1. Direcia profilactic n stomatologie.

Definiia noiunilor de profilaxie, dispensarizare i sanare a

cavitii bucale. Sanarea cavitii bucale, scopul, elurile i principiile. Organizarea sanrii cavitii
bucale a copiilor, formele i metodele.
Formele de sanare a copiilor 1.individuala (adresarea de sinestatatoare la
medic, sau cu parintii), 2. Sanarea organizata de osingura data sau periodica
(colectivitati temporare de copii tabere,internati in spitale s.a), 3.sanarea curativ
profilactica planificata (principalul component al sistemului de dispensarizare stom
acopiilor). Sanarea trebuie realizata planificat,succesiv, sistematic si pe deplin.
Metodele de organizare centralizata (examinarea si sanar in institutiile medicale policlinici de sector
orasenesti) si descentralizata (cabinete stom organizate in institutii scolare si prescolare).

Orientarea profilactic n stomatologie este un principiu de baz a stom care are menirea de a reduce
considerabil prevalena principalelor boli buco-dentare i a nevoilor de tratamente stomatologice, de a depista i trata ct
mai precoce leziunile i bolile buco-dentare i maxilo-faciale, de a preveni accidentele i complicaiile.
Dispensarizarea un sistem de activitati a institutiilor curativ-profilactice, care au scop de a asigura profilaxia,
depistarea precoce si tratamentul maladiilor.
Profilaxia bolii reprezint strategia de reducere a factorilor de risc specifici unei maladii,
sau de ntrire a factorilor care reduc susceptibilitatea la boal, precum i activitile destinate
unor boli deja instalate.
Strategia stomatologiei preventive este complex i cuprinde: profilaxia primar,
secundar i teriar.
Profilaxia primar are drept scop evitarea apariiei maladiilor i vizeaz pe de o parte
cretera rezistenei esuturilor cavitii bucale la aciunea factorilor nocivi i pe de alt parte
eliminarea factorilor cu rol determinant sau favorizant n declanarea afeciunilor stomatologice.
n cadrul profilaxiei primare trebuie s evitm apariia bolilor prin:
- educaie sanitar;
- alimentaie corect;
- raionalizarea consumului de zahr;
- igien buco-dentar corect;
- control periodic;
- profilaxia cu fluor;
- utilizarea agenilor chimici de inhibare a plcii bacteriene .a.
Toate aceste mijloace se adreseaz tuturor membrilor colectivittii.
Proflaxia secundar urmrete: depistarea i diagnosticul ct mai precoce al
afeciunilor buco-maxilo-faciale, vindecarea acestora cu un consum minim de medicamente,
materiale, cu un volum de munc redus, cu un timp minim necesar din partea pacientului,
permind aplicarea unor metode curative ct mai conservatoare pentru toate structurile
teritoriului OMF.: dini, parodoniu, rebord alveolar, maxilare i pri moi.
Profilaxia teriar se refer la concepia preventiv n cadrul tratamentului curativ,
deci cnd afeciunile stomatologice sunt deja instalate i sunt n faz avansat n cadrul evoluiei
lor. Aceasta include n esen:
- ansamblul tehnicilor profilactice, studiul i analiza mijloacelor, a locurilor de aplicare i a
personalului;
- educaia sanitar, depistarea, supravegherea i controlul aplicrii mijloacelor de profilaxie;
- analiza educaiei sanitare;
- corelaia ntre receptarea informaiei i aplicarea ei.
O alt parte integrant a stomatologiei preventive este dispensarizarea stomatologic activ i
pasiv a gravidelor, precolarilor, colarilor, muncitorilor din mediile cu noxe i bolnavilor cronici.

