Integrale improprii

Maria Joita

1 Deni
tii
si exemple
Fie intervalul [a; b); b 2 R [ f1g si f : [a; b) ! R o functie local integrabil
a
(integrabil
a pe orice interval nchis din [a; b)).
Denitia 1.1 Spunem ca functia f este integrabila pe [a; b) sau ca integrala
Rb
improprie f (x) dx este convergenta, daca exista si este nita
a

Rt n otata R
b
lim f (x) dx = f (x) dx:
t%b a a

Rb
n caz contrar, spunem ca integrala improprie f (x) dx este divergenta.
a

Teorema 1.2 Fie f; g : [a; b) ! R doua functii de clasa C (1) pe [a; b) astfel
Rb
nct exista si este nita lim f (x) g (x). Atunci integralele improprii f (x) g 0 (x) dx
x%b a
Rb
si f 0 (x) g (x) dx au aceea
si natura. n cazul convergentei, avem
a

Rb Rb
f (x) g 0 (x) dx = lim f (x) g (x) f (a) g (a) f 0 (x) g (x) dx:
a x%b a

Proof. Din
Rt Rt
f (x) g 0 (x) dx = f (t) g (t) f (a) g (a) f 0 (x) g (x) dx
a a

Rb
a f (x) g 0 (x) dx convergent
pentru orice t 2 [a; b), deducem c a dac
a si numai
a
Rb
a f (x) g 0 (x) dx este convergent
dac a, si
a

Rb Rb
f (x) g 0 (x) dx = lim f (x) g (x) f (a) g (a) f 0 (x) g (x) dx:
a x%b a

1
Teorema 1.3 Fie f : [a; b) ! R o functie continua si ' : [c; d) ! R o functie de
clasa C (1) astfel nct '0 (t) > 0 pentru orice t 2 [c; d); ' (c) = a si lim ' (t) = b.
t%d
Rb Rd
Atunci integralele improprii f (x) dx si f (' (t)) '0 (t) dt au aceea
si natura. n
a c
cazul convergentei, avem

Rb Rd
f (x) dx = f (' (t)) '0 (t) dt:
a c

Proof. Fie u 2 [a; b). Atunci

1
Rt ' R (t)
f (x) dx = f (' (t)) '0 (t) dt
a c

si
1
Ru ' R (u)
lim f (x) dx = lim f (' (t)) '0 (t) dt
u%b a u%b c
1
' R (u) Rd
= lim
1
f (' (t)) '0 (t) dt = f (' (t)) '0 (t) dt:
' (u)%d c c

Exercitii 1.4 Studiati convergenta urmatoarelor integrale improprii:

R1
1. cos xdx
0

R1 1
2. x2 4 dx
3

R1
3. p x dx
1 x2
0

R1 1
4. x dx; 2 R; a > 0
a

Rb 1
5. (b x) dx; 2R
a

Proof. (1). Din faptul c

a

Rt
lim cos xdx = lim (sin t sin 0) = lim sin t
t%1 0 t%1 t%1

nu exist
a, deducem c
a integrala improprie este divergent
a.

2
 (2). Din
Rt 1 1 t 2 1 1 1
lim dx = lim ln ln = ln 5
t%1 3 x2 4 t%1 4 t+2 4 5 4

rezult
a c
a integrala improprie este convergent
a si
R1 1 1
dx = ln 5:
3 x2 4 4

(3). Din
Rt x p
lim p dx = lim 1 t2 + 1 = 1
t%1 0 1 x2 t%1

rezult
a c
a integrala improprie este convergent
a si
R1 x
p dx = 1:
0 1 x2
(4). Pentru 6= 1;
Rt 1 1 1 1
lim dx = lim t1 a1 = 1a dac
a >1
:
t%1 a x t%1 1 1 dac
a <1

