construire unor indicateri care trebuie avuti in vedere in definirea si evaluarea calitatii vietii. BINOMUL LOCUIRE / LOCUINTA Forning Ja notiunes de locuire astfel definita, vom incercs inteyreree termenulud de locuinta mai ales din porspe ei urbanistica. In genera unea termanuiut este cea ce "Joc, casa, structie in care locuieste cineva". il Folosese adesea sau imabil pentru o familie, ce si imeroa tru acestea nd termenii consacrati de apartament sau lecuinta unifanilials ABLocuinta (sau unitatea de lecuit oricare er fi ea) poate si dezvoltarii existentei unane ansamblu1 In afara acestel eptiuni, limbs romana permite folosirea cuvintului “locuinta’ im sensu] figurat, ma: ara; de totalitete @ locuintelor, sau problema lecuintelor. acordindu-i astfel oo valoare de generalitate. Ne vom pri si asupra acestei acceptiuni, pentru a depista anumite sensuri importante din punct de vedere arhitectural. Este interesant de remareat faptul ca in limba franceza traduceroa termenuiud "Locuinta" in sens general se face uneori prin “habitat, atit ca “lecuire’ cit si ca trasaturi geografics, canditii “ansamblu de fept a facut ca felative va locuinta", specificatie ca tate sa incerce literatura de special cuvintulus si in limba romana. » corespandantul B anume “habitat"-ulut, intent ionalitat e in sensul satiefacerii prop eptiuni foarte divi nu fac decit sa a menti confirme confuzia terminologi ta anterior, confuzie care =e Eransmis prin imprumituri si preiuart de tarmeni si la noi. pportun ca termenul de iscuinta sa fie estrins cit si limba romana atit in sens a9,im gens Jara, mod in care va fi folosit pe parcursul lucrarii. Aceste aspecte terminologice introguc o se: de semnificatii deosebit de importante si in legatura cu modul in care “locuints" intra in relatie cu "locuirea". Relatia tinoniala locuire / ioe Este evident ca locuirea ca situsre umana necesita Jocuinta, dar relatia dintre locuire si 1 cuinta © oar numai univeca, de determinare (directa sau indirecta - prin intermediul arhite: si a altor discipline conexe!? €m aratat ca locuin ca traire umana s-ar degrada daca ar existe in efara unei reflectari subiective, a unel iradieri care vine dinspre spatiul inconjurator, deci si dinspre mediul construit spre subiectil uman. Mai mult decit atit, de: i idesa de situare ar parea sa implica un princiniu static, fiind vorba despre o trasatura specific umana ea presupune a dubla actiune, acesa de receptare activa, de permanenta intentionalitate si transformare sistemulu lscuinta nu interactiune de tip cauza-efect, dar iterativa, in care efectul isi remodelea 1 entinuind proc! evolutiv ~ deci @ relatie de interdeterminare. In cazul in speta, c. Spe ul amenajat ecuintal netiunii determinants (locusrea) prin fein] in care este receptat obiectiv si individ eriindividual sau social, a cesta uporta. tind Masura in scare unita asupra locuarii, ici perspectivele diverse de abordare a a né-2, da. reies: atit a amenajat +. poate i 2 clar steia, mai inainte: actiunea complexa asupra mediului natural si get echilibrarea sau dereglarea eca-sistemului cultural, influentarea comportamentului uman relatiilor interumane, inducerea unor anumite procese psihice individuale sau la microgrupurilor, modelarea personalitatii, etc. Bin cele mentionate pina acum cred anumit putin ambigua a orientarii cursul studiulu in doua de Loc ulterio: precizeri, necesare pentru o ini Fol caracteristicilor sale intrinseci Incuirea individuala sau generalizatoare, de “ansamb relative la asezarea uma trenuie fa an pr lecuirea diferitelor kipurd fi analizata in alse by Consider ind ca notiunile interdependente «i interac familtales de condit na", deci a in ca se pe acestei el care at fa okeeven si din = mages gratic, secien sis tard nivelul jot face eit mai lucrarit esi termenul de a rested in legat le habit. interacts de colectivitati, si de tives nga, de larga, s spatii i. care une cu care va de 2afeed-back, im care ceterminares imitiala isi pierde importanta in fata permanentulus litativ care se produce, s@ va utiliza « re/locuinka, re