Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Drept

Catedra de Drept Penal si Criminalistica

Proiect de cercetare

Dreptul penal

Tema : Reglementarea rspunderii penale pentru infraciunile contra justiiei n

legislaia penal turc: analiz de drept comparat

Efectuat : Nenia Radu ,Grupa 312

Verificat : Doctor in drept, lector universitar : Vitalie Stati

Chisinau,2016
 Introducere :

In societatea moderna rolul de a infaptui justitia si l-a asumat statul.Faptul ca justitia este
monopolul statului implica doua consecinte :

a ) nici-o alta autoritate decit instantele judecatoresti legal instituite nu pot infaptui justitia,
prin pronuntarea unor hotariri care sa se bucure de autoritatea lucrului judecat si de forta
executorie. In acest sens, al 1 art 115 din Constitutia RM prevede ca justitia se infaptuieste
prin Curtea Suprema de Justitie, prin curtile de apel si prin judecatorii; pentru anumite
categorii de cauze pot functiona, potrivit legii, judecatorii specialize ;

b) cealalta consecinta a principiului, potrivit caruia justitia este monopolul statului, este ca
statul este obligat sa imparta justitia atunci cind se socilita acest lucru. Judecatorul care a fost
investit cu solutionarea unei cereri nu poate refuza judecata. Bineinteles, este un ideal ca
judecatorul sa solutioneze cauza cu care a fost investit in temeiul unui text de lege al carui
continut sa fie neechivoc si perfect aplicabil situatiei de fapt ce caracterizeaza speta.

Valoarea sociala fundamentala , aparata impotriva infractiunilor prevazute in Capitolil XIV

din Partea Speciala a Codului Penal , include urmatoarele segmente : 1) activitatea de
examniare si solutionare a cauzelor de catre instantele de judecata ; 2) activitatle desfasurate
in parallel de catre alte persoane decit judecatorii, care contribuie la justa solutionare a
cauzelor ( activitate projudiciala) ; 3) activitatea ce precede judecata ( activitatea
prejudiciala); 4) activitatea ulterioara judecatii, presupunind punerea in executare a hotaririi
judiciare ( activitatea postjudiciala).

Astfel , prin infractiuni contra justitiei se au in vedere faptele prejudiciabile, savirsite cu

itnentie, care aduc atingere, in mod exclusive sau in principal, relatiilor sociale cu privire la
activitatea de infaptuire a justitiei sau la activitatea de contribuire la infaptuirea justitiei, si
care sunt specificate la art 302-323 CP RM.
Infraciunile contra justitiei in legislaia Turca le putem gasi in Capitolul XI Infrac iuni mpotriva
natiunii si a statului i XII Infraciuni mpotriva organelor de nfptuire a justi iei i a Cur ii

n cele ce vor urma vom ncerca s comparm nfrac iunile Contra justi iei din legisla ia Turca cu cele
prevazute de legiuitorul autohton.

Art.258 Divulgarea secretului de birou

(1) Orice funcionar public care dezvluie sau s publice documentele confiden iale, deciziile i
ordinele sau alte notificri emise la el, n virtutea func iei sale, sau faciliteaz accesul la aceste
informaii i documente de ctre teri, se pedepsete cu nchisoare de la un an la patru ani.

(2) Aceeai pedeaps se aplic, de asemenea, pentru persoana care efectueaz actele men ionate n
prima subseciune la expirarea perioadei de birou.

Legislatia autohton nu prevede exact asa infractiune , nsa consider dispozi iile aceastui articol
inglobeaza dispoziiile prevzute la art 315 i 316 al CP RM . O norm special cum sunt art. 315 i
316 CP RM n legislaia Turca nu putem urmri . n cazul acestor 3 infrac iuni obiectul juridic
imaterial il constitue informaia secret. n art.258 calitatea de subiect al infrac iunii o are doar
funcionarii publici , n comparaie cu art.315 unde calitatea de subiect al infrac iunii i revine
persoanei care efectueaza urmrirea penal sau persoanei abilitate cu control asupra desf urrii
urmririi penale.

Urmtoarea infraciune care va fi analizat este stipulate la Articolul 275- Expertiza sau interpretare
contrar adevrului

(1) n cazul declarrii de opinie contrar adevrului de ctre expert , care este numit de ctre
organele judiciare sau a persoanei (persoanelor) sau a unui comitet autorizat s efectueze investiga ii
legale sau audierea martorilor sub jurmnt, infractorul se pedepsete cu nchisoare de la un an la
trei ani.