Pentru = 1;
Rt 1
lim dx = lim (ln t ln a) = 1:
t%1 a x t%1

R1 1
Prin urmare, x dx este convergent
a pentru > 1 si divergent
a pentru
a
1:
(5). Pentru 6= 1;
Rt 1 1 1 1
lim dx = lim (b t) (b a)
t%b a (b x) t%1 1
1 1
1 (b a) dac
a <1
= :
1 dac
a >1

Pentru = 1;
Rt 1
lim dx = lim ( ln (b t) + ln (b a)) = 1:
t%1 a b x t%1

Rb 1
Prin urmare, (b x) dx este convergent
a pentru < 1 si divergent
a pentru
a
1:
Fie intervalul (a; b]; a 2 R [ f 1g si f : (a; b] ! R o functie integrabil
a pe
orice interval nchis din (a; b]:

3
Denitia 1.5 Spunem ca functia f este integrabila pe (a; b] sau ca integrala
Rb
improprie f (x) dx este convergenta, daca exista si este nita
a

Rb
lim f (x) dx
t&a t

si
Rb Rb
f (x) dx = lim f (x) dx:
a t&a t

Rb
n caz contrar, spunem ca integrala improprie f (x) dx este divergenta.
a

Fie intervalul (a; b); a 2 R [ f 1g ; b 2 R [ f1g si f : (a; b) ! R o functie

integrabil
a pe orice interval nchis din (a; b):

Denitia 1.6 Spunem ca functia f este integrabila pe (a; b) sau ca integrala

Rb
improprie f (x) dx este convergenta, daca exista si este nita
a

Ru Ru
lim lim f (x) dx = lim lim f (x) dx
u%b v&a v v&a u%b v

si
Rb Ru
f (x) dx = lim lim f (x) dx :
a u%b v&a v

Rb
n caz contrar, spunem ca integrala improprie f (x) dx este divergenta.
a

Propozitia 1.7 Fie f; g : I ! R, unde I este un interval de forma [a; b) sau

(a; b] sau (a; b), doua functii integrabile pe orice interval nchis din I; ; 2 R
si c 2 I.

1. Daca f si g sunt integrabile pe I, atunci f + g este integrabila pe I si

Rb Rb Rb
( f + g) (x) dx = f (x) dx + g (x) dx:
a a a

2. Daca f este integrabila pe I, atunci f este integrabila pe [c; b); respectiv

pe (a; c]; respectiv pe (a; c] si [c; b), si

Rb Rc Rb
f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx:
a a c

4
Observatia 1.8 1. Fie f : [a; b) ! R o functie local integrabila. Integrala
Rb
improprie f (x) dx este convergenta daca si numai daca pentru orice c 2
a
Rb
(a; b) ; integrala improprie f (x) dx este convergenta daca si numai daca
c
Rb
exista c 2 (a; b) astfel nct integrala improprie f (x) dx este convergenta.
c

Rb
2. Fie f : (a; b] ! R o functie local integrabila. Integrala improprie f (x) dx
a
este convergenta daca si numai daca pentru orice c 2 (a; b) ; integrala
Rc
improprie f (x) dx este convergenta daca si numai daca exista c 2 (a; b)
a
Rc
astfel nct integrala improprie f (x) dx este convergenta.
a

Rb
3. Fie f : (a; b) ! R o functie local integrabila. Integrala improprie f (x) dx
a
este convergenta daca si numai daca pentru orice c 2 (a; b) ; integralele im-
Rb Rc
proprii f (x) dx si f (x) dx sunt convergente daca si numai daca exista
c a
Rb Rc
c 2 (a; b) astfel nct integrala improprie f (x) dx si f (x) dx sunt con-
c a
vergente.
R1 1
Exemple 1.9 Studiati convergenta integralei improprii x2 4 dx:
2

