice, eteorologice, geologics, geotehnice, studi asupra factorior care pot influent calitatea ape, stuoii asupra consu- matorilor care ar putea utliza aceeasi sus de apa si altele Studiul surselor de apa de suprataté trebuie 4 stablleasca urmatoarele da- te in vederea proiectarii si executarit | ccaptérilor: = condifjile fizico-geografice ale bazi- ' nulu! hidrogratic in amonte gi in zona amplasamentului captéri, = debitele si niveturle minime si ma- xime de vara si de iarn corespunz’- toare asigurarilor normate ale folosin- | | telor de apa: = regimul aluviunilor, cinamica albiei, fe- nomenele de eraziune si depunere etc. + calitatea apei la ciferte niveluri ale apei (mici, miloci sau mar). Studiul surselor de apa subterana te- buie 2 stabileasca urmatoarele date: debitul de apa subterand; alitatea apel; ~ masurle pentru evitarea antrendrit ni- | sipului fin din strat sia colmatérit constructilor de captare sau a coro- Ziunil acestora. ‘Sursele de apa subterana sunt exa- minate cu ajutorut profilului hidrogeala. gic (fig. 2.1.1) si se disting: = surse de apd subterand cu nivel liber, cand la executarea unui foral apa ra mane fa nivelul la care a fost intalnita: | + surse de apa subterand sub presi- une, cénd ja executarea unui fora) apa se ridicd la un rivet superior celui fa care a fost intAinita, Stratul de apa subterand sub Presiune se numeste artezian, dacd apa din foraj se ridicd, Fig. 2.1.2. lzvor ascendent 4 ~ strat acwifer; 2 - strat impermeabil [2 fike piezometrica: 4 - vor ascendent. Fig. 2.1.3. tzvor descendent: | 1 strat de baz8 impermeabil 2 - strat | [de apa subterand 2 ~ iver descendent. liber. le suprafata, si ascendent, c&nd i nivelul apelin fora} ramane sub | nivelulterenutu Jn anumite conditi_ hicrogeotogice, ‘apa subterané poate iesi la supratta te- | renului sub forma de zvoare, care sunt preapinun ale apelor teatice. Izvoarele pot fi ascendente (ig. 2.1.2) cénd pre- siunea ape! subterane este mai mare decd presiunea la ieste, statu acvter | find cuprins intre dova 'stratur!imper- meabile, sau descendente fig, 2.1.3) nd statu acviler sustinut de un stat | impermeabiliese a supcafat Sursele de apa sunt supus® unei pro- tecti caltatve si canttatve conta ia- fuente factor exterior, care ar putea produce infestarea (contaminarea). pei sau reducerea debiuli acestora. Sunt instuite cous zene de protectie caltat- " va pent sursele de alimentare cu apa si | anume: zona de protectie cu reaim sever Iimprejmuit, pe teri crea sunt itor- | Sbe-tcceatl pesoandbo caren au | mic comun cu exploatarea alementéri cu apa, hcrérie agricole, acoesul animalelcr etc. si zona de restictie care cuprinde te- ritorsl ce inconjeara zona de regim sa- | ver, delimit aetel incdt 38 evite conta- minarea bacteriané sau impurifcarea chi- mica in uma folosirl terenulsi aferent | Protecta callatwa se completeazi cu protect cantitatvs, evtandu-se micso- area debitui surselor prin captér supi- rmentare care nv au fost considerate in- | tial in studiul surselor de alimentare cu | apa a cenirelor populate sau incustiale. 2.2. Cantitatea si calitatea de apa necesara rite falosinte 2.2.1, Structura, normele generale si variatia consumului de apa | 221.4 Structure consumului de apa Structura consumului de apa din dirie si ansariblurile de clidt de !o- cuit, seciai-culturale, industriale si | agricole, cuprinde categorile ~menajer, pent saisfacerea nevolor fgospodirestizinice ale oamenior | (aut, prepararea rane, spalatul cor-S. Instalatii sanitare plu, al rufelor $i al vaselor ate. ~ industrial apa putind fi utiizata ca materie prima, inglobandu-se In pro- | Gus! finit (realizarea unor solu, pas- te, ca solvent etc.) ca apa de récire sau ca agent termic (apa cald pentru ‘noalztea centralé, apa fierbinte, abur ‘de presiune joasé, medie sau inaltl) ca mijoc de transport pentu difente materiale; ca mifoc de sortare si sp8- laze (in industria mineretrlor) etc = pantry cerinte zootehnicefacéparea ani- mmaleler, spaarea grajdurr etc), = pentru’ cerinfe publice (spalatul i stropitul strazilor si spatilor veri, ‘AntAni publice gi ormamentale, spa- larea canalizarlor etc.); = pentru combaterea incendilor (alc mentarea ov apa a hidrantior exte- lori, a hidrantilor interior! sau a insta- | latilor cu sprinklere, drencere sau pulverizatoare): + tehnologic pentru sistemut de almenta- 10 cu aod (spalarea fitrelor, decantoa- relor, dezintegratoarelor, pregatirea so- lutilor de reactivi chimic ete) 2.2.1.2 Normele consumultl de apd Cantitatile de apd pentru setisfacerea consumului, precum si variatile aces- tula, in perioada de exploatare, cons- tituie pentru sistemele de alimentare si Gistrbutie a ape) un element. fur ‘damental, de care depinde, in mare ma- ur, alegorea Solutio: tehnice, privind sursa_de alimentare cu apd, procesul ° tehnologic de tratare a apei, transport si inmagazinarea apei, precum si sche- | ma de distributie a apei la consumator Instalatile exterioare gi interioare de ali mentare cu apa pentru clade de lo- cuit, secial-cuturale, incustriale $1 agro- zootehnice, comport cheltuiel dein vest foarte mari, astfel c8, determina~ rea judicjoasa a consumwli si a cantita- ti de apa necesare asiguré si condo neazA eficienta economicd in timp a acestor investi. Totodata, analiza su- pperfciald a variatiel si eresterii consu- | rmului de perspectiva poate duce la ne- cesitates urior lucréri ulterioare, supli- mentare, costsitoare, prezentind si ris- cul de a nu se putea incadra din punct de vedere functional in sistemul de all rmentare cu epé realizat inal. Ca urmare, cantitatile de apa nece- sare pentru salisfacerea_consumuiui ' menaier, industrial sau pentru comba- terea incendilor sunt noxnate (STAS 1478 si STAS 1249) Pentru doterminaree canttatior de apa necesare, se utiizeazd tecvent ume toarele notiun:necesarul specific de aps, recesarul de apa si cerina de apa + Necesarul specific do. apa esto canttatea de apa (consideratd ca va- loare medic) pantru o 2, raportat la smnitatea de folasint (consumator) si se Capitatul 2 instalaii de alimentare cu ap [IE | exprima, dup caz, in Yomi, Vim? i, ra. 2), Vanimal. 21 etc Nevesarul specific de apa rece si cald& pent consum menajer exprimat | in Vor 2) in functio de destinatile ctéd- | ror este normat (STAS 1478). {| Durata efectiva a perinade! de con- | sum, in oF6, se stabileste pentru fieca- | fe c8z In parte, in functie de regiml de functionare a instalatilor de alimentare | cu apa din oladirea respectva ~ Necesarul specific de apa pentru consum tehnoioge, expeimat in m® sau | de ap& pent fabricarea unei units de | produs sau pentru un agregat, in untatea de timp, depine de: natura produsului = caracterul precesuibi tehnolagic; + tipul_utlajelor si gradul de uzurd al acestor; - conditile de exploatare @ utiajelor si, respectv, @instalajei de alimentare cu + apa: + ale condi locale, in general, necesarul speci de apa | pentu consum tehnoiogic depinde de " Tetetete tehnologice ale produselor res- pective si se urmireste att Incackarea for in normee internationale ct si redu- Cerea lor prin retehnologizarea inctustrie | Cand astiel de nome nu sunt precis | Stablite, neceserurie speciice do api | pentru consum tehnologic se stabilesc, prin analogie, cu procesele tehnologics similere cunoscute, sau prin mésurdtor directe, = Necesarul specitic de apa pentru combaterea incendilor se stabileste In functie de destinatia si categoria de importanta 8 cdr, natura materiale lor, densitates sarcini termice, tu! instalatisiutizate etc, | Duns felul armaturior de serviclu eu care sunt echipato, instaatile de ali mentare cu apa rece pentru combats- rea incendilor pot fi cu hidrantiexte- fori, hidranti interior, sprinkler, dren- cere, pulverzatoare etc. Fiacare tip de armatura se caracterizeaz8 printr-un anumit debit specific [Vs}, realzat lao anumit& presiune disponibité seu de serviclu [Pa sau bar]. | Pentru combaterea incendilor se prevede 0 anumita rezerva de apa sto- cata In rezervoare (rezerva intangiblli), | al cdrel volum se determina in functie de tipul instalatilor alimentate si de du- rata de calcul (teoretica) de functionare a acestora, in caz de incendiu Stabilrea tipurior de instalatii de all mentare cu apa rece, pentru combate- rea incendillor, ce urmeaz’ a fi monta~ te in clad, depinde de: destinatia cid din (de locuit, sociai-culturala, indus~ Wrisld etc), marimea cladinit (volumul | constuit si numarul de etaje), numarul | de persoane, gradul de rezistenta la foe si categoria de pericol de incendiy | @ cléditi, importanta etédini sau a unurlor ‘si materialslor adgpostite in cfadin, precum si de alti factori tehnici | sau economic. | Dotarea tifeitelor catogorii de cladi- | sia instalatilor tehnologce cv inste~ lati de alimentare cu apa rece pentru " combaterea incendilor s¢ bazeazé pe rormele legale de prevenre si stingere a incendilor j_ + Necesarul de apa reprezints canti- tatea de apa care trebuie furnizaté unei folosine it punctele de utlizare, astel Incat procesele in care este folosita s8 fie satisfacute in mod rational. Debitul necesarulul d8 apa (exprimat in m°/s, thm sau, ca debit zinic, in m2 on, cca debit lunar, in muna) contine atat debitul de apa ce se consuma si nu mai reve in reteaua de canalizare, c&t ‘i debitul de apa ce se restituie dupa ce este utiizata. La determinarea nece- sarului de apa se tine seama dacd sunt sau nu introduse anumite restriti, Ne~ Cesarul de apa cui restrict se defineste ca find cantitatea de ap& care trebuie furnizata in punctele de utizare, asttel incdt procesele in care esis folosité $8 fie satisfacute in mod rationel, cu recir- cuiarea si reutlizarea intern maxima, | cu micgorarea sau oprirea activitatior auxiare sau mai putin importante, pe perigade scurte de timp. * Cerinja de api reprezinta canttatea {de apd care trebuie preluata din sursé [ pentru a satistace necesand de ap’, in ‘mod rational, cu recroulaea gi reiliza- rea interna optima, f8r8 diminuarea pro- dductiei, precum si pantry acoperitea pierderilor de apd in aductiun sireteaua Go cistibutie si a nevoilr tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa si canalizaré (spélarea aductiunilor, retelei de dstiauti, retelei de canalizare, a | slatilor de tratare si epurare @ apei, pontu evacuarea zipezi etc). La do- terminarea cerintei de apa se tine seama | (ca sia necesarul de apa) daca sunt sau | nu inroduse resticti. Cerinja de apa se exprima prin debitul de caleui corespun- | z8tor periair de compensare interna | folosintel, care este intervalul de timp (2, s8ptémén§, lund) in care, natura folosin- tei si capaciatie de inmagazinare ale sistemului de alimentare cu apa permit | functionarea folositet ca 0 cerinté con- stanté. Perioada de compensare intern trebue 58 fie de cel putin 24 oe, in afara de cazurile speciale, in care pe- Tioadele de compensare respective 7e- bue jstificate tehnic si economic. Cerintals de apa trebuie satistacute \a sursi, cu o anumité probabiltate, exprimata prin gradul de asigurare. | Gradul de asigurare al unei folosinte ‘eprezinté probablitatea ca debitl sur- 86), In sectiunea Ge preluare @ apel, s& fie egal sau nu mai mare decat debitui70 | Capitolul 2: Instatat de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare cerintel de apa. Se deosebesc trei for- | me de exprimare a gradului de asigu- rare @ unei folosinte de apa si anume: up frecventa, dupa durata sau dup volum. Fiecare dintre aceste trei forme tine seama de regimul hidrologic va~ rlabil al sursei de alimentare cu apa. | 2.2.4.9 Variatia consumulu de apa Cantitatea de apa consumata in cladiri este variabila Tn timp i depinde de utmatorifacteri = structura consumului de apa, core- lat& cu destinatia (categoria) clad (¢e locuit, social-culturalé, industria- 1, agrozootehnic’) = gradul de contort = numeul total de ‘consumatori si re- parila lor pe sexe si categori de varst&; ~ regimul de functionare al instalatior, care poate fi continu sau intermitent {dup un anumit program}; = gradul de deschidere a armaturl(ro- binet, baterie amestecdtoare de ap& rece ‘cu apa calda etc) montata la punctul de consum a ape ~ alfifactori de importanté local, * Variatia dabitului de ap rece pen- | ‘ru consum menajer. Debitul de apé re- | ce, consumata in clair, la punctele de utllizare, variaz in timp intre o valoare minima (in cursul zilelor de iarnd) si 0 valoare maxima (In cursul zilelor de va- +4), dupa 0 curba care, in general, nu poate fi exprimati printr-o functie ana- liticd, Asemenea curbe de variaie zini- (08 sau orard a debitului de apé consu- ‘matin scopuri menajere se pot trasa pe baza datelor inregistrate de contoa- rele de apa (apometre) si se numesc cronograme de consum, Din analiza cronogramelor se deduc valorile maxime zilnice sau orare, ale ebitului de ap& consumata in scopuri menajere, si se definesc valorile medi | zilnice sau orare ale acestuia. Cu cat ebitul mediu zllnic de apa menajer’, dintr-0 oldie, este mai mare, cu atat | iferentele intro debitul maxim zilnic gi | cl minim zilnie sunt mai mici. ‘Se dofineste coeficientul de variatie ‘a debitului zilnic de ap3 menajers K,, cca raportul Inve dabitul maxim ziinié Var» $1 Gebitu! medi zinic V, Vv. j keoyee @2n| unde: ' Vogra KaVoae (2.2.2) | Intrvctt Voge > Upae av evident Ky> t9i cu eat Kei cu atat debitul de ap8 consu- ‘mat in cir esto mal unit form in tin. Debitul de and menaier’ este varabil insi char in cursul aceienasi le, stin- | din 2i gi valoarea minima noaptea, ast! 8 apare necesitatoa de a defini un coo- ficient de variate a debitului orar, en ra- port tne. debt maxim star ne 8 eel mec ar Vay “ 22.3) | Vie \ oo de s9 cos Vere KVeeg 224) i “G3” si Goctisientul K,, coeficientul K,> 1sicu c&t K,+1 cu atat debitul car de apa menajera este mai uniform In timp. Cunoasterea debitului: maxim zihic, este necesara la dimensionarsa volu- rmului rezervoarelor de inmagazinare a ‘pei, lar a debitulul maxim orar, la di- mensionarea instaatilor de ridicare a Presiunil apet sia instalatilor de prepa~ rare a apei calde de consum. * Varia debitului de ap’ cald& de consum. in conctile furizari intermiten= te a apei calde de consum (hire anumite ore din timpul zie), so constata 8 debi- | tul este, practic, constant pe duratele pe- rioadelor de consum. Din masuratorlle experimentale efectuato pe instaafi ala- te in exploatar, sa constalat 0 crestere 2 debituul de apa caldé consumat i | regim de furnizare intermitent2, compara tiv cu regimul de furnizare continuu. * Variatia debitulul de apa rece pen- ‘ru consum tehnologic. In functie de natura procesulul tehnologic, debitele de apa pot fi constante pe intteaga du- raté a procesului tehnologic, constante pe schimburi de productie, dar diferite a valoare de ta un schimb la altul sau | variabile cu caracter aleator. 