felosirea unui singur termen al, in situatiile in acestui binem er duce le Uitina precizare nu mai este d= natura terminologica Gi mai degraba incearca sa cantureze o anumita orientare a jucrardi. Din momentul in care se poate vorbi despre o locuints (deci un adapest cu o anumita intentionalitate da amenajare constienta), asezarile umane au cunoscut nenumarate tipur: de locuinte, variind de la epoca la epoca si de la popor le popar, Pentru moment, din punct de vedere teoretic, nu este importanta chestiunea organizarii spatiale a acestor locuinte, Aceasta va fi wvidentiata si analizata mai depsrte in studiu in masura in care formele lor spatiale si modul d= locuire care se desfasoaré in cadrul lor este considera wtil studiutud si caracteristic. Pentru aspectul pe care il relevan in continuare ne interess: iteriu aplicabil estei mase peste diferentia categaric. indiferent de eanca istorica sau stilistica. Acest criteriu ficidesum unl spatial, ci tine mai degraba ntatavitate pe de © parte si de cantitate pe olutia demersului nici nu este impo sings numai rezultatele abtinute prin aplicarea dewa lungul timpului si in orice tip de ase: umana 5 pot distinge dous egorii mari de lecuinte: locuinta de luy, purtatoare de pres 22de simboluri spatiale, loc! fascinanta, neinhibata (in - locuinta ancnima, danala, discrets, neavind uneori. nici © vValoare in sine, privita din punct de vedere arhitectural, alteori = stralucind prin adierile spatiale primite ce la tocuinta prototip: lecuinta repetabila, adeseori co multiplicare fara personalitate, dar care formeaza prin insumare unei asezari umane si care prin regulile sale de grupare contureaza un nivel al epecificului spatial al unei asezari. De abi mare interes de prima stralucire arhitecturala, neingradite material ori spatial, in vreme ce istoria urbanismului studiaze mai ales evolutia de ansamblu a unei asezari, aplecindu-se asupra generale, spatiilor representative, care consacra urbanistic cre major @1 ssezarii. ech ctu In felul acesta scapa analiz © intreags gama de relatii spatiale, de practici soriale, care chiar daca nu sint specteculease sint cel putin foarte vente, deci capata o anumita forta prin repatare, famine nebagat in seama un domeniu intreg de lecuinte, al carui studiu quce la resante si utile. Sigur ca se poate pune a acest domeniu, atit de difuz deccamdsta, ca si criteriul care a du diferentierea lui, merita sa fie studiat.Lucrarea de fata sorneste de la premiza ca atita vreme domeniu exista, el ar trebui studiat chiar daca nu in veder ponderes $a cantitattva: faptul ca asigura locuirea (a standarde diferite, mai mult sau mai putin acceptabile) a majoritatii locuitorilor unei asezari. In plus, se poate 2, le cars se Ve mai reveni pe Formul parcursul lucrarii, ca prin organizarea acestor locuinte in diferite feluri, prin grupares ler dupa diverse reguli care urmeaza sa fie descoperite, Se contureaza Munitatea" care va da specificul spatial al uni asezari. La nivelul acestsia eta relatia dintre construit pentru binomul locuire / locuinta. Astfel, de-a lungul demersului care urmeaza, s@ var fa [ce Cu predilectie referiri la aceasta erite directii de categorie de lecuinte, incercind di investigare a acestui domeniu mai putin studiat. Locuinta de masa Categoria de locuinte la veferi lucrarea este fe @ comp si neomogena. Ne aceea nici nu am incercet pina acum sa dam o denumira: nu a putem numi locuinta saraca, pentru ca adaposteste diverse paturi sociale, d= la cea mijlocie pina la cea defaverizatas nici locuinta fara arhitect nu ar putea sa constituie © denunire, fiindcs parte din locuintele in discutie Sint construite (in anum iaade) confor Pp unor proiecte: enea, mus ar pute numi cagarece, periferii. aceste locuinte se tari cit si unei log spatialeconfirmat-o; Remine ca singur eriterie categorz: de locuinte (pentru cx in nici un caz nu este vorba de oun anumit tip de locuinta) criteriul cankitetiv, faptul ca adaposteste, la diferite grade de calitate a locuirii, un mare rumar de cameni. Do aceea, singurul mod in care