Proof. I.Din
Ru 1 u 2 1 v 2
lim lim dx = lim lim ln ln
u%1 v&2 v x2 4 u%1 u+2
v&2 4 v+2
1 u 2 1 v 2
= lim ln lim ln =1
4 u%1 u + 2 4 v&2 v + 2
rezult
a c
a integrala improprie este divergent
a.
R1 1
II. Scriem integrala x2 4 dx ca sum a de dou
a integrale,
2

R1 1 R3 1 R1 1
dx = dx + dx:
2 x2 4 2 x2 4 3 x2 4

R1 1
R3 1
R3 1
Deoarece, x2 4 dx este convergent
a si x2 4 dx este divergent
a (lim 2 dx =
3 2 t&2 t x 4

1
R1
lim ln 15 ln tt+22 = 1) integrala improprie 1
x2 4 dx este divergent
a.
t&2 4 2

5
2 Integrale improprii
si serii numerice
Fie f : [a; b) ! R o functie local integrabil
a, (bn )n un sir crescator astfel nct
Rbn
a = b0 < b1 < :::: < bn < ::: < b si lim bn = b si un = f (x) dx; 8n 2 N :
n!1
bn 1

Rb
Teorema 2.1 1. Daca integrala improprie f (x) dx este convergenta, atunci
a
P
1 Rb
seria de numere reale un este convergenta cu suma f (x) dx .
n=1 a

P
1
2. Daca f este pozitiva ( f (x) 0; 8x 2 [a; b)) si seria de numere reale un
n=1
Rb
este convergenta, atunci integrala improprie f (x) dx este convergenta.
a

Proof. (1). Pentru orice n 2 N ,

P
n P
n Rbk Rbn
sn = uk = f (x) dx = f (x) dx:
k=1 k=1 bk 1 a

Rb
ntruct integrala improprie f (x) dx este convergent
a si lim bn = b; exist
a si
a n!1
este nit
a
Rb Rt Rbn
f (x) dx = lim f (x) dx = lim f (x) dx:
a t%b a n!1 a

Prin urmare,
Rbn Rb
lim sn = lim f (x) dx = f (x) dx
n!1 n!1 a a

P
1 Rb
si seria de numere reale un este convergent
a cu suma f (x) dx .
n=1 a
Rt
(2). ntruct f este pozitiv
a, functia F : [a; b) ! R; F (t) = f (x) dx este
a
cresc
atoare. Pentru orice t 2 [a; b), exist a n 2 N astfel nct bn 1 t bn , si
atunci
bn
R 1 Rt Rbn
f (x) dx f (x) dx f (x) dx:
a a a

Prin urmare, exist

a

Rt Rbn P
n P
1
lim f (x) dx = lim f (x) dx = lim uk = un
t%b a n!1 a n!1 k=1 n=1

Rb
si deci integrala improprie f (x) dx este convergent
a.
a

6
Corolar 2.2 (Criteriul integral al lui Cauchy) Fie f : [1; 1) ! R o functie
P
1
pozitiva si monotona. Atunci seria numerica f (n) este convergenta daca si
n=1
R1
numai daca integrala improprie f (x) dx este convergenta. n plus,
1

P
1 R1
f (n) = f (x) dx:
n=1 1

Proof. Functia f este local integrabil

a pe [1; 1), ntruct f este monotona.
P R
1 n+1
Conform teoremei anterioare, seria de numere reale f (x) dx ( alegem
n=1 n
bn = n + 1; n 2 N ) este convergent
a dac
a si numai dac
a integrala improprie
R1
f (x) dx este convergent
a si
1

P R
1 n+1 R1
f (x) dx = f (x) dx:
n=1 n 1

Presupunem c a functia f este descresc

atoare. Astfel, pentru orice n 2 N si
x 2 [n; n + 1], avem ca

f (n + 1) f (x) f (n) :

Atunci
R
n+1
f (n + 1) f (x) dx f (n) ;
n

si astfel
P
n P R
n n+1 P
n
f (k + 1) f (x) dx f (k); 8n 2 N :
k=1 k=1 n k=1

P
1 R
n+1
Prin urmare, seria de numere reale f (x) dx este convergent
a dac
a si
n=1 n
P
1
numai dac
a seria de numere reale f (n) este convergent
a.
n=1