2.2.2. Normele de calitate ale apel necesare pentru diferite folosinte ‘Apa. necesaré alimentari instalatilor din cladrt trebuie $4 alba o anumité caltate, exprimata prin ansamblul pro- Prietatilor sale fizice, chimice, bacterio- logice, organoleptice etc. Calitatea apei este diferité in functie de scopul in care este ulilzata. Astfel, pentru con- sumul menajer, pentru prepararea pro- duselor alimentare, pentru adéparea animalelor etc., apa trebuie s& indepl- ‘neasca conditle de potabiltate, pe cand apa necesaré pentru ricirea agregatelor, pentru spalarea materiale lor etc., poate fi nepotabilé, dar tebuie ' 8 indeplineasc& conditile de caltate | Cerute de tehnologia ce fabricate “+ Proprietitle fizloe principale ale ‘pei sunt; tulbureala, culosrea, tempe- ratua, conductvitatea clectricé si ra- dioactivtatea, Tulbureala sau turbiditatea apei se | masoard in grade pe scara silicei, un | comparate, unei emul etalon avn ‘img pulbere de siice fin cvizata sau de caoin la dm? de apa cistaté, Apa teste polabil daca are cel muit 5 gra- Ge de tulbureal.Inversul tlbureli este limpezimes sau lmpiciatea ape Culoarea ape se expr de asere nea, in grade 8186 determin® erin cor paratie cu 0 sole etalon in scara pla- tro-cobat. Sola care contine 500mg Platina si 241 mg cobalt la 1 dr de apa ‘stlata sub forma de cloropatnat de potasiu 3) clorurs de cobalt hicratata, ‘eprezint etalon de 500 de rade de iulare, Teptele scar curt se. dedue din aceasta souti, prin civare, un grad se culoare corespunzind la mg de pa- tind la To? de apa distiat Temperatura apelor naturale variazd in funetie de proverienta or (de supra- fata sau subterand), dupa clima si ano- timp. Astfel, apele subterane de mic adancime (10-20. m sub ivelu!te- ‘nul au temperatura cuprina inre 8 $1 10°C. it pe mBsurd ce adancimea reste, temperatura creste cu olte 1°C la fecare 35-35 m (gracientul geoter- mic), Apele de sunraata au temperatu- Fi cuprinse Inte 0°C (arma s\ 25-28 °C (vars) urmavind, in general, varatia temperaturi_aerulliatmosterc. Apa potabild vebuie 8 aiba o temperatura Cuprinsa ine 7 si 15°C. Conductviates electricd este pro- prietalea ape de a permite trecerea urentululeleswic. ‘Conductivitatea Blectic’ a apeicreste odeté cu conti- nutul et In substante dizolvate, De re- ula, se determina rezstvtatea electi- {fa apei care se masoard in (2) si ca- re este inversul conductvta. Vaiatia beusea a rezistvtati incicd apartia tne! surse ce infectie a api. Radioactatea este proprietatea ape dea emite raciai permanente cor- puscutre (a, 6) sau electromagnetic () Concentrate admisioie de raciati se fexprima_ in [yC/ml](mierocurie pe miu 1 Cane repezints 3,710" ato mi de radu dezintegrai pe secunda care corespund unui gram de rac ‘+ Proprietatile chimice ale apel se expri- mi cu aiuto umtororicateri global red fx, reacha ape, ciate, subs- fantole organi si continu in gaze. Compozitia chimica a apei se determina prin anatza chimed cantata si cata Continatul de substante in suspensio [mg/l exprima gradul de impurificare 2 apel cu substans code insole eziouu! fx exprimat in. mglér® oo prinds toate subtarele inerale i oraa- fice aflate in soute 8 so obine incdlnd 11 apa prec impede (6p ce, in prea- labi, -3u separa prin Hvar suspense din apa), pana la temperatura de 105 °C si lao prosine rai mare dect presiunea at Gind valoarea maxima la anumite ore | grad de tulbureslé corespunzand, prin | mosfeca, avénd los evaporarea compatS. Instalatii sanitare Capitoful 2: Instalatii de alimentare cu apa {| a apel, Dacd rezidu fx obtinut este sux ' pus. in contnuare, incl a temperatu ‘mari, substanele organice ard si se obtine reziduu ia rosu, care reprezinté numa con- ‘nputl in substanfe minerale, dizolvale, ex- primat in mg/d? In general, reziduul fi ae valor inve 200 si 300 mgldm?; apele cu reziduu fix mai mare de 1000 mg/m? int’ fn categoria apelor minerte. Reactia apoi este in functie de subs- | tantele minerale si orgenice dizoWvate si poate fi: acid, alcalnd sau neutré. Calta- fi, reactia apei se poate determina cu ajutoru reactivlor(fenoftaleing, metioxan} fic) care schimba culoarea solutiel dupa tipul reactiei. Cantitativ, reactia apei se | exprima. cu aiutorul cologatmulu) con- centratei ionlor de hicrogen in 1 | apa, | otaté cu pH; daca pH = 7 reacta este neutra, pH > 7 reprezintsreactia alcalin Si pH < 7 reactia acid, Apele natural, potabile, au pH = 6..8,5. Practic,imitele de variate ale pHi sunt inte O si 14 Duritatea apei este proprietatea care i-0 confer apei compusii de calciu si magneziu aflai in solutie (carboneti, sulfafi, azotati, cloruri, fostati, siicati etc). Duritatea totald D, a apei este concentratia totalé de ioni de calciu si de magnoziu care se gisesc in solute, exprimata in unitati_echivalente (echivaient-gram', simbol val, cu sub- ‘ultiplu mvai D, = De, + Dy (r0vall] in care este duritatea sarutlor de calciu, daterté concentrate! ionilor de | calciu care se glsesc in solute, ! ier uritatea sfrurlor_de_magneziu, datorti. concentratie! ioniior de magneziu dn solute Duritatea totala D, se compune din duritatea temporard ‘D, echivalenta carbonatilor si carbonatiior care prin , fierberea apel precipit’. si durtatea | permanent D, =D, +D, (226) | Pe orice! durtatea apel se oxrina in unitti conventionale numite grade; in | tara noasba se foloseste gradul de duri- tate [°d} echivaient gradului_ german cxuia Ti corespund 10 mg CaOVl, adicd 0,387 mvalA. ‘Alte grade de durtate sunt: ! = gradul francez (10 mgCaCO%N), res- pectiv 0,200 mvaif ~ gradul englez (14,23 meCaCO%), res- peetiv 0,285 mval/; = gradul SUA (1 mgCaCO%A}, respectiv 0.20 mnval Relatia de transformare din mvall in grade de duitate este: 1 mval/ cores- punde la 2.84 ‘Apa polabié trebuie s8 aib’ o durtate | Permanent de cel mult 12°C si o durtate {otaid de cel mut 20°d, Peste aceste imi- te, apa se diger gre in generatoarele de : (225) Pea Pus bir {cazane) si in schimbatoarele de caldura, apa cura produce cruste de car bonat de caliu care, pe de-0 parte, mic~ ‘s0reaz’ schimbul de cAldurd andamentul termic) si, pe de alts parte, datorita cost- Cientuui lor de latare muft frit de celal fell, poate duce la explozia cazaneler. De acaea, cazanele se afmenteaza, oblige foriu, cu apa dedurizati, Alcalinitatea totald a apei este data de concentratia totala de hidroxizi, car- onati, bicarbonati, fostati gi alti anioni al acizior slabi in solutie, exprimata in unitatt echivaiente [mal] Substantele organice dzolvate in apd provin din resturi de plante si animale $i ‘80 determind, global, prin tratarea apei cu substante oxidante cum sunt: per- rmanganatul de potasiu (KMnO.) sau cro- rmatul de potasiy (KCrOs). Gontinutul de suostante organice din apa se exprima in mg/d? KMnOx consumat pentru oxida rea lor; Solutia centinormats de KMnO« care confine 1/100 KMnO« si 250s are 0 culoare rosie-violet care, in contact cu eubstanfele organice, se de- coloreaz’ deoarece se consuma oxige- ‘ul pein exidarea lor. Gazele continute in apa provin até prin dizolvare eat si prin contactul apei ‘cu atmostera sau cu emanatile de gaze din subsol. Asttel, 1 dm? de apa contine, | in edie, 24...40 cm? aer dizolvat. * Proprietitie bacterioiogice ale apel influenteazd esupra alti sale, prin Cconcertratile bacterlor cin apa si prin na- ‘ura acestora, Oe aceea, analiza biologic’ ‘se completeaza cu anatiza bacteriologic, ddeoarece in apa sunt unele microorganis- ime (bacteri, microb)) care nu pot fi obser- vate decat la ulramicrascop. Bacterile din apa pot fr: banale, care nu au ric! 0 it meni la 1 cr de apa si patogene, cum ‘este baci col, prazentin ape contami rates care in anurte concentali prod 2 imbolnviea oamenior. * Propristitle organolepice ale apel sunt gustul gi mrosul si se determina cu ator simturloe, de catre personal spe Ciaizat(dequsttr) pe baza unel scar cu s28e gradi: 1 = noder insipid 2- foarte sab; 3 sab, 4 = percept 5 = pronantat 8 foarte pronuniat. Gustu si mizcsul depind de canttatea si natsa substanielor dizovate in apa. Apa, chimic, pu este fad8. Pent ca apa fie polabi nu webuie 8a depéseascd gradaia 2 * Caitatea apei potable sau industile 2 determina prin anakza unor mosve de baz, efectuate in laboratoare speciale Probele de apa, preluate pentru ana- 1104 , liza, trebuie $8 permité efectuarea tutu- ror determinarior necesare stabil pro- priettlor fice, chimice, biologice, bac- teriologice s\ organoleptice pentru ca re- Zultatele sa fle corecte si conciudente. in acest scop, probele de apa trebuie sa ‘ndepiineasc’ urmatoarele conti +88 fie omogene si reprezentative (mostre caracteristice) pentru intea- ga cantitate de ap’ consideratd; ast- fel, a apele de suprafaia, la care ca- litates variazé sensioil in timp si in spatiu, probele se igu la intervale de- terminate de timp si din curentul principal; 84 nursi schimbe compozitia in timpul ‘ransportului sub influenta factorior atmosferici, a presiuni, temperaturl etc. sau imprumutnd unit indicator de la aparatura sau vassle folosite (care ‘rebue sf fie steriizate in prealabi) Pontru analiza chimica, sunt necesari 1...2 dm de apa, iar pentru analiza Proprietatilor fizice, 20...30 dm? de apa. Pe sticla cu mostra de apa se li- peste o elichets pe care se noteaza: sursa, locul, data ludri probei, numele persoanei care a recoltat mostra, dac& ext banuleli de contaminare, ‘upa efectuarea analizelor, laboratoa- rele elbereazé buleline de ‘anaiizé ale probslor de apa, care trebuieinterpretate Jn acest scop se compara, la fiecare in- cicator, rezultatele analizalor cu limitele admisbile impuse de normele de caltate ‘i dacA rezulté cA toate caracteristicle ape! sunt in limitele admisibile, apa se consider corespunzatoare, din punct de vedere calilatv, scopului pentu care ur meaza 2 fi folost. In timpul exploatéri, tt instalatile centrale de aimentare cu apa, "se vrificé periods constanta cata fluenta asupra organismuy) omenese st | cate se exorima prin rumérul otal do ger | 2.2.3. Procesele i instalatiile principale pentru corectarea til apei Apele din surse de suprafati si near: cele subterane nu au calitafi co- respunzatoare pentru ultlizare ca apa potabilé sau industrial, de aceea tre- buie s8 fie corectate in instalatii de tra- tare sau de imbunataire a cali Protectia callttil apel, pe intreg itine- rarul, de la captare la utlizatori, cont bbule direct la satisfacerea cerintel de caltate privind igiena, sAnatatea oame rior. refacerea si protectia mediulut Procesele principale de corectare calitati apei, precum si constructile si instalatile care le realizeazé efectiv, sunt urm&toarele: ~ sadimentarea folosind deznisipatoare si decantoare: = coagularea folosind instalaii_ pentu prepararea si dozarea coagulantuui, cu camere de amestec si camere de reactie:12) Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare - fitrare® piologica prin fltre lente si rapide; = gezinfectarea cu instalati de dezin- | fectare cu Clr, fluor etc.; - corectarea proprietaior crganoleptice ale ape, folosing fitre cu céroune activ; = reducerea durititi apei, prin proce- dee chimice, fizica sau cominate. 