se poate numi este acela de lecuinta “de fond", pentru ca in acest Fel se exclude pozitia privilegiata in cadrul asezarii. Dewa lungul istoriei, aceste locuinte au treecut prin faze foarte diferite, car care nu intereseaza pentru moment decit in masura in care aduc anumite mutatis de natura calitativa (chiar si negeneralizate 1a epoca respectiva), din care sa deduce 4 eminari esentiale ale demeniului+ Desi principala caract istice a categoriei in discutie este de natura cantitativa, nu inseamna ca aceasta masa construita se raspindeste amorf pe suprafata unei asezari umane, rurale sau urbane. Ghiar si lecuintele rurale din unele de de gistantat inert nv verbi de oo spatiala, recpecta totusi o anun a regula in functie do insorire, vinturi dominante, cencitii locale de tere. et s Qucru care se p nd planul merce imediat pri uned A agezari. Cu atit mai mult conctatam ca in asezarile urbane aceste locuinte peaza (cu rare exceplii eparute enarhic) in virtues unor requli de asamblare si imbricare si pe verticala, genering astfel er public, eni-public si privat, ritele practici saciale legate de locu:Masura in care acestea intra in traditia de locuire cu un sens poz si formale, ce furnt anumite traditii si aspiratii de lecuire, dar si referitar la posibile solutionari compozitianale ale acesto te de retinut interesante caracteristica a acostei categorii de locuinte, atit de eteroclita, care isi dobindeste calitatea spatiala prin grupare, in afara calitatii individuale, care poate sa sau nu. Este @l de transfor stud litativ, nu prin acumulari suc esive, ci prin alte requi: proprii, pe care lucrarea va incerca La nivelul ler se peste investiga in modul elementar eletia dintre tipologia locuintei si forma urbana, definitorie pentru fiindea totdesuna structure interigera a unei fost partial structura urbana. Revolutia industriala, cu aglome istics de a dus cantitativa a locuinte, inci laoun rminent. Si anume apare nece Ineuinte pentru un numar mare de oameni. constructie organizata Pu humad in sensul respectarsi une urbanistica, regim de inaltime, uncer antervent administraredefavorizate, ceea ce a devenit “politica de locuire". Tot referiter aceasta tegorie spare ideea de confort modern in sensui sau cel mai “stiintific", dar in acelasi timp se prod: si indwpartares dintre proiectant si utilizater, aspecte caractaristice ale projectarii de locuinte din secolul nostru. Este exemplul cel mai elocvent de mutatie profunda calitativa derivate din cantitativ care transforma categoria compozita de locuinta despre care am discutat de fond", in ea ce nu pina acum, din locuint astazi “locuinta de mase", cu toate implicatiile sale econemice, sociale si spatiale. Fa pastreaza caracteristica de natura cantitativa, ca si interesanta alchimie transforma cantitatea in "“calitete" epatiala, dar in plus. p upline © amegeni 2, rein ceea ce praveste standardul ce locuire si mai ales torhis!d in acest sens 5 plica intentionslitates? existe unei _ strategii de Deci, pe ne vom referi la “Tocuinta de amblu de operatii concept cu posibilitatile de investitie ele sucietstii la un nantat ei controlat in cu nocesitati jn momentul respect Aspectul tatii este insa acela ca dg cameniior o 27locuinta decenta, alaturi de o formidabila masinarie de transport public si privat - dows realizari imense ale ecolului X¥¥, de altfel - a rezultat o modificare a conditiei noastre de locuire urbana, a carei rezolvare. va marea probabil ultimele decenii ale secolului. "Cacis daca forma de locuinta se dezvolta acum dinspre interior sore ior, pornind de la nevaile individuale ale ur atil lecui +s atunci es nu mai po: =a se supuna presiunijor ey corieare ale crasulut ale tesutului. De rior public 2 devenit haotic din altfel, cum spatiul punet de vedere functional, pina ls punctul in pierde cemnificatia efectiva, atunci nici mu mai B iuni exercita’ (Sernard Huet — Are Conceptul de “lecuinte de masa" (care include si pe acela de locuinta sociala, deci subventionata) este, cc i, dar mult mai omogen, desi cuprind= umite conform altor uo peate