R1 1
Exemple 2.3 Studiati convergenta integralei improprii x dx; 2 R:
1

Proof. Consider functia f : [1; 1) !8R; f (x) = x1 . Functia f este pozitiv

a si
0
< > 0 dac a <0
monotona, ntruct f (x) = x +1 = = 0 dac a = 0 : Atunci integrala
:
< 0 dac a >0
R1
improprie x1 dx este convergent a dac
a si numai daca seria de numere reale
1
P
1
1
n este convergent
a.
n=1

7
3 Integrale improprii din func
tii pozitive
Teorema 3.1 (Criteriul compara tiei ) Fie f; g : [a; b) ! R doua functii
pozitive, local integrabile pe [a; b) astfel nct f (x) g (x) pentru orice x n
[a; b).
Rb
1. Daca integrala improprie g (x) dx este convergenta, atunci integrala im-
a
Rb
proprie f (x) dx este convergenta.
a

Rb
2. Daca integrala improprie f (x) dx este divergenta, atunci integrala im-
a
Rb
proprie g (x) dx este divergenta.
a

Rt
Proof. (1) ntruct f este pozitiv
a, functia F : [a; b) ! R; F (t) = f (x) dx
a
este o functie pozitiva si cresc
atoare. Din 0 f (x) g (x) ; 8x 2 [a; b) deducem
c
a
Rt Rt Rb
0 f (x) dx g (x) dx g (x) dx; 8t 2 [a; b)
a a a
Rt
si deci functia F este m
arginit
a. Prin urmare, exist
a si este nit
a lim f (x) dx
x%b a
Rb
si deci integrala improprie f (x) dx este convergent
a.
a
Rb
(2) ntruct f este pozitiv
a si f (x) dx este divergent
a, functia F : [a; b) !
a
R;
Rt
F (t) = f (x) dx
a
este o functie pozitiv
a, cresc
atoare si nem
arginit
a. Prin urmare,
Rt
lim f (x) dx = 1:
x%b a

Din 0 f (x) g (x) ; 8x 2 [a; b) rezult

a c
a
Rt Rt
0 f (x) dx g (x) dx; 8t 2 [a; b)
a a

si
Rt Rt
1 = lim f (x) dx lim g (x) dx:
x%b a x%b a

Rb
Prin urmare, g (x) dx este divergent
a.
a

8
Teorema 3.2 (Criteriul compara tiei la limit a) Fie f; g : [a; b) ! R doua
functii pozitive, local integrabile pe [a; b) astfel nct exista lim fg(x)
(x)
= l.
x%b

Rb Rb
1. Daca l 2 (0; 1) ; atunci cele doua integrale improprii f (x) dx si g (x) dx
a a
au acee
si natura.
Rb
2. Daca l = 0 si integrala improprie g (x) dx este convergenta, atunci inte-
a
Rb
grala improprie f (x) dx este convergenta.
a

Rb
3. Daca l = 1 si integrala improprie g (x) dx este divergenta, atunci inte-
a
Rb
grala improprie f (x) dx este divergenta.
a
f (x)
Proof. (1) Din lim = l rezult
a c
a, 8 " > 0; 9 b" 2 (a; b) astfel nct
x%b g(x)

( ) (l ") g (x) f (x) (l + ") g (x) ; 8x 2 [b" ; b):

Deoarece l > 0, putem s
a alegem " > 0 astfel nct l " > 0:
Rb Rb
Dac
a f (x) dx este convergent a, atunci f (x) dx este convergent
a si din
a b"
Rb
relatia ( ) si Criteriul comparatiei deducem c
a g (x) dx este convergent
a, si
b"
Rb
deci g (x) dx este convergent
a.
a
Rb Rb
Dac
a f (x) dx este divergent
a, atunci f (x) dx este divergent
a si din re-
a b"
Rb
latia ( ) si Criteriul comparatiei deducem c
a g (x) dx este divergent
a, si deci
b"
Rb
g (x) dx este divergent
a.
a
f (x)
(2) Din lim = 0 rezult
a c
a, 8 " > 0; 9 b" 2 (a; b) astfel nct
x%b g(x)