2.2.4, Gestiunea si tarifarea | ‘consumului de apa Gestiunea consumului de apa cu- prinde sistemele de: > contorizare, adic& de mAsurare gi In~ registrare a consumului de apa; + tarifare a consumului de apa. Jn gestiunea consumului de apa sunt implicati at&t producatori si distribui- ‘orii de ap, cat gi consumatori, ! Gestiunea consumuli de apa se re- | alizeazé print-un sistem coerent de Ccontorizare, in sectiunile de control ale instalatilor de alimentare cu ap& rece si respectiv, apa cald de consum. Sis- ‘emul de tartare a consumului de apa, te- bule 88 fe stimuiati pentru consumetor in sscopul reduceri pierderior si rsipei de ap’ Si SH asigure rentabiizarea producerii si istioutie:apei la consumaton, 2.2.5 Solutii pentru tratarea apei. Deoarece calitatea apelor proverite din orice sursa, subterand sau de su- prafaté, nu indeplinesta parametri ce- ruti de c&tre uilizatori, folosrea unor instalati de corectare precum cele pro- use de GRUENBECK va duce la im- bunatéti~ea functionaiii instalator in- dustriale sau a calititi ape potabile, Deasemenea, depunerile de calciv au loc in cantitate mai mare dac& apa este Incalzits, depozitele din conducte uc la blocarea acestora, pierderi de energie si debit, distrugerea conexuni- lor. Pentu evitarea coroziuni in con ducte, a depunerior si a prelunairit du- ratei de functionare a sistemelor, GRUENBECK prin SOMMERING ; INSTALL propune utlizarea: I - Filtrelor de ap GENO®- cu rezultate remarcabile de poste 25 ani, Instalatii de dedurizare a ‘apei ce funetioneaz in baza_principiulul ‘schimbérii de ioni si protectie antical- car tip GENO-K4;, ' Instalatia de dozare EXADOS ce | oferd protectie anticoroziva gi impo- ‘riva depunerilor de calcar prin doza- rea unor substante minerale; Dezinfectie cy raze ultra-violete tip GENO-BREAK $i ultra-sunete pentru | combaterea legionale, fra folosirea | substantelor chimice; + Sistame de osmmoz inversd pontru | producerea apei purficate in indus- ‘ria farmaceutica sau a apei purificate ‘demineralizate GENOR-OSMO-MSR; - Fire pentru pisicine corslate cu ech | pamente pentru reckcularca apel. | 2.3, Sisteme si scheme ‘generale de instalati le alimentare cu apa | 2.3.1, Solutit privind sistemele ‘si Schemele generale de alimentare cu apa Sistemul de alimentare cu apa repre~ Zinta totaltatea constructor si Insta latilr utllizate pentru satisfacerea ne~ 51 industriale si se compune din: cap- ‘area apel, instalatile pentru corecta- rea calitti sau tratarea ape, transpor- sursele naturale si deci nu poate ipsi din nici un sistem de alimentare cu api. Apele preluate din surse naturale sunt tratate in instalatit speciale de co- "rectare 2 caracteristicilor calitatve ale pei pentru a corespunde scoputilor in care sunt utilzate inte captare si instalatile de tretare, apa este transportaté prin aductiun| sau apeducte care sunt constituite cin cconducte si canale. CConsumul de apa cin clédiri fiind va- riabil in timp, pentru compensarea ziti cca a debitelor de consum cu cele de al- mentare, se prevad rezervoare in care ‘se inmagazineaza o anumité cantitate de ‘apa. Rezervoarele pot fi comune, pentru stocarea rezervelor de apa necesare Cconsumuli menajer, tehnologic si pen- ‘ru combaterea incendilor, sau, uneori, Cesarul de api al centrelor populate | {Ul fecuctunes)magecnarca, por. | numa pont unele ive acestca, Dach pace 5 dmouls ope. role part, reserouel Ge haga Capiaree cupinde constucite sin | Snare se pot ampasa hale (caste atslahlenecabarecolecr ape! din | fee ap penta s asus astal pe. hid 1 Uh,0 I Fig. 23.1. Schema general de alimentare cu apé a unui centru populat: 1 = ru; 2 = captare; 3 - atluciune; 4 - state de tratare a apei; 5 - statie de pom are @ apel, 6 - rezervoare de acumulare (inmagazinare) a apei cuplate cu statie| [de pompare; 7 - state de pompare; 8 - conduct’ magistalé artera), 9 - conductal [de servic (conduct public’; 10 - conduct de bransament; 11 - sate de repompare| 'a apet 12 - retea exterioard de Gistrbutie a apei din ansambhd de clad; 13 - ccire, Fig. 2.3.2. Schema generalai a unui sistem de alimentare cu apé a unitatilor } - sursa de alimentare cu apa: 2 - captare: 3- inslalae de vatare a apei; 4 - constuc- | ji st instatatt de aductiune a apei; 5 - statie de pompare a apel; 6 - rezervor de| lacumulare (inmagazinare) a apei; 7 - castel de apa: 8 « agregate industiale in care| apa este utiizaté pont realizarea proceselor tehnologice: 9 - conduct’ de aps calc {0 - turn de récire a apei; 11 - bazinul turnului de rAcire; 12 - conducta pentru apa ide adaos: 13 - pompa'de circulatie; 14 si 15 - conducte de apa recirculata 16 - statia de tratare a apei recirculate.S. Instalatii sanitare siunea in reteaua de distributie. Rezer- | voarele sunt objigatori in orice schema | de alimentare cu ap in sistomul de alimentare cu apa, statile cde pompare se provid ox de cate ori este necesar; de exemplu: ine captare 5) stata de tatare a apei, daca aceasta din rtd este amplasaté la o cota mal rica 1 decat captarea; in reteaua de dstibutie etc. Stale de pornpare pot fi cuplate cu rezervoarele de acumulare a apei in centrele populate 5! In industri, al- mentarea cu apa este realizalé print-o retea compusa din conducte magistrale (artere) si conducte de serviciu (conduc- te publice), la care sunt racordate bran samentele consumaterilor Reegimul de presiune al apei din con- ductele magistrale (stabil in functie de indtimile Cdilor, de lungimea retelei, de debitele si presiunile necesare la consumateri) este asigurat de statile de pompare orisenestl, care funciio- neazi interconactate In sistem Pent alimentarea cu apa a consuma- torlor din cladirle de locuit, socialcu turale gi unele unititi industrial, se pre~ vad stati de repompare a apel (stati do hicrotor, grupuri de pompe cu turatie v2~ ‘iabila, pompe cuplate cu rezervoare de indtime etc.),racordate la conductele pus bilice, prin conducte de bransament. ‘Schemele caracteristice pentru ali- mentarea cu apa a centrelor populate si 2 industilor prezintf anumite particu- lertati, ce depind de: natura sursei de apa, reliefulterenulu, debitele, presiunile ‘3 caltitie apei necesare la consuma- ‘o®, regimul de functionare al consuma- torlor etc. In fig. 28.1 se prezinté o ‘schema general de alimentare cu ap a unui centru populat, iar In fig. 23.2, a Unttilor industrale, in care, 0 parte din debitul total de apa este recicuiat in sis- tem, dupa o tratare prealabild Schemele generale de alimentare cu ‘apa pot cuprinde toate elementele ard tate in fig. 2.3.1 si 2.32, sau numai o parte din acestea, In functie de condi le specifice locale sau rezultand din cal- cule tehnico-economice. ln cadrul unei scheme de alimentare cv ‘pA trebuie realzaté gruparea diferitelor elemente componente (captarea cu statia de tratare a ape, rezervoarele de Inmaga- Zinare a ape cu stata de pommpare; statia {de hidrofer cu punctul termic pentru pre- ppararea apei calde de consum etc), cea ‘ce conduce la economi de investi si sim- plticarea exploatariinstalailr. i 2.3.2. Criterii de clasificare si condifii de realizare a instalafillor de alimentare cu apa din ansambluri de cladiri Instalatila de alimentare cu apa din , ansamioluri de cladiri se compun din re | a Fig. 2.3.3. Schema izometricd a instalatiel de allmentare cu apa rece cu distributie inferioaré: 1 - rejea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladit| 2 - conducta de racord: 3 - cantor, 4 - condustl de racord la conducta de dist bbutie; 5 - conduct’ de distributie inferioara, 6 - ramificatie spre coloand) 77 coloand; 8 - legitura la armaturile obiectelor sanitare; 8 - robinet de inchiere| ‘cu golire pe racord; 10 - robinet de inchidere cu golire pe coloanai| "1 re pe legétura la obiecte sanitar. w 2 Fig. 2.3.4. Schema izometricd a unei instalatilinterioare de alimentare cu opi rece cu distributie inferioard $I statie proprie de ridicare a presiunii: 1 - retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri; 2 - con Jducth de racord; 3 - contor; 4 = robinet cu plutitor; 5 ~ rezervor tampon; 6 - con- Jducta de aspiratie a pompelar; 7 ~ pompa; 8 - conducta de refulare a pompelor lo - conducta de ocolire; 10 - récipient hidropneumatic: 11 - conducta de legatur \dinte recipientele hicropneumatice si conducta de distribute; 12 - conducta de distribute inferioara; 13 - ramificatie spre coloand; 14 - coloand; 15 - legatura ia larmaturle obiectelor sanitare; 16 - robinet de inchidere pe conducta de legatura; 17 -robinet de inchidere cu golre.74) Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare {ele exterioare, inclusi instalatile de ri- cheare # presiunil ape’ rec, recordate la Conductele publice ale sistemului de a mentere ou apa a localtii sau le surse- le propel, prin conducte de brangament i instalafile din interiors clad. *# Oupa parametri apei din conducta ublicd In punctul de racord, instalalile de distibutie @ apel din clédir pot fi racordate la conducte publice: + drect sau functionind sub prestinea pei din conducta publica (ig. 2.3.3) ~ prin intermediu! instalatiel de ridicare: 2 presiunil apei (fig. 2.3.4) + prin intermedul instalstici de pompare ‘cu rezervor de inttime (ig. 2.3.5), Pentru simplficarea desenelor, In fig 2.3.3, 2.3.4 si 2.3.5, au fost prezentate umai instalatile de alimentare cu apa rece. * Dupa scopul intrebuintéri apel, ins- talatile interioare pot f pentru = consum menajer; = distributia ape! industriale: = combaterea incendilor (instalati cu hi- rant interior, cu sprinklere, crencere ‘sau alte capete de debitare a apel) * Dups numarul de retele de distribute 1 ape findnd seam si de natura con- | ‘sumulu, instalaile interioare pot fi cu: = 0 eles pentru satistacerea tuturor rnevoilor de consum al apei (menaler, a industrial, de incendtuy = rejeie comune pent arumite consu- musi (de exemplu:retea comuna pen- tty consumul menaler 81 pentru incen- du, retea comuna peri consumul | tehhologic si pentru incendiy etc): + retele separate (distincte) pentru fle- care fel de consum. | Dupé forma retelei de distributi, instalajie interioare sunt + ramiicate (sau arborescente) i = ineare; : = mixta ‘ Dupa pozttia de montare (de am plasare) in eladre @ conductelor princ- pale de distribute, instalaile pot fi cu Gistibutie: ~ inferioara, cu conduete montate In ‘subsol (dacé exist), in canale tehni- ce circulable sau in canale viztabile, practicale sub pardoseala parterull, = superioerd, cu conductele mantate sub plangee, pe grinz, stalpi ete; | | = mix, pari inferoard si partial 'su- perioara * Dupa regimul de presiune a ape instalatile interioare pot fi cu ' = 0 zond de presiune; ~ dua sau mai muite zone de presiune; 0 2zond de presiune este limita la6 bar, Consideratarezistenta maxim admisi- Dil. a materaleior din care sunt exe- cutate conductele sau armature ins- tolatieinterioare, ‘+ Dupa temperatura apei, instalatile interioare sunt pentru ~ apa rece; + prepararea si alimentarea cu apa cal- 18 de consum, * Pentru realizarea unei instalatinte- rioare de alimentare cu apa se tine sea- ma de urmitoarele elemente principale: - caracteristicile consumatorior de ap’ «in cladire si anume: + natura, cantitatea si vaviatia consu- rmului de apa + calitatea apel pentru consum; +regimu! necesar de alimentare cu apa continuy sau interrite caracteristicile hidraulice (debitul, presiunea de serviciu), regimul de furnizare a apei (contiauu sau inter- mitent) $i caltatea apei furnizata de conducta publicé sau de sursele pro- pri estinatia si caractersticile construc+ tive ale clad + de locuit, cu sau fara subsol tehnic, ‘sau numai cu canale tehnice vizita- bile sau nevizitabile etc.; + social-cultrale: teat, cinematogate, case de cul, spitale, sali de sport, stacioane, gifi etc, la care se impun ‘anumite condi de confort sau cerinte de estaticds + industrale: hale de productie, atelio- re, garaje etc., la care, de regula, pardoseala este ocupati de masini i utigje, astiel 68, cel mai des, se ‘adopt solutia distbutiei superioare a retell In afara criterilor ardtate, la realzarea instalatilor de alimentare cu apa se au in vedere calcule tehnico-economice, care urmarese reaizarea unui cost total anual | minim do investite side exploatare a. ins | talatior. Asttel, pentru clidile ce lacuit pentru majritatea cladirlor social-cultu- Fale, se adopti instalatii cu distibutie ine | fenoarg ramificaté, comund pentru con- sum menajer si incendiu, pe cénd la cla diile industrial, la care, pentru anumite rocese tehnologice se poate utilza apa Fig. 23.5. Schema a unel instalatilinterioare de alimentare cu ap rece, ct. distributie superioar’: 1 - retea exterioaré de alimentare cu apa rece a ansamblului de clédir: 2 - con- [duct de racord; 3 - contor; 4 - robinet cu pluiter; § rezervor tampon; 6 - con lducta de aspiritie a pompelor, 7 - pompa; 8 - conducté de refulare a pompelor Io - conducté de ccolre; 10 - coloand de alimentare cu aps a sezesvorui.i de Inline; 11 - rezervor de Inaltime; 12 = conducté de alimentare de la rezervorul de inaltime: 13 - conducta de distriputie superioara; 14:- ramificatie spre coloand: 115 - coloana; 16 - legturd la armaturle obiecteior sanitare; 17 - robinet de inchidere epotabil, eventual din surse propril (de | suprafaté, de adéncime sau reckculat), Se adopt instalati cu rajele separate entr: consum menajer, tehnologic si Pentru incendi, Cand consumatoril industrial necesi- | ta un regim continu (f8ra nici un fel de inweruperi) in alimentarea cu apa, se prevad retele inelare de distribute. In cazul claditilorinalte, se preconi- zeazi solutia limentérii cu apa pe | zone de presiune, prevazadnciu-se etaje Htehnice in care se monteaza conductele de distributie si instalatile necesive ridicarii presiunii apei pentru zonele superioare,S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu a 115 | Fig. 24. Fitinguri si piese fasonate eductie (cu mut’) Cot sau curb’ cu flanse cu 30° 212) 2231 oz a Tie [22 _ 276 | 267 | 0264 [403 [20 | 24" a52 963 | 0.68 503. a4) 29. da?) 48S G82 1. 