(2) Prevederile primului aliniat se aplic n cazul unei interpretri false a declara iilor sau a
documentelor de ctre un interpret care este numit de persoana (persoanele) sau comitetul men ionat
n prima subseciune,

Acest articol l putem echivala cu art.312 CP RM. ns in art 312 CP in calitate de subiect al
infraciunii potae fi martorul sau partea vtmat , concluzia fals de ctre specialist sau expert,
traductor sau interpret ; ns legiuitorul turc n art 275 la alin (1) n calitate de subiect al infrac iunii
prevede doar expertul , i in alin (2) n calitate de subiect al infrac iunii este interpret.
Ceia ce ine de pedeapsa legislaia turca prevede de la un an la trei ani pentru ambele aliniate ; in CP
RM la art 312 pentru alin.(1) legiuitorul stabileste pedeapsa de pn la 2 ani i cu (sau fr) privarea de
dreptul de a ocupa o anumit funcie sau de a exercita o anumit activitate pe un termen de pn la 2
ani., dar mai este i alin.(2) unde ne este dat un ir de agravante pentru care pedeapsa se mareste pn
la 5 ani cu (sau fr) privarea de dreptul de a ocupa o anumit func ie sau de a exercita o anumit
activitate pe un termen de pn la 3 ani.

Articolul 280 n comparaie cu art.310 CP RM.

Distrugerea, ascunderea sau modificarea probelor

Articolul 280-

(1) Orice persoan care distruge, terge, ascunde, modificri sau corupe dovezile pentru a dovedi
comiterea infraciuni, n scopul de a ascunde adevrul se pedepse te cu nchisoare de la ase luni la
cinci ani. O persoan nu poate fi pedepsit n conformitate cu prevederile prezentului articol din cauza
unei infraciuni comise personal sau implicate n svr irea ei.

(2) n cazul comiterii acestei infraciuni de ctre un func ionar public n legtur cu datoria, pedeapsa
care urmeaz s fie aplicat este majorat cu o jumtate.

(3) Patru cincimi din pedepsele care urmeaz s fie impuse pentru infrac iunile definite n aceast
seciune este redus proporional n cazul n care persoana implicat n infrac iune furnizeaz dovezile
ascunse n faa instanei nainte de declararea deciziei de condamnare.

Infraciunea dat o echivalm cu infraciunea prevzuta la art.310 CP RM. Legiutorul turc pe linga
ipoteza de falsificare mai presupune si ditrugerea, ascunderea, adica mai multe modalitati normative
decit legiutorutl moldav.
n legislaia RM subiect poate fi la alin.1 orice participant la proces sau reprezentatnt al acestui, in
contrast, legilstaltia turca prevede ca subiect poate fi orice persoana. Legiutorul turc prevede si un
temei de liberare de raspundere penala: O persoan nu poate fi pedepsit n conformitate cu prevederile
prezentului articol din cauza unei infraciuni comise personal sau implicate n svr irea ei , in timp ce
legea RM nu prevede acest lucru.
(2) n cazul comiterii acestei infraciuni de ctre un func ionar public n legtur cu datoria,
pedeapsa care urmeaz s fie aplicat este majorat cu o jumtate., agravanta data CP al RM nu o
prevede. Modul de a prevedea pedepsele este diferita.
(3) Patru cincimi din pedepsele care urmeaz s fie impuse pentru infrac iunile definite n aceast
seciune este redus proporional n cazul n care persoana implicat n infrac iune furnizeaz dovezile
ascunse n faa instanei nainte de declararea deciziei de condamnare.
Temeiul dat de liberare, consider ca este unul extrem de util pe care legiuitorul moldav nu-l prevede,
ar fi binevenit implentarea acestuia in CP al RM.
Urmtoarea infraciune analizara este prevzuta de art 286 CPT echivalent cu art.303 CP RM

ncercarea de a influena un proces

Articolul 286

(1) Orice persoan care face declara ie oral sau scris pn la finalizarea anchetei sau a urmririi
penale a procedat la un eveniment pentru a influena procurorului, judectorului, instan a de judecat,
experi i martori, se pedepsete cu nchisoare de la ase luni la trei ani .

(2) n cazul comiterii acestei infraciuni prin pres i de publicare de organe, pedeapsa care urmeaz s
fie aplicat este majorat cu o jumtate.

n acest articol se menioneaza i victim infrac iunii : procurorul , judectorul , instan a de judecata
,expertul i marotrul , la art 303 legiuitorul sa expus doar asupra faptului ca faptuitorul ncearca printr-
un mod sau altul sa amestice mersul judecrii . Cred ca prin sintagma Amestecul sub orice form
mentionat la alin.(2) art.303 se poate ncadra i ipoteza prevzuta la alin (2) art.286.