( ) 0 f (x) "g (x) ; 8x 2 [b" ; b):

Rb Rb
Dac
a g (x) dx este convergent
a, atunci g (x) dx este convergent
a si din relatia
a b"
Rb
( ) si Criteriul comparatiei deducem c
a f (x) dx este convergent
a, si deci
b"
Rb
f (x) dx este convergent
a.
a

9
 f (x)
(3) Din lim = 1 rezult
a c
a, 8 " > 0; 9 b" 2 (a; b) astfel nct
x%b g(x)

( ) 0 "g (x) f (x) ; 8x 2 [b" ; b):

Rb Rb
Dac a, atunci g (x) dx este divergent
a g (x) dx este divergent a si din relatia
a b"
Rb
( ) si Criteriul comparatiei deducem c
a f (x) dx este divergent
a, si deci
b"
Rb
f (x) dx este divergent
a.
a

Corolar 3.3 Fie f : [a; 1) ! R o functie pozitiva, local integrabila pe [a; 1)

astfel nct exista lim x f (x) = l.
x!1

R1
1. Daca > 1 si l 2 [0; 1); atunci f (x) dx este convergenta.
a

R1
2. Daca 1
si l 2 (0; 1) [ f1g; atunci f (x) dx este divergenta.
a

Corolar 3.4 Fie f : [a; b) ! R o functie pozitiva, local integrabila pe [a; b)

astfel nct exista lim (b x) f (x) = l.
x!1

Rb
1. Daca < 1 si l 2 [0; 1); atunci f (x) dx este convergenta.
a

Rb
2. Daca 1 si l 2 (0; 1) [ f1g; atunci f (x) dx este divergenta.
a

Corolar 3.5 Fie f : (a; b] ! R o functie pozitiva, local integrabila pe (a; b]

astfel nct exista lim (x a) f (x) = l.
x!1

Rb
1. Daca < 1 si l 2 [0; 1); atunci f (x) dx este convergenta.
a

Rb
2. Daca 1 si l 2 (0; 1) [ f1g; atunci f (x) dx este divergenta.
a

Exemple 3.6 Studiati convergenta urmatoarelor integrale improprii:

R2
1. p dx
x 3x2 2x 1
1

R1 dx
2. p
3x2 2x 1
1

10
 R2
3. ln (cos t) dt
0

R1 arctan x
4. p
3 2
dx
1 (1 x2 )

1
Proof. (1) Functia f : (1; 2] ! R; f (x) = p
x 3x2 2x 1
este continu
a si pozitiv
a.
Din
1 (x 1)
lim (x 1) p = lim q
x&1 x 3x2 2x 1 x&1
x 3 (x 1) x + 1
3
1 1
= p pentru = <1
3 2

R2
si Criteriul comparatiei la limit
a, deducem c
a integrala p dx este con-
x 3x2 2x 1
1
vergent
a.
1
(2) Functia f : (1; 1) ! R; f (x) = p
3x2 2x 1
este continu
a si pozitiv
a.
Din
1 (x 1)
lim (x 1) p = lim q
x&1 3x2 2x 1 x&1
3 (x 1) x + 1
3
1 1
= p pentru = <1
3 2
R1 dx
si Criteriul comparatiei la limit
a, deducem c
a integrala p
3x2 2x 1
este con-
1
vergent
a n 1.
Din
1 1
lim x p = p pentru =1
x!1 3x2 2x 1 3
R1 dx
si Criteriul comparatiei la limit
a, deducem c
a integrala p
3x2 2x 1
dx este di-
1
R1 dx
vergent
a n 1. Prin urmare, p
3x2 2x 1
dx este divergent
a.
1
(3) Functia f : [0; 2 ) ! R; f (x) = ln (cos t) este continu
a si pozitiv
a. Din
r sin t
ln (cos t) cos t
lim t ( ln (cos t)) = lim 1 = lim 3
t% 2 2 t% 2
t 2 t% 2 1
t 2
2 2 2
3
2
2 t
= 2 lim
t% 2 cos t
1