683.130, 38 | $60 878 = 2.063 6 | 42 e5e | 68,1 | 1.200 3.404 a io [80 800-817 | 1760. S027 v0 + 978,998 | 2610. 7512. | sf reso [6a “inna [i134 | aaa0 " oar * Tew si tinguri din polietien’ de inal denstate | "Se fabres cu damete extercare cu- fxinse inte 20 i 680 ren, pent presi Se 4,6, 10 sau 16 arin tabolele 244.0 ‘ou {evi din mase plastice [“Tabetui 24.4 b. Tevi din polietilond PE 60, PN 10 bar (DIN 8074) Diarebul Diamerul exivior — Grosimea, Damen tener Masa Caniiatea nominal (rv) pata (mm, [mm Inara | ce ap | tmm) RNa Min MexR, key 20 “p38 180 1487 0164 0.18 25 “a5 1 180 | 193 0.213, 0.254 | 32 35 _ 250." 263, 0281) 0491 40 35. [s30, a4a_l asso") oss | 50 TS 43. 4n¢ [49.1] 0560.1 1,348 63. 522 842 oso | 2140 [75 “eau \"e47 4290 | 3.058 A [71750 [rr Te0 aa 10 [in Tet 92 0x61 “ose 12.690, 6.500 125 1250 | 126292 1 94 10421 1078 | 990! 8528 140 oo | 1413 | 1081 ‘6 1681 Wor 4240 | 10715 ‘biametu exterior Lim] [630736 Ties auc “fan att too Ts ‘Geoulatea specific’ Ikgirs) ois lo, a3_| Oar |[Domeniul de temperatura (0-95 | 0-95 0-55 | 0-98 | Cocficientul de dilatare tevricd [mmm] 0,036 0.026” 0,026 | 0.026 Raza de curburé manuala | fmimj | so ' 100 | 130 | 160 | Raza de curbud mecarica | (mm) 50; 80 | 100 | 120 ‘Tabelul 2.4.6 a. Tevi din policiorura de vinil neplastifiat PVC 60, PN 6 bar (STAS 6675) Diamevul interior] Masa (Gandiates Dismetull Dametul evterior] Grosimea nominal | [mm] | peretelui {mm} fmmj | liniard. de apa | men] “Min Wax. — “Min Mag Min 1 Wa gm) [ur 7 66 17,7 0,128 0216 ‘abelul 2.4.6 b. Tevi din policiorurs de vinil neplastifiat PVC 60, PN 10 bar (STAS 6675) Diamet Diametul exterior) Grosimea _Diamebul interior) Masa |Ganttatea| nominal mm) poreteiy [men]! mmm] | linard de apa imm|_Min Max Max. Min. Max [kg/m] Vm (200, 203148, 1 17.3_,.0,137 0,006 es aoa fis ozs + oar | 0 262" ers 3420539] a0" 40.0 30, 45330 | 3430.05 0.855 _| [soso 1 803 [87-43 fata: a9, 0800 1.046 | ae ayo) 6415227} 69,9 | 1.200 2.140 |""75"} 750 (753 [58,641 622" 64.1) 1820" 9.0 [80 -a00 999 er | 761748, 7682610 L 92, 916 | 9409.90” 6. 70.5 10407 t0s6 | 50108405S. Instalatii sanitare $i 2.44 © se prezinté un extras pentru fe- + vi cu cameve inte 20 si 125 mm, re- Zistente la presiunea de 6 $! 10 bar. Se fabric’, de asemenea, intveaga Ga~ 1m de ftingur. Tevile si ftingurile $2 im- bind ‘tre ele prin rai multe procedee: ssuduri (termofuziune), cu flange, cu fitinguri de etansare prin compresiune. + Tevi si fitnguri din Pex-Al Tevile sifitingurle din Pex-Al se produc de TERAPLAST Bistita. Tubul are 0 stucturé tnultisrat carnpusd: ='a exterior din politiena de inalta | densitate reticulata - strat intermediar din aluminiu sudat Diametul, Diametrul exterior ~ Grosimea rominal | [mm] imp Win sr, an condurie Gin Feet ‘Tabelul 2.4.6 c. Tevi din polipropilend PP 60, PN 6 bar (DIN 8077) ~Diametrul intencr, Masa Canttates| liniars de ape peretelui [mm] ‘iin, Max, Win 200 | 203 | 18 22 Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa B longitudinal, care confera. rezistenté marta la diatare si orotectie imporriva oigenului si a gazelor volatie: - strat interior din poletiens de inalts densitate reticulata elecyonic care oferd rezistenté la coroziune si care ny permite formarea depunerie. Fitingurie pentru jeulle din Pex-Al sunt de tre feluri:ftinguri cu sertizare, ftin- guricu compresie din alamé,ftinguri cu compresie din PP. in abel 2.4.5 sunt prezentate pene palele carcteristici ale tevilor din Pex-A Trebuie mentionat faptul c& pe piaté: au apérut conduote din Pex-Al cu strat [mom Max Wi 186 intermediar din aluminiu, nesudate longi- ' tucinal, astiel c& nu mai ofera protects , impotriva oxigenuli si nici rezistonté la presiune, | Indorea tevior manual ta raze de " curburd mai mici dacat cele indicate in ta- belt 245 conduice la pericolul fsurdri Conductelor dupa pericade foarte scurte "de timp, Invoduosrea debitmetrelor in apartamentele f&r8 contorizare, a condus 1a utlizaea frecvent a favor din Pex-Al, folosirea uncr tevi Pex-Al cu stat interme dar Gin aluminiu, nesudat longitudinal, si efectuarea curbelor cu raze mai ici, aU | condus fg numercasa fsuréi ale conduc: talor gi la imndarea apartamenteler si ftinguri in policloruré. de Vin neplastifits (PVO) Se exscuth (conform STAS 6675/2) ppenizu presiunea de regi de 6 si 10 bar, Tabelul 2.4.8. Robinete de colt Tabelul 2.47. Dimensiunile compensatoarelor de dilatare din 250. 25318 22" 208 | Pi? 0,132 $88 208 1 BAT eu venti, avind aorput din font Ts23 [49 ! 2.3 274 | 285 | 0,180 a , 10 (STAS 2578) 28 : 0.273 | : “|| Damewul oT 7 , 5461 564. | nominal fin} mm {mm fmin} a0 | 67) os05. 3318) | 26! | | 7a2| 80,7 1.330 4.803 | [10 a” [90-8047 2 ; “a8 1 800 352 | 12) 1 BR 81 1088 1112.0 2,550 Tabelul 2.4.9. Robinete cu ventil rept, din font’, cu mufe, Pa 10 PVC tip led si in forma de U : (STAS 6480), Diametul | Dimensiunile Dimensionie (Banal To Li exterior | compenssteare tip ir —_compensatoarelor tip U, "nominal D, fl. tin}! fen) fm) al tevit [men] a 0 38 | 6. 77 | bh | = 68 | ad 0 200 50 200 ! 8038" 236) 0 an feo i totes 057} 220-60. 4026080 aa 412126 - 2s mB 280. ~ 100” ! ~ ~ 10064 320130. ~ “Tao 80 [400160 i “735051001500 490 270 225" "180750 700 |! - - 21018000 3007840] |" Cota F corespunde ropinetulul a Sye50 tra” ossehs see intomativa Tabelul 2.4.10. Robinete ou sertar $1 corp oval, din font (STAS 2550) _ Diametul Dimerisiun’ de gabart (rim Fiansa oe legatura Roaté de neminal 0, ta conducts (mm) | Filetul—manewa o, (mm) T hy hy aa, % | 0xd,b gurvbului__ (mm) 320, 470, 460 180, 370) 225 240. ~ Fe 362. 740. ‘930° ado, 5003 580 1115, 1200 1. Valorile cotelor hy, hy si A au caracter informativ, Servind la. stabilirea gabaritului in vederee montéril; 2. 9 reprezint® numarul gurilor pehiru‘suruburi; 3, Valorie diametrului d, al roti de manewea sunt informative,Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare in dou’ variante consbuctive: simple si mufate. in tabelele 2.46 a si 246 b, se prezinta un exkas pentru tevi cy dame frele inve 20 si 125 mm, rezstonte la pre slunea de 6 si 10 bar. In fig. 2.48 sunt prezentate princpalele ftinguri din PVC. are se executd cu aceleas! diemave ca ‘sicole ale conductelor cu care se imbin * Tevi si fitinguri ain polipropilens Se fabric cu diametrele exterioare cv- pringe intre 205i 125 ren, pentru presiunide 25, 4,6, 106i 16 bar in tabelt 246 c, se prezinté un extas pentru tevi cu diametre a 4 k ° Fig. 245 A. Ftingurl incate, din font maleabll, pent tmbinarea tevllor din ofa zincat 2 ~ cot cu fete inlerfoare; b » cot cu fet interior si exterior, c » cot cy racord olandez, cu etansare pland, cu fet inter si exterior; d - cot ey racord olandez, cu etansare ‘conicd, cu filet interior gf exterior: © - teu egal cu fet interior; { teu cu ramificatie redusd cu fet interior g - cruce cu ramificati egal, cu fet interior; N= mufl cu fit st€nga - ckegpta; | - mu reduss concentrca; j- nplu cu filet cregpta si tinge; k ~ niptu redus cu filet exterior; !- reducte; m - dop; n = racerd olandez cu etansare plan cu fet intrer; 0 -racord olande, cu fet ineriey si exterior. Fig. 2.45.8, Ftingurl din PYG pentru imbinare prin pire gi tnfletare (ps gurl ‘sunt notate gi semnele conventionale de reprezentare In desen): = teu; b - feu pentru inbinare mixta; ¢ - cot; d - cot pentru imbinare prin infiletare; @ - mufa (manson); { - mufé (manson) pentru imbinare prin fietare; (9 - capac; h - reductie tip A sau B; i reductie pentru imbinare prin fletare; J racord olandez de lipit;k - racord olancez cu filet interir; | -racord olandez co flet exterior: m - pies@ oie legiturd la robinetul de lavaar; n - idem, pentru robinete prin inflletare cu pltitor. inte 20 si 125 mm rezistente la presiunea Fo. 246, Conpenastoore de tare ‘puncte fixe montate pe coloanele din PVC:| 1a - compensator tp rd: b - compensat tip Us ¢ - detaly de punet fx; 1 bratard metalic; 2 - nel din PVC lp [cu adeziv pe teava din PVD; 3 - garnitura clastic&: 4 feavé in PVC: 5 - element ge constucti. rm Pra ‘co reo-| 0 ‘oy ‘| 99] || 80 70) 1 6 | 59 © x |] 20 Vs 1 © 10 15.20 25 3035 4045 SOI} Fig. 2.4.7. Nomograma pentru deter- minarea alungiri! Ala conductelor din PVC in functie de lungimea /si | Giterenta de temperatura AT. : 1) 2s 0 0 sii ‘300 00 2309 rm) Fig. 2.4.8. Nomograma pentru |} dimensionarea compensatoarelor i tp Udin PvC, 700S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu ani [EB] RESRESESE ERE > trom Fig. 24.9. Nomagrama pentru cdimensionarea compensatoarelor ‘ol cure: a simple la 90% b= cube. =i Fig. 2.4.10. Robinet de colt cu ventil ‘avand corpul din font: = verianta A, Cu venti din material plastic; b - varianta B cu verti! metalic i gamiturd de cauciuc; 1 corp: 2 = capac; 3 - garnitura; 4 - ti, Is - verti 6 -roata de manewa; ? - su port 8 - garrituré deGbar. © Compensatoarele de dittare se fabricd din PVC, tip ld sau U, sunt pre~ Zentate in fig. 2.46, iar dimensiunile in t2- bel 2.4.7. Pentru conductele ain PVG cu lungii > 7 font cu mufe, cu dop de golire: 1 - corp; 2 - capac; & - ti; 4 - venti 15 ~ gamitura ventiulul; 6 ~ ata de manevra, 2. n reprezitta humatul ga ‘Tabelul 2.4.11. Robinete de retinere cu venti, din fonti, Pr (STAS 1516) “Diamevul | imensiuni Flange de legaiura) Filetul nominal de_gabarit [myn |p conduct’ [erm] _|surubunior D,immi tt, | hy [he [hy 4, | dp |nxd, b 1S [10 | 90 | 8S [its 40] o5 | oS | ata [TAT Me 20 | 150 | 95 | 80 | 120,50) 105 | 75 | axta) 16) Mm 12 25 { 160 | 100 | 85 | 125/55 | 1915 | 86 | axta] te | M12 40 | 200 | 115 | 110 | 155175 | 145 | 110] axta | 18) M16 50 | 230 | 125 | 120 ) 160| 80 | 160 | 125! 4x18 |20] M16 65 | 20 | 145 | 140 | 195} 90) 180 | 345) axse 20} a 16 80 | 810 | 155 | 150 | 220) 95 | 195 | 160| axt8 | 22) M16 300 | 350, | 175 | 170 | 235/110) 245 | 180] x1a |24| M15 10 _| 480 | 225 | 210 | s10|125] 200 | ato} axze Jas) M20 | Observati: 1, Gotele hh, si h, sunt informative: urilor pentru gurubu — ‘mari, folosite pentru wansporul sud presisre a! apei reci, alungrea A! se oate determina grafic, folosind nomo- gama din fig. 2.47, in functie de tun- mea conducte /[m] si de derenta de {emperatu 47 (k}, Dimensionarea com: Pensaivarsler tip U se ofectueazs, in acest caz, cu nomograma din fg, 2.4.8, 2 compensatoarolor cu curbe simple la { 90° cu nomograma dh fig. 2.49 a sia " compensatoarelor cu curbe duble cu nomograma tin fig. 2.4.9 b, TERAPLAST Bistita produce inveaga gama de tev din mase plastce cin po- lietiena, PVC 31 poipropiend, precum si ule necesare. 2428 Armaturh * Robinete de col, cu venti, avand corp din font, pentru presiunea nomi- | pale fy=0 bar (STAS 2376; fig, 24.10, | tab, 2.48) se monteazi pe conducta de | egitwré de lg coloand la rezervoeul de 208 pent spdlarea closet + Robinet® cu venti crept, din fonts, cu rmufe (fg, 24-11), avind diamatrele no- I | | garntal | inale ¢ dimensinie ceractersice re- date in tabelul 2.4.9. Se executé in dou Fig. 24.92. Robinet cu sertar ‘i corp oval, din font a+ varianta A, cu tiki ascendenti; D- varanta N, cu ti neascendenta,B Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S, Instalatii sanitare variate: rd sau cu dop de go. | pot fi cu future de manewra cu rozeté 1+ Robinete cu serar $i core oval in | de manewra. Se execvia din bronz fonta (ig) 2.12, avand cimensiunie | (penru montare pe fev din ote zieat, principale redate in tahelul 2.4.10. | polietiiena sau PVC) sau din cupru + Robinete cu vent sere si racerd (penitu rontare pe ie din CUPt olandez, cu sectiune de trecere totald, + Robinete de refiners ain tonta cu venti, ent presiinea -nominalé P,=16 ar (STAS 1516 fg, 2419, tao, 2471). Dap constvcta corpus, robinetele de reine Se execu in 80 tour: rept, simbolD: ce | eal simbol Ginna, sto. Oud fe use! venti, rebinetele de veins ve execu in dou’ variants: varanta F, cu | sh fd; varanta-R, cu cued regabi | Duplo suprafete' de etarsare a vent Ii, robnsei so execu in! forme, | A slec. up mod de neha a vent- | Msi obinele de rene oe erect cu anc (embol A sa ar i sb. | Reductoare de presine pen aod | ig. 24.34; reducerea presiuni are toe prin fect oe laminar la veceree apei | pin soctunea dn capeta 3 scauul | 2. Pozita clapetei este determina. de echibrl namic dive fora de presione | a ape si fora slated a unui resor (ac) | exorciate asupra unei membrane ees: | ee, Penbu reglrea pres cin aval se | seloncazs un sue orale care mo- | aificd forta elastic a resort Pentru cunoasterea consumului de apd, a nivellui de temperatura si a re- fimului de presiune, se utlizeazd apa- rate pentru. masurarea sisau inves | trarea vatortor parametrlor respectvi | + Aparate sau contoare de apé (apometre) Fig. 2.4.18. Robinete de retinere ou. venti, din font: 2 - robinet rept, simbol D, b= robinet de colt, simbo! C: = robinet inciina, simbol I Fig. 2.4.14, Reductor de presiune Pentru apa: 1 = corp; 2- scaun; 3- clapetd 4 - pis ton; § - membrans elastica; 6 - arc (re-| ‘sort; 7 - suru de reglare; 8 ~ capac: [9 - onficiy pentru manometry ‘ou von plan; 2, cu venti cic; 3, cu ven- | | 2424 Aparate de misur’ $i contro! | Se clasficd, dupa principiul de func | | Yonare, in apomete: Ge wz, cae eegisteaca consul | de apd, fe prin actenarea une! rt cu | palete sau elice (apometre cu turbina) fare tans misarea una mecarisin intogratr de hnegistare a debItull, fe prin masurarea eeren de presune la. wecerea. pel prin-o diag (apomet dferenial volumerice, care imegsteaz’ can- Uatea de apa prin umpleea si gol rea svcooswa a uner compartments Gu volum determinat. | _Dup modui de admisie a ape, apo- inet oy turin ptf rou asmisie tangentiala, drectia de curgere a apel tind perpenciovara pe avul tube + Cu acai ail, drecia de curgere @ fel find paralelé cu aval tune Combinate, and manta, 19 sere S00 paral, ambele turbine mentio: hater acesto apometre se folosesc In Insta cu detente tar ine con” | sumul maxim sl es! mim de ap8 } Gupa modul de montare a cadranu- | ul pent etrea consumuiu 36 esting apomeve cu cacranul SNseat, montat ino casetA separata de corpul apomet ul Inecet, cadranul find ta contact cl | apa si proteat oe. un. geam care resist la presunea aps orpul apomelrelor £6 executa. da “fonta,brone sau otel tuna, lar turbina tin materiale piastee pena ap 02 (cu temperaturi pana la +30°C). Principat caractecstel alo apome- | yeor de cars ete fut seama fe ale | gerea si montarea lor in instalajie, surt trmatoarele. Fig. 24-15, Contor pentru api rece: a= sectiune vertical; b - sectune orizontala; ¢ - cadran cu citre indirect - osakan cu cite directa: 1s carcasa; 2 - garnitura amonte| 3 ~ modul de contorizare; 4 - inel_ de| etansare; 5 - suru; 6 - Sarma de sigllu: 7 plumb de sig; 8 - cadran pent citrea debituiyi de apa inregistratS. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa Ba ‘ ia Fig. 2.4.16. Contoare montate Ja robinetele de apd rece si apa caida ‘ale baterilor amestecdtoare (firma ISTAMETER, Germania). ~ diamebul nominal D, [me + debit naminaf V, {mi/n], cna T cores unde 0 piacere de sarcind nominal {bar sau fmm HO} = dbitele maxime Vg, Pansies m= fie Vn LORE = cebitul nim, numit si sensbitaten apometuii, find debiul orar minim pe care apometul 1 Inregistroaza la presiu- , fia manne de te eg, 10 bar - perrea do sacin la tecerea apel Brin aporet [bar sau [tem #°0}, = roarea maxind adm inte Vay iV respecte, he V, 8 Wa, purea 3 temperate ape 2 $88 prin ore tu Tn general, cunoscénd debit nominal vs perdotea ce saroné H, cores poneoare debit ominal s@ poate Sabi relaia ire Vy 1, 5 debit de alu! V, ce Taverseazs epometul ta pierderes de sarcind H, corespunzitoa- fe a anume iV BOW De piercirea de satcné H, rebuie tut seam fa stabirea sarin! Herod hamice & abet in punch de racord al ‘haat nloroare a retoava exter ‘Conical pont apt eve si respec- th, epa calds ce consum, produse ia fn Ide frme PRECIZA SA -WOLT- MAN ZENNER),procum sh cele impor tate oroduse do frme 6a SCHUMER” Gem. ISTAMETER et) vebue 3. aba aorobare do mock”, cbrata oe Broul oman de Motrologe Lega (BRML) Saganent tehne, cae s8.cetioa Caracteratisie funciona ae contowe- ter corer 150 4034), ontoarle de apa race sau cla se executs cu umatoarele damette no: tinal Oy 20, 60, 65, 80, 100, 125, “80°81 206 mm fig, 24.78) in fig. 2.4.1. ecto prezentat un con- tor montat in constucta, pe © Date te da bale. in celoagele ferelor producdtoare ce contoare sunt dao, per Tecare tp, emonsune, carectastle thnice 2a) | al nomogramele pent determinarea lerderior de sarcind, la tecerea apel prin contor. + Termomete Se utlizeaz4, In special, in instalatile de preparare gi alimentare cu apa cal- 8, dar si In cele cu and rece. Dupa princioiu! de functionare se produc termometre cu dilatare, mano- matrice, electrice si termocuple. + Manomeye Pentru cunoasterea regimulu’ de va- riajie @ presiuni, Int-un anumit punct al instalatel de alimentare cu apa sau din recipientele sub presiune, se utilzeazd | manomete de tip cu lichid sau cv ele- | Mente elastice, jn svaindtate se produce 0 mare va- rietate de aparate de masurd si control pentru masurarea presiunil si temper raturii si anume cu: ~ incicarea dest a valorilor masurate; -inyegistrarea valorlor masurate pe bhanda sau pe calculator, -transmiterea la distant @ v2iorlor ‘masurate $i afisarea pe un panou; + transmiterea nor impuisuri la diferte |) Bparate sau armaturi de actionare, Pentru utilzarea apei in conditi prac: | tice i igienice se folosesc obiecte sa- nitare ca: favoare, cz! de baie, dusur, | alasete, pisoare, bideuri, spalatoare pentru vase, chiuvete ete. Obiectele sanitare trebuie lavoer tip A, tard spatter; B - lavoar tip B, cu spater; C- lavoar scoied, tip LY: D - lavear a colt; 1 racord pentru apa rece; 2 3 - preaplin; 4 - oriiciu de scurgere prevazut cu venti mice legate de exploatarea si intr tinerea lor; - aba un aspect pldcut si s8_permith ‘curirea usoara si completé a obiactulr * prezinte siguranta in utlizarea lor (si nu se sparga, SA nu prerinte pericol de taiere sau rénire In folnsinta etc.) Obiectele sanitare se executé, in ge- nreral, din portelan sanitar, fonts ema- ilat&, gresie, materiale plastics, pati ter armat, polimetacriiat, tabia cin ote ‘noxidabil etc. Atal in fara, c8t si in sWraindtate, se ‘produc obiecte ‘sanitare in-o gama variata de forme s dimensiuni ups destinatia lor, obiectele sanita- re pot fi de constructie: - obisnuil (cu. dimensiuni standarai- zate) pentru echiparea clidirior de locuit sa grupurilr sanitare dia une- le clidiri social-culturale si anexele sociale ale unitatior industrate; ~ special, pentru echiparea sailor de operati ain spitale, a creselor, gr&di- nitelar etc. sau pentru folosires lor de catre persoane cu handicap fizic. Obiectele saritare au devenit din co Ih ce mai diversicate, avaind diterte forme "1 culor, tind exacutate din materiale diverse. Exist In prezent o nov abocdare in proiectarea incéperior de bale sin spo- cial in viele cu Confort ricicat incéparie fo bate au trecut dela cimensiunile rec s@ de 180 x 240 la cimensiunile unor ca- mere nermaie. Echiparea cu obiscte sari- tare slin special cu ba, nu se may face pe longa peey, baa amplasands-se in mifo- cul inciperi si unestinglobaté'o pardo- seal. Obiectele santare au forme cin ce in ce mai moderne iar unecr! se adopts moda ret cu ca de baie cu picioare ammpasate in mijocu! Incaper In multe cazut sin special ia moderni- = racord pentru apa Calc;S. Instalatii sanitare [EB] capita 2: instal de atimentare eu apa { Gre ‘Tabelul 2.4.12. Lavoare din portelan sau semiportelan (STAS 1540) Wirimes | a > c osm a feoen]__| fmm) | fon | ment | fen Z a 370] 50.280 [180 | 48} 80.110 Z 40 oo [-syo..365 | vo | 45 | 150.180. g \[=s 460 |~20..300 | 160 |. 45. | 80..110 g | [0 500 |~se0..4s0 | 10 | 45 | ta5..220 Z “azn.s00 | 200 | 45 | 185..220 60 00 | #20..550 | 210 | «8 | ta5..220 ss 50 | s00..590 | 200 185,.220 | 70 700 | 800..640 | 230 185.220 Fig, 24.19 2. Lavoar cu dou cuve gi doua picioare de mascare a sifoanelor ‘sia robinetelor de tnchidere. Fig. 24.19 ¢. Lavoar din sticlé incasabila, Fig. 24.49 d. Lavoar din materiale a al | Fig. 2.4.19 0. Lavoare in grupurile | Sanitare din clédirile publice. zatea clair ge aplicd solutia cu cabine | ‘de dus in locul efzior de baie, | (Oginzile au inceput si ocupe peretiin- ‘te9) si echiparea din fata lor corespunde Lunor tratamente de cosmetic’ si coafurs + Lavoxe : Lavoarele se exeruts din portelan san | tar sau din somiportelan sanitar, cu sau ‘ra spatar (fa. 2.4.17), si au dimensiunile redate in tabelul 2.4.12 (STAS 1540). Lavoarele sunt prevazute cu oficiu de preaplin care comunic& print-un canal cu oriciul de scurgere, la care se monteaz’ tun venti! cu dop si sifanul cu gard& his crauicd. Lavoarele pot fi echipate cu unul | sau doud robinete oi cu baterii ames- tecdtoere do apa rece cu ape cada montate pe lavoar (slalive) sau perete Distanta inire axele orficllor pentru mon- tarea robinetelor saul 2 baterilor stative, produse in tad, este de 160 mm, iar cia rmetrul racordulu sfonulul este de 45 mm Majritaea levoarelor care se produc in ‘skdinatate au distanta Inte axele oricitor Pentru montarea robinetelor sau a bateri- lor de 200 mm si diametrul racordului sto ruiui de 45 sau 48 mm. Lavoarele produse de numeroase fir- | me se executd ain portelan, semiportes lan, materiale compozite sau sticlé, sa tisfac cole mai exigente cerinte estet ce (forme, cimensiuni, culori) s) ae Confort igisnico-sanitar = pot fi monta- 18 pe console, stuctunt metalice (sis- tem GESERIM), integrate in mobilier, cu mascarea legiturilor si a sifonului de scurgere foiosind picior (fig. 2.4.18) sau | piedestal. Se executé si lavoare dubie (fig. 2.4.19 a) cu piedestale duble sau ‘ou mobilier de mascare, conceput s& permitautlizarea spatiului de sub lavoar. Pentry hotelur si chiar pentru lo- ‘uintele cu confort ridicat, lavoarele sunt | montate pe piese de mobilier complete | care au atat rolul de mascare a sifonulu! 1 robinetelor de inchidere, cat si rolul de a cuprinde oglinda, dulepuri laterale peniru obiecte de toalst& si medicamen- {e, precum si elemente de fixare si ma- ‘scare a corpunilor de iluminat. ‘composite, Fig. 2.4.20. Cada de baie din font’ emailata.S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Inst Tabelul 2.4.13, Cdzi de baie din font, emollate, pentru adult (STAS 2757) | Warnes] € | @ | 6 | A | Capacitatea utld [wasa informativl [(mm)|{mm)| fmm] |{mmj | pana la preapiin | (tard picioare) - (iformativa (1) | kg) | w200raze 11206! 700 {30.05 | 420 15 78 1800/420 | 500 | 720 |50..85 | 420 198 os |, 4700/420 |1700| 750 |50..86 | 420 215 122 Tabelul 2.4.14, Cizi de dus Tipu Dinensiunie [mm] Wateral [Wasa 2 fe lelel@ kel Gadi de | e30|160_| 60 [165 | 52 [acid - us parata_|"2a0 [185] 60. | 165 | S2 | font emaiaté [a5 _ Cada de dus | 40a |4oo | 60 | 165 | 62 | _acril cu borders |" G00 ss 6s |g?) font |! rotunjta emailata 1590 — 4 ¥ = z 108 = 70 "280 a ° Fig. 2.4.21. Cazi de baie pentru adutti: 2 = ou rezemétori penta brate; b - rezematoare de brate si ter Fig. 24.21 o. Cad de bale depirtaté de perete. Th fig. 2.4.19 b, se prezintd un lavoar ‘modern in forma de scoicd, inglobat in masa de toaloté si cu sifonul mascat tot in masa de toaleti In fig. 2.4.19 c, se prezinta un lavoar realzat cin stoi incasabia, care poate fi dle cliente culor, Armatura de utiizare de forma modem, este montatd pe lavoar iar Gopul de inchidere a ventiiui de gotre se acfioneaz8 cu picioru. Lavoarele se executl si din materiale compozte, de diferte forme si cur | Ii fig. 24.18 deste prezentat un lax voar executat din materiale compozite, j realizat dintr-o singurd pies cu biatul | masei de toaleta | Infig. 2.4.19 , se prezinta modul de | amplasare a lavoarelor in grupurile sa- nitare ale cladinlor publice. Baterile sunt cu moracomandi si cu dispozit- ala de alimentare cu apa [EE] ve de Inchidere a dopului dela venti de scurgere si sunt montate pe lavoe- fe. Pentru cresterea gradului de igiend, la grupurie sanitae din hoteluri cu 4 si 5 stele, se utlizeaz’ bateri cu senzori de deschidere prin apropierea mainior de baterie. + Cazi de baie Cazile de baie produse in tard (tg 2.4.20), se executa din fonté si tabla femailaté si cin mase plastice si au ci mensiunile adaptate pentru uzul por- soanelor aduite (tab. 2.4.19} sau al co- pillor. Cazle de baie pentry adult sunt prevazute cu un onic pentu golie si tn oriiciu pentru preaplin, iar cele pen- ‘ru copii, aumai cu enficiy pentru gol- re, Recordarea la instalatiie de canali- zare 68 realizeazé prin intermediul unui siton tip U sau al unui sifon de pardo- sealé de tip combinat Se produc ofzi de baie cu configura ti ergonomics, cu o mare varietate de forme si dimensiuni, prevazute cu reze- maori pentru brate (fig. 24.21 a), sau tetiere (fig. 24.21 b) incorporate. Ca materiale se folosesc atat fonta emaila- , tabla din otel emalaté si masele plastice (in special ac, c&t si materia- le de sinteza, de tip compozit, cu cal- 13H deosebite. In fig. § 24.21 6, se prezinté 0 cada de baie departata de perete, cu bateria | montata pe buza cazii de baie. Baia | este previzuté ou tetera are 0 forma modernd si se poate monta in orice Pozitie In camera de baie Cizie pentu hikoterapie (fg. 2422 a) sunt prevdzite cu duze aimentate cu aer conrimat si cu un crcut de recculare 4 a0ei cu 0 pompa. in functie de tip (standard seu de bin), sistomul poate dis- une de diverse fact precum inca | fea aerutei ozonat, relarea si pulsarea debituut de aer si de apa, varia inton- Sitti si orentarea tur. Cazie sunt | echipete cu conducte de apa si de ae realizate cu tev din cupru seu PVC, rnan- tale cu pante corespunzatoare pert asigurarea golrt complete a apel, dupa utiizare, De asemenea, rin poaitia de | Montare se asiguré goltea ravitationala @ ape) din corpol pompei de circulate in fig. 2.4.22 6, se prezinté 0 cada de bale, prevazuté cu batere si dus Pentru procesele normale de iglend si Care au si echipantentul incorporat ent realzarea hicromasalulul. Aces- te cazi de bale se pot monta in vile $1 chiar iin hotelur cu condita prevede- rile de masuri pentru asigurarea pro tects la 2g0mot infig. 