cuprinde locuinte colective, individu rurale, urbane, ebe. Specificatai terminolo Pentru semnifice in Jimitele caruis va re luerarea, mai est nec precizarea = citorw: Locuinta colectiva, Iseuinta myltietejata, locumnta cu putine niveluri, etc. care primesc semnifi diferite si deseori confuse. In urma listarii diferitelor acceptiuni ale termenilor pusi in discutie, ase cum sint folesiti in literatura despecialitate, cred ca imprecizia si ambiguitetea folosirii lor pravine in general din amestecarea criteriilor de diferentiers. Astfel, locuinta se poate Glasifics dupa diferite criter dupa tipul ds. cole te careia ii este dest va a (rurala, urbanals andarcului de jocuire (locuinta de dupa criteriile masa, locuinta de lux); dupa tipul de acces in locuinte Oocuinta colectiva, individuala si forme intermediare) ; dupa felul de grupare a unitatilor de locuit (insiruita, cuplata, izolata, semiizolata, cover, ets,); dupa regimul d2 inaltime Cacuinta multietajata, lscuinta putine nivel re pe verticala J: dupa modul de desfasui a apartamentului Cla nivel, duplex, triplex); dupa felul projectului care a stat la baza executiei (locuinta tin, | locuinta unica? te Clocuinta de dupa forma de propriet: inchiriat, locuinta propristate particularad; dupa modul | de constructie, etc. Pentru lucrarea de fata intereseaza in mod special mumei unii dintre acesti termeni . Ca atare, asupra ler se va mai insista in cantinuare pent | precizarea anumitor pune Denarece pe parcursul lucrarii modalitatea de scces in unitates de sta ca determinanta pent va incepe cu acest criteriu. Se va intelege prin locuinta colectiva acea lecuinta in care accesul loceteriler la unitatee lor de locuit se face pr ediul unui spatiu semi-public ve tipul casei liftului, holulur ce etay cursiveler, ete. pri individua acea locuinta inc. din spatiul public in spatiul privat al ynitatii de locuit, eventual prin intern iul unui spatiu liber priprivat. Acest fel de a pune problema nu presupune ca lpcuinta indivicuale trebuie neaparat sa fie o locuinta izolata cum se intelege unecri din scrierile de cpecialitate si erasului modern. nici ca nu poate Fi caracteristi eriteriului de Un spatiu mai larg trebuie acor diferentiere dupa regimul de inaitime, desi, aparent, congensul este mai zone ale domeniului in care apa: Dupa o definitie data de un colocviy CIAM ar exista, din acest punct de vedere, trei feluri de locuinte: sub cormana arborilor locuinte joase, locuinte cover), 1a nivelul frunzisulur (locuinte cu inaltims moderata, ai Jocuinte in banda, imsiruite, ste supra arborilor (constructii pe inaltine mare, imobile turnuri, ate de tipul lncuinta multietajata si locuint obligatoriu, La nei, practice de pr ineehaterit denumires Ge lnrninta inalta pentru imabilele de lecuit cu peste sare les cinci nive au cadus in jurul a cu puting imobilul 0 8. it 2 & ft Ls - ti nu wi, prin. car Pra, Credem c accesta cu prea mare usurinta eceste inteleeuri care ddin aria de discutia a preccupari locuintele cu mai putin de patru niveluri 53 duc, implicit, ia un fel de conse ssupre parerii oc locuinta urbana cu putine niveluri nu posts Fi decitlocuinta colectiva Pré, desi practica de proiectare din a dovedit ca lucrurile nu stau asa. Exista in literatura de Specialitate denumiri de tipul frantuzesculus "slein-pied", sau englezescului "low-rise, high-density", pe care limba romana nu le-a tradus pentru ca nici proiectarea nu le foloses' care cesemneazs in general lecuinte in regim dene de constructio, dar desfasurate pe putine niveluri. Din punct de vedere calitativ, consideram ca limita admisibila de inaltime, la care se poate ajunge cenfortabil fare escenser, este P+5 ece este deja acceptata in majoritatea tarilor cus voltare medie Wo fidicsta. Se ver considera cuprinse in aceasta categorie toate tipurile posibile de lecuinte: colective, individuale si diferite forme intermediare asa cum se va Vedea pe parcurs, locu inte la nivel, duplex, cu cucsiva, etre. diferite feluri, ingirujte, covar, ete., ca i de imbricare derivate din diverse combi ale acestare.