2 t 2 1
= 3 lim = 0 pentru = <1
t% 2 sin t 2

11
 R2
si Criteriul comparatiei la limit
a, deducem c
a integrala ( ln (cos t)) dt este
0
R2
convergent
a, deci si ln (cos t) dt este convergent
a.
0
arctan x
(4) Functia f : (1; 1) ! R; f (x) = p
5 2 2
este continu
a si pozitiv
a.
(1 x )
Din
arctan x 2
lim (x 1) q = p pentru = <1
x&1 3
(1 x2 )
2 434 3

R1 arctan x
si Criteriul comparatiei la limit
a, deducem c
a integrala p
3
este conver-
2 2
(1 x )
1
gent
a n 1.
Din
arctan x 4
lim x q = pentru = >1
x!1 3 2 2 3
(1 x2 )
R1
si Criteriul comparatiei la limit
a, deducem c
a integrala parctan x 3 dx este con-
2
(1 x )
1
R1 arctan x
vergent
a n 1. Deci p
3
dx este convergent
a.
2 2
(1 x )
1

4 Criterii generale de convergen

ta

Propozitia 4.1 Fie f : [a; b) ! R o functie local integrabila. Daca integrala
Rb
improprie f (x; y)dx este convergenta, atunci pentru orice sir de numere reale
a
(bn )n din (a; b) cu lim bn = b; sirul de numere reale fun gn ;
n!1

Rbn
un = f (x)dx
a

Rb
coverge catre f (x)dx:
a

Proof. Fie " > 0:

Rb
Deoarece f (x)dx este convergent
a, exist
a b" 2 [a; b) astfel nct
a

Rb
f (x)dx < "; 8t 2 (b" ; b) :
t

Fie (bn )n un sir de numere reale din (a; b) cu lim bn = b. Atunci, exist
a
n!1
n" 2 N astfel nct b" < bn < b; 8n n" . Din cele de mai sus obtinem c
a
Rb Rbn Rb Rb
un f (x)dx = f (x)dx f (x)dx = f (x)dx < "; 8n n" :
a a a bn

12
 Rb
Prin urmare sirul de numere eale fun gn converge c
atre f (x)dx.
a

Teorema 4.2 (Cauchy-Bolzano) Fie f : [a; b) ! R: Atunci exista si este

nita lim f (t) daca si numai daca 8" > 0; 9b" 2 (a; b) astfel nct jf (t1 ) f (t2 )j <
x%b
"; 8t1 ; t2 2 (b" ; b):
Proof. Presupunem c
a lim f (t) = l. Fie 8" > 0. Exist
a b" 2 [a; b) astfel nct
x%b

"
jf (t) lj < ; 8t 2 (b" ; b):
2
Atunci,
jf (t1 ) f (t2 )j jf (t1 ) lj + jf (t2 ) lj < "; 8t1 ; t2 2 (b" ; b):
Reciproc, presupunem c
a 8" > 0; 9b" 2 [a; b) astfel nct
jf (t1 ) f (t2 )j < "; 8t1 ; t2 2 (b" ; b):
Fie (bn )n un sir de numere reale din intervalul (a; b) astfel nct lim bn = b.
n!1
Din lim bn = b; rezulta c
a exist
a n" 2 N astfel nct bn 2 (b "; b) pentru orice
n!1
n n" . Atunci
jf (bm ) f (bn )j < "; 8n n" ; 8m n" :
Prin urmare sirul de numere reale ff (bn )gn este un sir Cauchy, si deci conver-
gent. Fie l = lim f (bn ). Vom ar
ata ca lim f (x) = l.
n!1 x%b
Presupunem c a exista un sir de numere reale (cn )n din (a; b) astfel nct
lim cn = b si lim f (cn ) = l0 6= l:
n!1 n!1
Din lim cn = b = lim bn deducem c a exist
a n1 2 N astfel nct
n!1 n!1

cn ; bn 2 (b" ; b) pentru orice n n1 :