2.4.22 c, se prezinta 0 cada de beie pent hideomasaj de form arep- tungiulard cu pereti lateral transpe- rent La unul din capete este prevazu- 18 sio tetiora Pentru controlul caltSti ape! sia paraEB copitotut 2:Instalatii de alimentare cu api S. Instalatii sanitare 4] | Fig, 24.22 a. Gadi de baie pentru hidroterapie (hidromasal): 1 conduct de apa; 2 - conductd de aeri 3 - reglarea debitului de aer; 4 - comand electrica @ pompei de apa; 5 - crepind pentru absorblia apei din cad; 6 - duzd de injectat apa cu aer; 7 - detector de nivel al apei; 8 - clapetdé dublé de goire a apei; 9 - cofret electric; 10 - grupul motor cu pompa de api; 11 - amortizor de zgomot pentru grupul motor - pampé. Fig, 24.22 c, Cadi de bale pentru hidromasai. meio funcional izle sunt dotate cu traducter dene i tempera precum | S16 Giapaztve dé comand si regire Cale de bae pent persoane cu handlcap lite Sut Concept, functional | si dimensional pentu a satistane in mod Got corntele do utizare ale sersoans lor cu detente maori, Cina este pre- vzuta cu porters fatorlaotanod, cu Scaun ineorporatsrampa perma de | sustiner, cin ole! Poxdai, Funculbar= Goseala az este antiderapanta, Cuva | oste eohipath ox insaiahe escamotabi "pentru spalarea parului, |" Cazie de bale se monteaz’ pe supoe- tur reglabie sav pe wiomonte de cons- sri, nziie sau liber, pe una Sau rai male lata, in funcis de tou si chen | lune cazi, precum si de maemea spa- {wl lepanibi si exigentole estetice * Caz si cabine de cus Se execut cin tabla sau fonts emaiiaté, portalan sariter, mase pis- tice si materiale de ti compozit. Cazile de ous sunt realizate 0 for ni do cave cu adineime radust, de tip pivat, ceptunghivlar sau de coll, ‘cu bordura rotunjta. In fig. 2.4.23 si in fabell 24.14 sunt prezentate princpa- Jele dimensiyni ale caziior de dus, iar in fig, 24.24, se prezinta catova tipur de citi de cus cu cua de adincime redusa, de forma patrati (ig. 2.4.24 a) de colt (fig. 2.4.24 b), cu cuva adancita 8 cv scaunincorporat fig. 24.24 © si 4), cu fund antigerapant si prevazute 0 oriiela de golre Unele tipuri'de cwve sunt prevézine cu vantle speciale de 960 sau 80 rim fechipate cu grater nichelat si sifon cu ‘arc iravlca cu racerd lateral Racordarea la intalaile do canaliza- re se face prin interme unui sfon in forma de S sau'a unui sifon ce parco- seala de tip combina. Cele de dis se pot monta incas- wat in pardoseala sau intro bordurd supraindlaté oft asezat dlract pe par- | doseals, Uneletipuri sunt prevazute cu \ guruburi de calavo_ pent asigurarea | exzoniaitti la montare. (in camercle de dus suplimentare, | cuvele de dus So amplaseaza In colt cameri cu Sav faré perdea de separare Ge camera. Perdestia £9 suspend’ cu ‘rele do un suport in inirea de cea 4180 om, de a parcoseala | _Cabinale de dus sunt ceaizate dn pa- now irate, plane tig. 24.25 a) sau curbing. 2.4.25 b) in stil secur- | 2218 sau dn sic sinteic’, montate pe comrul cuvei do dus si provazute eu usi de acces batante ori glisante. in | unele cazun, usa de acces este iiocuta uo paroea dn matarial plastic ‘Un inconvenient majo la utizarea ca | binetor de us, const citatea spa- ____} | leet partil infencare a compuiui si existentaS. Instalatii sanitare Unui spat pres mic pentu procesul de spilare ce conduc la lovtea cu coatele ‘a elementelor vitrate de inchidera. In con- secinté se produc cabine de cus cu d+ ‘mensivni mai mar iar unele firme produc cabine de cus cu bancheld incorporatd Sau CU saponin de asezare pentru spalarea pit infvioae a col ‘Nu se recomandi proiectarea camera tor de baie cin lacie de locut ou cabi- ne de dus, c&zie de bale avd i functia de inmueee a reir in vederea spa | mesinib de spalat sau manual | Scheletul(structura) se realizeaza cu | profile din aluminiy sau din mase plas- | tice, soldarzate fa partea inforioaré si superioara 61 se etanseazé cu garnitur | din elastomer. | Solutia @ fost adoptata si pentu uzul | persoanetr cu handeap fic (mabiltate Fedusé), cabina find prevazuté pentru | acces cu un panou pivotant, echpat cu ‘scaun. Optional, panourile pivotante pot , fi echipate cu accesori utile pentru cte- | rite tipuri de handicap-bare de tractiune, | suport pentu picioare, manere sau bare de sustinere ete. Uzual, cwele si/sau cabinele ds dus se echipeazd cu baterl amestecdtoare, obisnuite, cu dug fix sau cu racord fe” xibil, In functie de exigentele de con- fort impuse, pot fi dotate cu armaturi sanitare specializale, precum modera- toare termostate, temporizatoare, sis- teme de reglare 2 formel simensitat jetului de apa etc. Cabinele de cus pentru tidroterapie sunt prevézute cu aparaturé necesara efectuarii procedurilor specifice (dus, hi- cromasaj etc). Cabinele pentru hicrote- | raple sunt echipate cu dispezitve elec- | ‘ronice de comand, reglare, semnalza- re auoata in sistem interactv, recur i cu mijoacele adecvate de securtate In fig. 24.25 o, este prezentatd o bind de dug nermala, care se monleaza de oboe in cline sau hotelur. Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa El (5 Vase de closet din porfelan sau semiportelan | ‘sanitar pentru adulti (STAS 2066/1) 7 Th a; bcd dg roe} (mm) fren] [mm] {mm} [mm] [mm] men] [mr] max 600 max 510400 160 max S70 435 105 16 60 67 redate in tabelul 2.4.15. Closetele cu scaun sunt previzute, prin constructie, cu sifon cu garda hi- draulicd. Golirea closetului in conducta de canalizare se face printr-un stut prevazut lateral sau vertical in jos, care are dlametrul interior de 100 mm. Se produc diferte ticuri do vase de closet ca forma, dimensiuni, sisteme de prindere, aimentare cu apa si racordarea Ta reteaua de canalizare. Asie, vasele de closet cu ies lateral s) cu s'stemul de fixare pe perete, permit degajarea pardo- sell si deci condi crescute de curatenie sliglend. (ig. 24.27). jn fig, 2.4.28, Se prezintd un vas de Closet si un bideu montate pe perete. Vasele de closet echipate cu dezin tegratoare, amplasate in exteriorul acestora sau integrate in ele, cu spala~ re sub presiune, permit evacuarea ape, uzate prin conducte cu dlametre mii (20 sau 30 mm) in conductale de cana- lizare. Ansamblul d= closet poste fi echipat cu rezervor de aps caldé, dus ‘mobil si generator de aer cald, precum si Cu fablou de comand’ (fig. 2.4.28) Functionarea este controlaté print-un mieroprocesor care permite regiarea temperaturi apei si a aerului, intensita- tea si dectia jetului de apa precum si urata de utlizare. Dispozitivul de sp lare cu dus perineal este reglabil si in plus, poate fi adaptat fa cea mal mare parte a vaselor de closet abisnutte. Pentru uzul persoanelor in varsté sau 200 ( 200 235 670 * Vase de closet si rezervoare do | apa penty spélarea vaselor de closet. | Vasele do closet se executa fie din: ortelan sau semiportelan sanitar, cu scaun (fg. 2.4.25), si cu dimensiunile I 370 41100 3020 40 2 250 L Fig. 2.4.24, Cz) de dus din tabla ‘emallaté sau din mase plastice: a - de forma patrat, cu adancime redusé; b - de colt, cu borduré rotunjité: ¢ - cu adancime mare si cu scaun incorporat; d - cu scaun Incorparat pe toatd latimea cazi. t a a" ii, 2 I 60, 485 as Fig. 2.4.23, Caizi de dug, din fonta ‘emailaté: a = de forma piivats b - de colt.Ee. Capitolut 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare Fig. 2.4.25. Cabin de dug cu functiuni multiple: 2 - ou panouri vibate plane} b> pentru hidroterapie cu panouri vitrate curbe. Tabet 24.16. Rezervoare do pdiare pentru closete | Tieu)de [Mirimea) tL | 1 | | ad | Masa [Gontntul rezervor [mm] jn) [mmm] (rm) [mn] informativa de apa Din font | emails 1 STAS 2756 Iden Dia portelan montat| nied name idern monat || 480 280 la natime Din mase | >) 380 788 plaston ; Tmontat | | ‘itl 8 “Din mase | plastice smontat | 600 |50 | 50 | 300 | 50 | 50 | pe vasul | i | Seceea | | cu handicap fitic, se produc vase de | closet cu inatime variabi, naltimes va- | sul se poate modifica intre 40 si 65 fom, In 6 5, prin actionarea une! manete co comand plasaté lateral rezervoru Apsratul este actonat de un ric hicrau | lic functioneaza la presiunea apel din | retea. Cu o presiune de 3 bar, vasul | poate ridica 0 greutate de 180 kg. ‘Spalarea vasoior de closet se poate face | sub presiung sau prin cAdere, din rezer- vere de apa amplasate la inaitime, la se iminalime sau drect pe vasele de closet In functie de folul dspozitvelor de spaiae, | consumul de ap pentu o intebuintare ; eeste cu scaderea indiimil de montaro a | rezervoarelor, de ia simp la de doul ot si | jumtate, iar debitul de apa creste de le 0,1 Ws, cat este debitul pent incircarea re- zenosrelx ‘a 1,2 Vs corespunzator de- | bitWui robinetelor de spalare sub presiune. | Au fost realizate (in cacrul INGERC-Bucu- | test) nol sob de rezervoare cu actionare {prin buton si cu ole directa, precum s\ rezervoare cu doul debite de spélare, c20a ce conduce la reduceree apreciabié a | cansumutul de ap’. | Rezervosrels de api se fabrica dn forta, portelan sau din mase plastica (fg 24.30 sitab. 2.4.16), uliimele avand avan- | tajul c8 au © greutate mai mic gio rezis- fenia termic& mai mare decét cele din fort’, reducandu-se, apreciabil, conden: | Saul pe supratata lor exterioar. Fezervoarele de spalare, amplasate | /2 indltime sau la seminaitime, se ra- cordeaza la vasole de closet ‘print-o feava de spalare cu diametrul do 41a" din materis! plastic, ofel inoxida- bil sau plumb, lagata la vas prin inter mediul unei mansete din cauciue, inS. Instalatii sanitare Capitolul 2: instalatii de alimentare cu apa 33)] Db). Bidewile sunt prevazute cu dou robinete, pentru apa caldé si rece, sau | cu baterie amestecdioare de apa rece | cu apa caida, Se produce 0 mare divessitate de bideuri ca forme, dimensiuni, culo, sis- teme de fixare, de alimentare cu apa g 2 racordare la canalizare. Constructiv se deosebesc bideuri cu picior (fg 2.4.32 a) care se monteazé prin fxare Fig, 2.4.27. Vas de closet cu foxare pe perete. Fig. 24.26. Vase de closet pentru adult: A. cu pale 6 evacuarea lateral (C.P.L.); B~ cu plan inclnat si evacuarea voricalé (CLV) © ~ ou plan inclinat i evacuare lateral (C1); D ~ cu ogling ‘i evacare lateral (C.0.L,), F- cu aging s) evacusarea vertcalé exteroaré (COVE); F - cu ogiindé st evacuare verteal interioard (C.O.V.L) ‘Tabelul 2.4.17. Robinete de serviciu simplu, tip | (STAS 2581) Diamevul : Filet Ig nominal, 0, penttud | Filet ‘Sunt folosite pent igiena intima. Se pot amplasa in camerale de bale din ‘lddiri de locuit si hotelun, precum si in camecele de igiend ain ciédir in care lucreaza un numar mare de femel Bideutile Se fabric’ din porfelan sani- ' tar, Se produc dou tiouri (STAS 2422) * obisnuit, 8 dus (fig. 2.4.39 a) sau: cu * crisis pentru dus ascendent (ig. 2.4.31 forma de panic. ‘Se prezitd in fig, 2.4.30 care se montezs la mica fr Alimentarea cu apé a rezervoarelor de spalere se realizeaza prin interme- iu! une robinete cu plutitor(lotor), ra- cordate la instalatia de distibutie prin egaturi fixe sau elastice, * Biceuri Le nominal, |g | ie, inn - mm)” finch mm] —__finch]___[mm} if 0 Gee 0 6 v2 70 E Ge ae le [20 aaa a Gi 9 es] g Bh eee wh Tabelul 24.18, Robinete cu venti, acfionate cu plutitor, s Pn 10 bar (STAS 2377) : | sa Miirimea T Tul de rezervor tem . de spilare _| i 340. SHAS 2766 (mirime | dé rezerver) 365 STAS 2756 (marime IL de rezervor i 430 ‘TAS 944i Fi, 24.28, Vas de coset, cu dispozitiv de spalare cu du mobil, generator de aer cald pentru uscare si cu micropro- \cesor pentru reglarea temperatur ape, aerulu, directa jetuli de a gi durata de utiizare: = plan: b = vedere lateralEl Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa Fig, 2.4.30. Rezervoare de closet: a din fonts: b - din porfelan santar. oct pe parcossalé sau pe plate Searbate do mob’ Sides coe senate tg, 2432 0) ewe se cae pan ture pe perch poten eau pe behat renabe Pacare | Se cnn greets sant dh cli socercutras snot | dictate moana heonce poe” |re fig Reser ae ond cial Pisoarele se executa din porjelan ' ovala (tip scoica), celulare (tip stal), pen- sanitar sau font emailatd, intr-o gama ' tu montare pe perete, in coltu' incdperi Fig. 2.4.20 c. Rezorvor de closet de mie’ inine. larg de tipo-dimensiuni, Pisoarele cin portelan sanitar au forme si cimensiu- nile redate in fig, 2.4.33, ‘Se mai produc diferitetipuri de pisoa~ 500.600 300 min, 160 40.48, Fig. 24.31. Bideuri (STAS 2422): a - far dus; b - cu dus, TTI ORE. 500 485 > —=>|! fee \ eas \ ois b Fig. 2.4.92. Bideuri de montat pe pardosell si pe perete: 2 = bideu oval, cu picioy; b - bidew rectangular, suspendat, cu fixare pe perete. gl 310 : S. Instalatii sanitare sau, cele de tip stal Girectd pe pardoseai Pisoarele sunt prevazute cu offic pentru alimentarea cu apé rece sires- pectiv, pentru gol. Spalarea se reali- 2ea28 continuy sau intermitent prin in- termediul unor robinete speciale de re- glare sau actionare, pentru pisoare, respectiv prin intermediul unor sisteme electronice integrate, cu comand au- tomata prin fotacelule, Evacuarea se face prin partea infe- rioar’, gravitational sau prin efect aspirant, prin sitenare. * Videare Sunt objecte sanitare specializate (fg. 2.4.35), utlizate tn unitati spitalicesti ppenivu golrea si spSlarea vaselor utiizate pperizu igena bolnavilor imobilzati(piost, ‘Se execula Gin portelan sanita, in varian- te ou picior sau suspendat, 51 sunt pre- vazute cu gratar mobil, suport, cu tam= poane amortizoare si cu un grétar de {und inaintea sifonulu, din ofl inoxidabil Evacuarea se face la Yel ca la vasele de Closet, prin intermediul unor sioane ou ‘garal hidraulica, inlobate, cu iesirea la feralé sau verticals. Pentru curate sunt echipate cu robinete de spalare, + Spaltoare de bucatirie Se utilzeazd pentru spalarea vaselor 1 a produselor alimentare, Se realizeaz’ sub forma unor cuve ‘dnc, cu unul s2u cu mal multe com- partimante, cu sau far platforma de lucry, cu suport pentru vase 1 bordur& perimetral Se executd din fonta sau tablé emai- lata, tabla din ofel inoxidabil, portelan ‘sanitar sau materiale compozite, de tipul varicor, corian, antium, silacril etc. Formele si dimensiunile spalatoarelor | de bucatarie din tabla din ote inoxida- | bil sunt prezentate in fig. 2.4.36, In fig. 2.437 se prezint doua tipuri de spa- latoare pentru vase, din fonta emallaté. La spélitoarele cu suport sunt pre- vazute critic pentra montarea bateri- lor amestecdtoare sau a doud robinete prin rezemare Fig. 2.4.33, Pisoare din porfelan sanitar, de fxat pe perete: : [1 racord pentru apa rece: 2 - oxiciut de scurgere.S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu ap ‘ EJ at Fig. 2.4.94. Pisoare de diferite tipuri: 2 - rectangulare, cu fixare pe perete: b - ovale, cu fixare pe perete sau Fig. 2.4.35. Vidoare cu picior, pentru | | | | \ | in colt incdper ¢ - ovale. basculante, ~ catiare, tp sal sptale. 