Adaptri la viaa parazit

Parazitismul este o form de viata n care parazitul isi procur hrana necesar de la un alt
organism viu numit gazda pe care l paraziteaza si ii produce carente care duc frecvent la mbolnavirea
sau chiar moartea gazdei.

Parazitii se pot clasifica dupa regnul vegetal sau animal din care provine gazda, si anume:
fitoparaziti (parazit al plantelor) si zooparaziti (parazit al animalelor). Dupa locul unde paraziteaza,
parazitii pot fi : endoparaziti (care traiesc in corpul gazdei) si ectoparaziti (care traiesc pe corpul gazdei ).

Capusele sunt unii dintre cei mai ntilnii parazii de ctre noi. Capusele cu scut au o mrime de
2,5 mm la mascul si la femela de 4 mm.Acestea au manifestat de-a lungul evoluiei o serie de schimbri
care le-au ajutat s se adapteze la viaa parazitar:

Cnd femela a supt sange de pe un animal si este plina, atunci volumul ei creste ajugand pana la
10 mm. Acest lucru i ete permis de abdomenul umflat si gatuit la mijcloc. Ca adulte, acese
capuse ataca cele mai diferite mamifere domestice si salbatice, precum si omul.
Dat fiind faptul c ele necesita schimbarea gazdei de 3 ori, acest lucru i face dificil
reproducerea. Acesta se compenseaza, insa, pentru specie prin numarul relativ foarte mare de oua
(2400 3200 de femela).
Capusele fara scut satule depun doar cte 50 80 de oua, dar larvele care ies din ele trec si stau in
permanenta pe gazd cu rostrul infipt adanc in piele.
Cpuele snt inzestrate cu organe de fixare ca filamentele adezive sau ancore,
putand fi cu greu desprinsi. De aceea cand vreo capusa se afla infipta in piele pe
corpul nostru, trebuie sa ne ferim sa o scoatem cu forta, deoarece piesele bucale prevazute cu
carlige pot sa se desfaca usor, sa ramana in piele si sa provoace inflamatii.

Viermele parazit cel mai intalnit la om este ascaridul sau limbricul. Acesta de asemenea are cteva
adaptri care l ajut s supravieuiasc.

Deoarece se dezvolta, de obicei, in intestinul subtire , are o form cilindric cu extremitile

ascuite, de culoare alb-glbuie i cu o lungime de 15-25 cm. Au un nveli protector rezistent.
Sunt eliminate n mediu odat cu excrementele gazdei, dar nu aici se termin via a lor. Snt foarte
rezistente n mediul extern, putnd rmne viabile pe sol mai mult de 1 an. Atunci cnd ntlnesc
condiii favorabile (sol umed, umbrit, temperatur ambiental de22-24 C), celula ou pe care
o conin ncepe s se divid, i oule devin embrionate i infestante ntr-un interval care poate
varia de la 18 zile la 3 sptmni. Oule embrionate contamineaz solul, apa i plantele cu care au
venit n contact. Ele pot fi nghiite de om sau animale odat cu acestea (princonsum de ap
contaminat, fructe i legume nesplate, mini murdare, geofagie). Ajunse n intestinul subire,
oule embrionate eclozeaz, elibernd larve care invadeaz mucoasa intestinal.
Alte adaptari interesante ale limbricului este faptul ca ii lipseste aparatul digestiv, hrana fiind
luata direct preparata din intestinulgazdei.
Totodata limbricul, alaturi de tenie prezinta carlige pe care le folosesc in
prinderea de muschi si ventuze in intestine in prinderea de mucoasa
intestinala.
Nu sunt digerati de fermentii existenti in tubul digestiv al gazdei cum ar fi
normal sa se intample, deoarece ei secreta niste antifermenti care actioneaza
asupra continutului chimic al secretiilor gastro-intestinale, anihilandu-le
functia enzimatica.