Sanciunile acestor infraciuni difer , in CP RM al alin. (1) pedeapsa este de la 200 la 500 UC sau de
la 180 la 240 ore de munc neremunerat n folosul comunit ii sau priva iunea de libertate pn la 2
ani; la alin (2) pedeapsa este de la pn la 350 UC sau de la 180 la 240 ore de munc neremunerat n
folosul comunitii ; la alin. (3) pedeapsa este de la 400 la 600 UC sau priva iunea de libertate pn la
4 ani , cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate pe un
termen de pn la 3 ani.

Urmatoarea infraciune este prevzut de art 290 o vom compara cu art.317.

Evadarea din nchisoare

Articolul 290- (1) Deinutul sau condamnatul care scap din institu ia penal de executare, sau
nchisoarea sau locul unde este inut sub observaie se pedepse te cu nchisoare de la ase luni la un
an.

(2) n cazul comiterii acestei infrac iuni, prin utilizarea for ei sau a amenin rii, infractorul este supus
nchisoare de la un an la trei ani.

(3) n cazul comiterii acestei infraciuni n comun de ctre un grup armat format de ctre de inu i sau
condamnai, pedeapsa care urmeaz s fie aplicate n conformitate cu subsec iunea de mai sus este
majorat cu o singur turm.

(4) n cazul n care consecinele agravate din infrac iunii de vtmare sau de omucidere vinovat de
delict de infraciune sunt create n timpul comiterea acestei infrac iuni, sau deteriorare este dat de
proprietate, autorul acesteia se pedepse te suplimentar n conformitate cu dispozi iile referitoare la
infraciunile menionate anterior.

(5) Dispoziiile prevzute n prezentul articol se aplic, de asemenea, pentru de inu ii care lucreaz n
afara instituiei de executare penal i cei a cror pedeaps cu nchisoarea este comutat n amenda de
sancionare.

(6) condamnatul care nu respect cerinele speciale de execu ie de nchisoare pe termen scurt se
pedepsete cu nchisoare de la o lun la dou luni; poriunea rmas a pedepsei este executat
suplimentar.

Subiecii infraciunii sunt la fel. n ambele articole de inutul e persoana care se afl sub arest
preventiv, i condamnatul cel ce executa pedeapsa cu inchisoare.
Sanciunea din CP RM e mai aspr, prevede sanciunea cu nchisoare de pina la 3 ani, n compara ie
cu cealalt norma. Structura alineatelor e diferit, n CP RM sunt 3 aliniate, dintre care al 2-lea sunt
circumstane agravante , cealalt norma e formata din (6) aliniate. La cealalt norma lipse te ca
circumstan agravant aplicarea armei , celelalte coincide. Alin (4) art 290 CP turcesc este mentionat
faptul ca daca vatamarea sau omuciderea sunt create in timpul comiterii acestei infractiuni , sau
deteriorare de proprietate , autorul se pedepseste suplimentar la fel se procedeaza si in RM, doar ca
legiuitorul nu a considerat oportun de a indica expres acest fapt in norma.

O diferenta evidenta se observa la alin. (5) , n legisla ia autohton legiuitorul nu a prevzut acest lucru
, deoarece acest articol se rsfringe doar asupra de inu ilor penetenciarilor.
Alin. (6) ,depinde ce se are in vedere prin cerinte speciale de executie de inchisoare pe termen scurt ,
la noi nu este prevazuta asa norma, insa avem art 319 cu Eschivarea de la executarea pedepsei a
condamnatului caruia i s-a permis sa plece pe scurta durata din locurile de detinere.

.
 Concluzie :

Nu toate infraciunile prevazute de Capitolul XIV al Codului Penal al Republicii Moldova sun
prevzute de legislaia turca , i invers , n Codul Penal al Turciei la acest capitol sunt infrac iuni care
lipsesc n legislaia autohton.

n urma analizrii acestor infraciuni pot spune cu certitudine ca legisla ia autohtona este mai bine
structurat , legiuitorul autohton sa expus mai clar asupra tuturor infrac iunilor prevzute din acest
Capitol , sa strduit sa acopere toate dispozi iile la svr irea acestor infrac iuni . La capitolul
sanciunilor consider ca ambii legiuitori au fost aproape unul de altul , acestea nu difer mult una de
alta.