400. 125° ~ 320 2b, as SS, 1,00 Wag, woh 30 wg) i { q 2 at & 3 3 370/180, j.40. 345 1.40 Re S| ce ) 1g 2 Ole 3 3) OS N18 —=— a > 2 Fig. 2.4.36. Diferite tipuri de spatatoare de bucatrie, din tabla de otel inoxidabit: = dublu, cu doud cuve inegale, cu platforma de lucru si suport pentru vase; 6 - dublu, cu suport pentru vase; = simplu, cu suport pentry vase. ual | on {ae pasa SO | i: oo" | me ‘ ce | i aoe 5 |E~ 3 + we, (a! | te ptf a 1 Fig. 2.4.37. Spatatoare pentru vase, din font’ emailata: || Fig. 2.4.88. Chiuvet in fonta ‘a spaldtor cu platforma (picurator): b + spélétor dub. t ‘emailata,S. Instalatii sanitare Fig. 2.4.9. Robinet de serviciu simplu: 2 = db |, peniry montare la perete, cu curgere fixd cu jet fiber; b - tp M, pen- tru montare pe obiecte sanitare, cu ‘curgere fxd, cu jet perlat 1 = cap de armatura; 2 -' corp: 3 - ajutaj perator; 4 - piultd de fxare; 5 = piulité de racordare; 6 - racord, pentru apd rece si caida. La cololalte ‘spalatoare armaturile pentru alimentare ‘cu apa se monteazd pe olementele de const uct Toate tipurile de spalitoare au ‘acelasi diametry al racordului la sifonul ‘de scurgere (52 mm), iar pentru spala- forul cu suport, distanja dintre axele gusilor pentru’ montarea.robinetelor sau a baterilor este aceeasi ca sila la- vvoare (160 mm. Evacuarea apel dup folosinta se face printr-un venti de scurgere, cu sit nicholata {a care se racordeaz’, dupa caz, sifeane simple sau duble. * Chiuvete Sunt obiecte sanitere (fig, 2.4.38) care se folosesc in spall tehnice: ga- rap, ateliere, spalatort etc, Se executé din font emailaté sau gresie ceramica si sunt prevazute cu ventil cu sit de scurgere, format la turare, si cu un stu} scurt, pentru ra- cordarea la sifon, Pentru a proteja pe- retele, chiuvetele sunt prevazute cu placa ‘nalts, fxd sau detasabilé Se realizeazi in diferite forme: drep- tunghiviara, cemirotund’, de perete sau de cot, cu dmensiuni variabile in functie de destinatie si de pozita de montar. ‘Almentarea cu and se face, duc’ ne. ’ Fig. 2.4.40. Robinet de serviciu dublu: 2 tip |, pentru montare pe perete, ‘cu scurgero fxd, cu racord pentru furtun din caucive; b - tp I, pentru ‘montare pe perete, cu scurgere fixa, cu tub flexiil; 11 = cap de armatura 2 - corp; 8 - piu lolandeza; 4 - ajuta) periator; '5 = tub flexibi 6 - portturtun, Fig, 2.4.41. Robinet cu venti ‘actionat cu plutitor: 1 corpul robinetului; 2 - scaunul wentiluiui, 3 - venti, 4 - parghia| plutitorulul; 5 - plutitor; 6 ~ racord; 7 - tub de umplere. ‘cesta, cu apé rece gi calc, prin robinete de serviciy sau batenit amestecdtoare, Chiuvetele din font’ sunt emailate uma pe suprafetele de lucru, respec: tiv in interiorul cuvei, pe bordure cuvei, pe uscator si pe fafa vézuté a tblel acestors, Celelalte suprafote sunt aco- perite cu un gund de email sau cu vopsea de viel Pew ‘s Fig. 2.4.42. Armiitura cu preaplin pentru rezervorul de spaiare montat Fig. 2.443, Robinet pentru spalarea vasului de closet, ou jet de apa sub presiune.S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instal fe alimentare cu apa Fig. 2.4.45. Baterie amestecttoare, stativa, pentru lavoar sau spattor: 1 corpul baterie, 2 - teav de curoare a ‘pei 3 - racord la conducta de ap& rece, «4 racord fa conducta de apé cald8, Fig. 2.4.47. Baterie amestecdtoare de perete, pentru baie sau dus: 1 corpul baterel, 2 - racord axcentic; 3 tub flexi pentru dus: 4 - suport regla-| | lol pentru dus: § ~ suport fix peotru dus. |! Pentyu laboratoare se produe chiu- vete din gresie ceramic antacid gla zurate in interiorul cuvel si pe suprate- tele vazute, cu sau far8 sp&tar. 24.26 Armitturi pentru alimentaroa ‘cu api a obiectolor sanitare * Robinete ‘Sunt ermativi de servic pent alimen- tarea obiectelor sanitare cu apa rece. In ‘cazuri speciale cng se admite ca ames- ecu apei 88 se facd in cuva oblectuui sanitar, unele robinste se pot utiiza si pent ap cald. Se executd, in general, ‘cu corpul in alam cromaté sau nichela- 18 (mat rar, din mase plastice) Tipurile uzuale de rebinete de servi clu sunt: = robinetu! de serviciy simplu, (Ng 2.4.38), avand dimensiunle redate io tabelui 24.17, poate fr pentru montare la perete, cu curgere fxd cu jet liber (fig. 2.4.39 8) sau pentru montare pe oblectele santare, cu curgere fx8, oo Jot peat (fig. 2.4.89 b) ~ rebinotul de servieiy dublu, (fo. 2.4.40) cu dimensiunile redate In tabe lul 2.4.18, executat in dou variante: pentru montare la perete, cu curgere foxd $i cu racord pentru furun de cau cic (fig. 2.4.40 a) si respectiv, cu tub floxbl fig. 24.40 6); = robinetul cu venti, actionat cu plu- titer (fig. 2.4.41) pentru rezervoarele de spalere a closetelor. Se fabric in tei marimi, cu dimensiunle redate in tabe- Iul 24.19. Pltitorul deschide robinetul pe masura ce rezervarul se goleste de 160. on Fig, 24.48, Baterie stativa pentru bideu: a= pentru montare aparenta b - pentru ‘montare mascata. Fig. 2.4.48. Cap de robinet ou disourl ceramice cu deschidere maxima de 1/4 turd cu orifcii de tip, future dispuse in cruce: 2 - ansamblu; b- pozitia deschisé a dscurior ceramice; ¢ - pazita inchisé a cdiscurilo coramice; 1 - discuri coramice; 2 ~ dispozttl jantizgomot; 3 - gariturd de etansare; id si5 - inele de etansare; 6 - cap de lanvenare, 2 4 WE 70 20 b Fig, 2.4.49, Bateriestativl cu un singur orficiu pe obiectul sanitar, pentru montare: ‘2 pe lavoar, cu dispozitiv de inchidere a ventiulut de scurgere: b= pe spaliter de bucditérie,8. (nstalatii sanitare 2 pentru lavoare sau bideuri:b - Fig, 2.4.50, Baterii stative cu monooemanda cu un singur orificiu pe obiectul sanitar: ‘pentru spalétoare de bucdtrie. Fig. 2.4.51. Bateril cu monocomand’ pentru baie sau dug: api si Inchide robinetul cand apa din rezervor a atins nivelul pentru care s-a | facut reglarea, | + armatturd cu preaplin pentru rezer- vorul de spilare montat pe closet (fig. | 2.4.42), Prin ridicarea tijei 1 prevazuta " Cu manerul nichelat 2, ventilul 3 se ri- dica si se deschide orificiul 4 de eva- | cuare a apei din rezervor, in acest ‘timp, pluttorul 5 coboar4, deschide ro- binetul 6 si apa intré in rezervor prin teava 7. La atingerea nivelului maxim al apei in rezervor, plutitorul 5 inchide robinetul 6; - arméturi cu supape pentru rezervo- ‘ul do spalare montat pe closet: prin ‘apasarea unui buton basculant, rezer- Vvorut poate fi golt total sau partial, dupa necesita; + robinet pentru spalarea vasului de closet cu jet de apa sub presiune (ig, 2.4.48), care inlocuieste rezervorul de spalare cu robinetul cu platitor. Se monteaza pe un racord soutt la coloa~ na de apa rece sub presiune. Prin apa- 4 = baterie de baie, pentru montare aparenta; = batorie de dus pentu montare mascat ta tempore eat prostate | tie de destinatia armaturii gi variaza, in tek uth anche de menaon apei. in mod uzual timpul de curgere sitar win wren 7D Se 1 esate soe odie peru ivoae, cur, lo sets of pacer cy lonpertare a6cee. ws Som afte prvi co wort Seevoragratan propane dosrons Goce ob Gooal priate. Sul nor coke xclntcs te seaope | tase wtael moniae eps cout ara sou apes Bora adoae a coicsuad ves mroecbe Dlopentvele ae decureae nant eee fsa ee amber 1 itvraurel okt seca" sacs | eagoren ape ren mers tee | tari miscarii in campu! prestabilit, Inchi- | derea se produce automat dupa retra- \ gees anand comic esse Maanpenes oeiusS aoe fete oe tal eon Pon ae wt rune ni 9 nose esto | Caenen re 76 4°60'56 Robe 1 Seren pon our orcas sacred orpaal b eutnes o- tots depune de poabia de rofere a td serea_manetei 1 pistonul 2 preseazi arcul 3. ventiul 4 se ridica si elibereaza sectiunea de trecere a apei reci sub Bresiune spre rezervorul de closet. La eliberarea manetel ‘, arcul 3 se destin- de si agoazA ventilul 4 pe scaunul sau Inchizind admisia ape; + robinet pentru pisoar cu diametrul de 2/8"; esta un robinet de colt avand tija de actionare mascaté cu capac de protectie nichelat; = robinet pentru lavoar (fig. 2.4.44) sau spalétor cu diametrul de 1/2" poate fi folosit pentru apa rece sau pentru apa cald de consum. Diferitele tipuri constructive de robinete de la- voar se deosebese prin forma corpulu, a roti (stele) de manevra, acoperrea ‘metalicd (nichelare, cromare etc.); = robinet pentru bideu se executé numai de tipul stativ cu dimensiunes racordului de 1/2"; Tipurile moderne de robinete produ- se de firmele sivaine, includ economi- zoare cu temporizare hidraulica. Dura- profunamictmpul de detect, pn | omedul unl poteniomevy inorperat “nod, preci s de un stem oo- “Yoni aniblocare. cae inpedod cella “2 hveupdcurgoea ape. Robretul te previa uv are-economio’ sd | pune’ de posta e regare a tompe- | atu ope! peo pl nbe 25 i °C | precum si Se Inchiere tempa'zat cu | Sor tuctonae de 35 PNGn alt tp oo robinetslectroic are | racordat un detector fotoslectric, foca- | lizat, care poate capta radiatille infraro- si int-un efimp de pind la 20 cm. Un Temporzator ntesed cata. curgrt Jia 3s, dupa care apa se intrerupe automat. Strea de funcionae a d= ozitvula este indicata doo dodk Slecrolumiiscent * Bate | Sunt armstur care permit utizaren | recta a apo cu o aru temporat- rs amestecareaapei rei Cu apa cada | Tealzandi-se pin acfonarea a coud Tenet, unde apa rece i cell de cea eal, cae po aconate manual | Sau automat | “Batente se executd cu corpul din alam richolaté sau cromatd i dn font emaiata Thue principale de beter procuse | tas sur | bate amectecstore, cu vent eu | garrita dn caucus (STAS 8722) pen. bu pesinea nominal Py= 6 bar si ca- «etl renal Dy = 15 rim, cre pot atv, pene oa sau sete dobS. Instalatii samitare Capitolul 2: Instalatii de atimentare cu ap’ [EB] Fig. 2.4.52. Accesoril pentru camere de baie: 1a = porthértie din faianta sau porfelan sanitar, de montat aparent oe perete; b - idem, de mantat ingropat in perete; ¢ - sa- punierd din falanta sau portelan sanitar de montat aparent pe perete; d - idem, de montat ingropat in perete; e - etajeré din portelan sanitar;f - consolé gin alamé nichelaté pentru etajera; g - partprosop din alam, cu un brat: h - idem, cu dou brate, trie (ig, 2.4.45) prevézute cu teavlé de seurgere (p)pa} cu sau f2r3 perlator, + stative, pentru bideu (fig. 2.4.46), in dou variante: pentru montare apa- renta (fig. 2.4.48 a) sau mascate in corpul bideului (ig. 2.4.48 b); - pentru montare pe perete, prevézute ‘cu dus flexibil (fg. 2.4.47) pentru c&: 21 de baie Sau cabine de dus; pentru usuri se pot folosi tipuri similare de baterii prevazute cu dus fix, drept ‘sau curb. Pentru lavoare si spalétoa- re, baterile au tevi de scurgere (pi pe), cu sau fara perlator; i * baterii amestecdtoare previzute cu capete cu discuri ceramice, care per- | mit inchiderea/deschiderea pragresiv ‘2 unor otifcii calibrate, practicate in discuri (pastile) din materiale ceramice, suprapuse si actionate in plsnuri pa- ralele prin rotire, Etangarea Se realizea- 28 prin efectul pelicular, ca urtmare a aderentei suprafetelor in contact, dato- rit gradulutinalt de pretucrare, Principalele avantaje ale capetalor de armaturi cu placute ceramice sunt: = fiabiltate mare conferité de rezisten- ta ridicatd a plécutelor ceramice; + reducerea pierderior de apa prin etan- seltatea deosebité caterté. efectului pelculer inte plicutele ceramice: + precizia reali obtinuta ca urmare 2 mentinerii pozttilor relstive ale orif- ciilor de curgere: ~ maniabiltate ridicata datorita cursei active reduse de 1/4, 12, 9/4 turd, brecum si a repetiivititk pozitilor, - Configurati exgonomice ale organelor 42 actionare. in fig. 2.4.48 se prezinta un exemply de cap de robinet prevazut cu dou discuri ceramice cu deschiderea de maximum 1/4 tur&, ou orifice de tip future, dispuse ir cruce. in pozitia complet deschis, la 1/4 turd, orifice Sunt in coincident totala, afering sec- ‘tunes maxima de deschidere. Debitul arm&turi variazé in functie de gradul de deschidere si, respectiv, de re: tenta hidraulic® corespunzatoare aces- teia. Acesie tiouri de capote cu discuri ceramice grease pot fi adoptate la toa~ te capetele de armaturi, debitul variind intre 0,17 si 0,87 Vs la deschideriIntre 30 si 85°, 'S-a realizat o mare diversitate de ba- teri amestecdtoare, cu un aspect es tellc 610 fiabiitale deosebita, diferen- fiate inte ele prin diferite elements ‘constructive si functionale, Astfel, une- le baterii sunt echipate cu mecanisme antiuzura tip Protector", constitute