Din lim f (cn ) = l0 si lim f (bn ) = l rezult
a c
a exist
a n2 2 N astfel nct
n!1 n!1
0
jl f (cn )j < " si jl f (bn )j < " pentru orice n n2 :
Fie n0 = maxfn1 ; n2 g: Din
jl0 lj jl0 f (cn0 )j + jl f (bn0 )j + jf (cn0 ) f (bn0 )j < " + " + " = 3"
0
rezult
a c
a l = l, contradictie.
Teorema 4.3 (Criteriul lui Cauchy) Fie f : [a; b) ! R o functie local in-
Rb
tegrabila. Integrala improprie f (x) dx este convergenta daca si numai daca
a
8" > 0; 9b" 2 [a; b) astfel nct
Rt2
f (x) dx < "; 8t1 ; t2 2 (b" ; b):
t1

13
 Rt Rb
Proof. Fie F : [a; b) ! R; F (t) = f (x) dx: Integrala improprie f (x) dx este
a a
nota Rb
convergent
a dac
a si numai dac
a exist
a si este nit
a lim F (t) = f (x) dx,
x%b a
dac
a si numai dac
a ( Criteriul Cauchy-Bolzano) 8" > 0; 9b" 2 [a; b) astfel nct

Rt2
jF (t1 ) F (t2 )j = f (x) dx < "; 8t1 ; t2 2 (b" ; b):
t1

Denitia 4.4 Fie f : [a; b) ! R o functie local integrabila. Integrala improprie

Rb Rb
f (x) dx este absolut convergenta, daca integrala improprie jf (x)j dx este
a a
convergenta.

Propozitia 4.5 Fie f : [a; b) ! R o functie local integrabila. Daca inte-

Rb
grala improprie f (x) dx este absolut convergenta, atunci integrala improprie
a
Rb
f (x) dx este convergenta.
a

Rb
Proof. Fie " > 0. Deoarece f (x) dx este absolut convergent
a, 9b" 2 (a; b)
a
Rt2
astfel nct jf (x)j dx < "; 8t1 ; t2 2 (b" ; b). Atunci
t1

Rt2 Rt2
f (x) dx jf (x)j dx < "; 8t1 ; t2 2 (b" ; b)
t1 t1

Rb
si din Criteriului lui Cauchy decucem c
a f (x) dx este convergent
a.
a

Teorema 4.6 (Criteriul lui Dirichlet) Fie f; g : [a; 1) ! R. Daca

1. f este continua pe [a; 1) si admite primitive marginite pe [a; 1);

2. g este de clasa C (1) pe (a; 1), descrescatoare pe (a; 1) si lim g (x) = 0;
x!1

R1
atunci f (x) g (x) dx este convergenta.
a

Proof. Fie F : [a; 1) ! R o primitiv

a a functiei f . Pentru orice t 2 (a; 1);
avem c
a
Rt Rt Rt
f (x) g (x) dx = F 0 (x) g (x) dx = F (t)g(t) F (a)g(a) F (x) g 0 (x) dx:
a a a

14
ntruct F este m arginit
a, exist a M > 0 astfel nct jF (x)j M; 8x 2 [a; 1).
a C (1) si descresc
Functia g ind de clas atoare pe (a; 1); g 0 (x) 0; 8x 2 (a; 1).
Astfel, avem ca
Rt Rt Rt
jF (x) g 0 (x)j dx M jg 0 (x)j dx = M g 0 (x) dx = M (g(a) g(t))
a a a
M g(a); 8t 2 (a; 1):

Prin urmare, functia G : [a; 1) ! R;

Rt
G(t) = jF (x) g 0 (x)j dx
a

Rt
este cresc
atoare si m
arginit
a, si deci exist
a si este nit
a lim jF (x) g 0 (x)j dx:
t%b a
R1
Astfel, integrala improprie F (x) g 0 (x) dx este absolut covergent
a si deci con-
a
vergent
a. Atunci
Rt Rt
lim f (x) g (x) dx = lim F (t)g(t) F (a)g(a) F (x) g 0 (x) dx
t%b a t%b a
Rt
= 0 F (a)g(a) lim F (x) g 0 (x) dx;
t%b a

Rb
si deci f (x) g (x) dx este covergent
a.
a

R1sin x
Exercitii 4.7 Aratati ca integrala improprie x dx este convergenta dar nu
0
este absolut convergenta.
sin x
dac
a x 2 (0; 1)x
Proof. Deoarece functia h : [0; 1) ! R; h (x) =
0 dac
a x=0
este continu
a pe [0; 1); h este local integrabila pe [0; 1). Prin urmare, functia
R1
a pe [0; 1], si astfel convergenta integralei improprii sinx x dx
h este integrabil
0
R1sin x
este echivalent
a cu convergenta integralei improprii x dx.
1
Consider am functiile f; g : [1; 1) ! R; f (x) = sin x si g (x) = x1 .
a C (1) pe (1; 1); descresc
Functia g este de clas atoare pe (1; 1) si lim g (x) =
x!1
0:
Functia f este continu
a pe [1; 1) si admite primitive marginite pe [1; 1) (
Rt
F (t) = sin xdx = cos 1 cos t; 8t 2 [1; 1)).
1
R1sin x
Din Citeriul lui Dirichlet, integrala improprie x dx este convergent
a.
1

15
 R1sin x
Presupunem c
a integrala improprie x dx este absolut convergent
a. n-
0
truct
sin2 x sin x
pentru orice x 2 [1; 1);
x x
din Criteriul comparatiei, deducem ca
R1sin2 x
dx este convergent
a.
1 x
2
Pe de alt a parte, sinx x = 2x1 cos 2x
2x ; 8x 2 [1; 1). Conform Citeriul lui
1
Dirichlet ( f; g : [1; 1) ! R; f (x) = cos 2x si g (x) = 2x ; x 2 [1; 1)) integrala
improprie
R1cos 2x
dx este convergenta.
1 2x
Atunci, din
R1sin2 x R1cos 2x R1 sin2 x cos 2x R1 1
dx + dx = + dx = dx
1 x 1 2x 1 x 2x 1 2x
R1 1
rezult
a c
a integrala improprie 2x dx este convergent
a, contradictie.
1

5 Convergen ta integralelor improprii n sensul

valorii principale
Fie f : [a; b]nfcg ! R local integrabil
a pe [a; b]nfcg:
Denitia 5.1 Functia f este integrabila pe [a; b]nfcg n sensul ! valorii princi-
cR " Rb
pale, daca exista si este nita lim f (x) dx + f (x) dx si
"&0 a c+"
! !
Rb cR " Rb
Vp f (x) dx = lim f (x) dx + f (x) dx :
a "&0 a c+"

R4 1
Exemple 5.2 Calculati V p x2 x 2 dx :
1

Proof.
!
R4 1 1 2R " 1 1 1 R4 1 1
Vp dx = lim dx + dx
1 x2 x 2 "&0 3 1 x 2 x+1 32+" x 2 x+1
1 " 1 2 "
= lim lnln + ln ln
"&0 33 " 2 5 3+"
1 4 3+" 1 4
= lim ln + ln = ln :
3 "&0 5 3 " 3 5

16