S-ar putea să vă placă și

• Vasile Alexandrescu Urechia - Istoria Românilor

  

  Document991 pagini

  Vasile Alexandrescu Urechia - Istoria Românilor

  Matt Matei

  Încă nu există evaluări
• Bucurestii Vechiului Regat-George Costescu

  

  Document355 pagini

  Bucurestii Vechiului Regat-George Costescu

  enacherenato

  100% (4)
• OMAI NR 14 Din 2009 Pentru Aprobarea Dispozitiilor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor La Amenajari Temporare in Spatii Inchise Sau in Aer Liber PDF

  

  Document9 pagini

  OMAI NR 14 Din 2009 Pentru Aprobarea Dispozitiilor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor La Amenajari Temporare in Spatii Inchise Sau in Aer Liber PDF

  MihăiţăFlorin

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• 10 Februarie 2022

  

  Document16 pagini

  10 Februarie 2022

  Smeu Dorin

  Încă nu există evaluări
• Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 8 - Revoluționarii

  

  Document429 pagini

  Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 8 - Revoluționarii

  Marius Urea

  100% (3)
• Damaschin Mioc - Reforma Fiscală Din Vremea Domniei Lui Matei Basarab.

  

  Document31 pagini

  Damaschin Mioc - Reforma Fiscală Din Vremea Domniei Lui Matei Basarab.

  Constantin Stirbu

  Încă nu există evaluări
• Comoara Neamului - Vol. 6 Colinde, Pluguşoare, Sorcova, Conăcării

  

  Document227 pagini

  Comoara Neamului - Vol. 6 Colinde, Pluguşoare, Sorcova, Conăcării

  Fagurelu

  100% (7)
• Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice - 1942

  

  Document198 pagini

  Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice - 1942

  Radu Parvu

  Încă nu există evaluări
• Studiul China Colin Campbell PDF

  

  Document555 pagini

  Studiul China Colin Campbell PDF

  georgetacaprarescu

  Încă nu există evaluări
• C.D. Aricescu - Istoria Revolutiunii Romane La 1821. Acte

  

  Document230 pagini

  C.D. Aricescu - Istoria Revolutiunii Romane La 1821. Acte

  enacherenato

  100% (1)
• Nicolae Iorga - Istoria Armatei Românești. Volumul 1 - Pâna La 1599

  

  Document364 pagini

  Nicolae Iorga - Istoria Armatei Românești. Volumul 1 - Pâna La 1599

  Sirzimbru

  100% (1)
• Comoara Neamului - Vol. 2 Doine Si Cântece de Lume

  

  Document276 pagini

  Comoara Neamului - Vol. 2 Doine Si Cântece de Lume

  Fagurelu

  100% (2)
• Comoara Neamului - Vol. 9 Proverbe Şi Zicători, Idiotisme Şi Locuţiuni

  

  Document223 pagini

  Comoara Neamului - Vol. 9 Proverbe Şi Zicători, Idiotisme Şi Locuţiuni

  Fagurelu

  100% (5)
• 1999 01 Iun 1 Tipei

  

  Document29 pagini

  1999 01 Iun 1 Tipei

  theo1979

  Încă nu există evaluări
• Dintr-Un Foisor - Tudor Arghezi

  

  Document25 pagini

  Dintr-Un Foisor - Tudor Arghezi

  mafsi

  Încă nu există evaluări
• MapaJoaoPessoa90x90 ParquesPracas

  

  Document1 pagină

  MapaJoaoPessoa90x90 ParquesPracas

  Heber Pires

  Încă nu există evaluări
• Alexandru Averescu - Notite Zilnice Din Razboiu 1916-1918 Cu 62 IlustratII in Text

  

  Document401 pagini

  Alexandru Averescu - Notite Zilnice Din Razboiu 1916-1918 Cu 62 IlustratII in Text

  dodel98

  100% (5)
• Comoara Neamului - Vol. 10 Snoave Şi Basme

  

  Document292 pagini

  Comoara Neamului - Vol. 10 Snoave Şi Basme

  Fagurelu

  100% (4)
• Bucuresti Si Bucurestenii-Victor Bilciurescu

  

  Document347 pagini

  Bucuresti Si Bucurestenii-Victor Bilciurescu

  enacherenato

  100% (1)
• MapaJoaoPessoa90x90 MACROZONEAMENTO

  

  Document1 pagină

  MapaJoaoPessoa90x90 MACROZONEAMENTO

  Fellype Alexandre

  Încă nu există evaluări
• Sociologie Romaneasca Anul IV NR 4 6 Aprilie Iunie 1939

  

  Document223 pagini

  Sociologie Romaneasca Anul IV NR 4 6 Aprilie Iunie 1939

  Clubul AT Bucuresti

  Încă nu există evaluări
• Nicolae Iorga - Istoria Românilor Pentru Poporul Romănesc

  

  Document503 pagini

  Nicolae Iorga - Istoria Românilor Pentru Poporul Romănesc

  Marius Urea

  100% (8)
• Studiul China - Colin Campbell PDF

  

  Document555 pagini

  Studiul China - Colin Campbell PDF

  Hudescu Daniel

  90% (10)
• Nicolae Iorga - Pentru Întregirea Neamului - Cuvîntări Din Războiu 1915-1917

  

  Document241 pagini

  Nicolae Iorga - Pentru Întregirea Neamului - Cuvîntări Din Războiu 1915-1917

  Treizeci Si Trei

  100% (1)
• Nota DMI 3.1

  

  Document1 pagină

  Nota DMI 3.1

  Samy Sanda

  Încă nu există evaluări
• Analele Dobrogei Revista Societăţii Culturale Dobrogene, 02, Nr. 02, Aprilie-Iunie 1921

  

  Document154 pagini

  Analele Dobrogei Revista Societăţii Culturale Dobrogene, 02, Nr. 02, Aprilie-Iunie 1921

  Ionascu Petre

  Încă nu există evaluări
• Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 2 - Oamenii Pamantului

  

  Document359 pagini

  Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 2 - Oamenii Pamantului

  Marius Urea

  100% (2)
• Matematica Si Explorarea Mediului - Clasa 1 - Noua Culegere - Mariana Mogos

  

  Document10 pagini

  Matematica Si Explorarea Mediului - Clasa 1 - Noua Culegere - Mariana Mogos

  hadrian75

  Încă nu există evaluări
• Arhivele Olteniei, 09, Nr. 47-48, Ianuarie - Aprilie 1930 Despre Analele Dobrogei

  

  Document141 pagini

  Arhivele Olteniei, 09, Nr. 47-48, Ianuarie - Aprilie 1930 Despre Analele Dobrogei

  Ionascu Petre

  100% (1)
• Comoara Neamului - Vol. 5 Îndemnuri Satirice, Îndemnuri de Dragoste

  

  Document328 pagini

  Comoara Neamului - Vol. 5 Îndemnuri Satirice, Îndemnuri de Dragoste

  Fagurelu

  100% (5)
• Comoara Neamului - Vol. 8 Descântece

  

  Document327 pagini

  Comoara Neamului - Vol. 8 Descântece

  Fagurelu

  90% (10)
• OMAI NR 14 Din 2009 Pentru Aprobarea Dispozitiilor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor La Amenajari Temporare in Spatii Inchise Sau in Aer Liber

  

  Document9 pagini

  OMAI NR 14 Din 2009 Pentru Aprobarea Dispozitiilor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor La Amenajari Temporare in Spatii Inchise Sau in Aer Liber

  Forum Pompierii

  Încă nu există evaluări
• Comoara Neamului - Vol. 3 Cântece de Dragoste, Cântece de Duh Şi Cântece de Cătănie

  

  Document313 pagini

  Comoara Neamului - Vol. 3 Cântece de Dragoste, Cântece de Duh Şi Cântece de Cătănie

  Fagurelu

  100% (5)
• Anuarul Bucurescilor (Pe Anul 1883)

  

  Document204 pagini

  Anuarul Bucurescilor (Pe Anul 1883)

  Anonymous IogovJW

  100% (1)
• Albumul Istoriei Romanilor PDF

  

  Document98 pagini

  Albumul Istoriei Romanilor PDF

  Daniel Barbu

  100% (1)
• Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cuvente Den Bătrîni - Limba Română Vorbită Între 1550-1600. Volumul 2 - Cărțile Poporane Ale Românilor În Secolul

  

  Document784 pagini

  Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cuvente Den Bătrîni - Limba Română Vorbită Între 1550-1600. Volumul 2 - Cărțile Poporane Ale Românilor În Secolul

  Marcel Voinea

  100% (3)
• Teohari Antonescu, Columna Traiană, Vol 1

  

  Document299 pagini

  Teohari Antonescu, Columna Traiană, Vol 1

  sorin_f

  Încă nu există evaluări
• Manual Sociologie Clasa 11, Editura Corvin

  

  Document4 pagini

  Manual Sociologie Clasa 11, Editura Corvin

  Andreea Daniela

  Încă nu există evaluări
• Saptezeci de Ani de La Infiintarea Societatii Pentru Cultura Si Literatura Romana in Bucovina - 1932

  

  Document256 pagini

  Saptezeci de Ani de La Infiintarea Societatii Pentru Cultura Si Literatura Romana in Bucovina - 1932

  daciandumitrescu

  Încă nu există evaluări
• Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 7 - Reformatorii

  

  Document363 pagini

  Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 7 - Reformatorii

  Marius Urea

  100% (5)
• Indicator Instalare Cutii Hidrant Cu Furtun Semirigid

  

  Document2 pagini

  Indicator Instalare Cutii Hidrant Cu Furtun Semirigid

  LeonardSergiu

  Încă nu există evaluări
• Misterele Ascensiunii - David Wilcock

  

  Document8 pagini

  Misterele Ascensiunii - David Wilcock

  LeonardSergiu

  57% (7)
• Practici de Yoga PDF

  

  Document158 pagini

  Practici de Yoga PDF

  Liviu Dan Pogorevici

  100% (1)
• Acte Necesare Aviz Sau Autorizatie

  

  Document4 pagini

  Acte Necesare Aviz Sau Autorizatie

  LeonardSergiu

  Încă nu există evaluări