2. Elementele de baz ale profilaxiei. Cile i metodele de realizare a strategiei OMS n stomatologie.

Strategia profilaxiei primare a cariei dentare are n vedere cele patru metode propuse de OMS:
- fluorizarea general i local;
- igiena alimentaiei;
- igiena buco-dentar;
- sigilarea anurilor i gropielor.
Profilaxia primar a parodontopatiilor se refer la:
- ndeprtarea plcii bacteriene prin igien buco-dentar corect i apelarea la tehnicile profesionale caracteristice
stomatologiei preventive.
Profilaxia primar a cancerului din sfera B.M.F.:
- eliminarea factorilor majori de risc (tutun, alcooluri distilate);
- suprimarea iritaiilor cronice: margini ascutite ale dinilor cariai, obturaii debordante, lucrri protetice traumatizante.
Studii recente arat c 1/3 din cancerele bucale ar putea fi prevenite prin profilaxie primar.
Proflaxia secundar a cariei dentare include:
- examinare, depistare, tratament corect i precoce;
- profilaxie local cu fluor (cltiri, geluri, lacuri etc.);
- control periodic.
Proflaxia secundar a parodontopatiilor include:
- examinare, depistare, tratainent corect i precoce al gingivitelor i parodontopatiilor marginale cronice superficiale;
- eliminarea factorilor de iritaie cronic local;
- control periodic.
Proflaxia secundar a cancerului din sfera B.M.F. include:
- depistarea i diagnosticul precoce al leziunilor precursoare ale malignitii i a leziunilor de debut ale cancerului bucal.
Prevenirea cancerului bucal este considerat de OMS obiectiv prioritar al stomatologiei. Prin profilaxia secundar a
cancerului bucal, nc o treime din cancerele cu aceste localizri pot fi salvate. Orice leziune ulcerativ care nu are
tendin de vindecare spontan, sau n urma unui tratament n decurs de 14-21 zile, necesit consultaia de urgen la
medicul specialist.
Profilaxia teriar se refer la concepia preventiv n cadrul trataimentului curativ, deci cnd afeciunile stomatologice
sunt deja instalate i sunt n faz avansat n cadrul evoluiei lor. Aceasta include n esen:
- ansamblul tehnicilor profilactice, studiul i analiza mijloacelor, a locurilor de aplicare i a personalului;
- educaia sanitar, depistarea, supravegherea i controlul aplicrii mijloacelor de profilaxie;
- analiza educaiei sanitare;
- corelaia ntre receptarea informaiei i aplicarea ei.
O alt parte integrant a stomatologiei preventive este dispensarizarea stomatologic activ i pasiv a gravidelor,
precolarilor, colarilor, muncitorilor din mediile cu noxe i bolnavilor cronici.
OMS recomand drept cerine obligatorii pentru medici n general - competena i ndemnarea. Acestea, dublate de
contiinciozitate i de o nalt conduit etic, sunt condiiile eseniale pentru o medicin stomatologic moder, orientat
profilactic.

3. Nivelurile intensitii cariei dentare propuse de OMS. Indicii frecvenei i intensitii cariei dentare i
ale afeciunilor parodoniului. Frecvena i intensitatea cariei dentare i a afeciunilor parodoniului la
copii de diferit vrst din Moldova.

Pentru aprecierea gradului de afectare al dintilor prin carie Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda
urmatorii indici: indicele de frecventa; indicele de intensitate si indicele de sporire a intensitatii (rata cariei). Acesti
indici necesita apreciere pentru fiecare grupa de varsta separat, iar in unele cazuri in functie de sex, nationalitate,
conditiile geografice si de viata, starea generala a sanatatii, caracterul alimentatiei etc. OMS recomanda ca aprecierea
in functie de varsta a acestor indici sa fie realizata la copiii de 6, 12 si 15 ani. Mai informative sunt datele examinarilor
epidemiologice ale copiilor la varsta de 12 si 15 ani. Afectarea dintilor prin carie la copiii de 12 ani si starea tesuturilor
parodontiului marginal la varsta de 15 ani permit de a aprecia eficacitatea realizarii programelor de profilaxie.

Indicele de frecventa (LF.) reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie din cadrul unui grup de populatie.
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 11 ani:
1. joasa (0-30%).
2. medie (31-80%).
3. inalta (81-100%).

Indicele de intensitate (LL) este alcatuit din numarul mediu de dinti cariati , obturati (O) si extrasi (E) ce revin la o
persoana. Valoarea indicelui COE exprima gravitatea (activitatea) procesului. Exista diferite adnotari ale acestui indice:
 CER (C - carie, E - extractie, R - reconstituire prin obturatii); DMF (D - decay (carie); M - missing (extractie); F -
filling (obturatie)).

In notarea indicelui de intensitate pentru dintii permanenti se folosesc litere mari, iar pentru dintii temporari litere mici
(co, cr, dmf). Dintii temporari extrasi din cauza resorbtiei radiculare inaintea substitutiei lor cu cei permanenti nu se
noteaza.

Indicele de sporire a intensitatii (rata cariei, morbiditatea) reprezinta cresterea indicelui COE intr-o anumita perioada
de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).
OMS (1980) a propus urmatoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1. foarte joasa (0-1,1);
2. joasa (1,2-2,6);
3. moderata (2,7-4,4);
4. inalta (4,5-6,5);
5. foarte inalta (6,6 si mai mult).

Intensitate moderata a cariei dentare s-a stabilit in Republica Moldova, Romania, Marea Britanie, Suedia, Austria,
Cehia, Finlanda, Iordania, Argentina, Azerbaidjan.

particular a copiilor, prezinta variatii mari atat in limitele unei tari, cat si in diferite regiuni si localitati ale tarii.

OMS considera ca in fiecare tara este necesara formularea sarcinilor proprii, in ; functie de necesitatile, particularitatile
si posibilitatile sale, conducandu-se derecomandarile si indicii unici in aprecierea sanatatii orale si de sarcinile globale in
acest domeniu.

4. Elementele minerale, microelementele (cu excepia fluorului) n profilaxia cariei dentare. Vitaminele,
preparatele antimicrobiene i vaccinele n profilaxia cariei dentare.

Consumul de alimente bogate in saruri minerale: Ca,P..vit.A, grup B, C, D, proteine, glucide, lipide. Consumul
fructelor,legume,produse lactate ce contin P, Ca, Fe. (prep. Vit B1 2-4mg, vit D3 300-400 UI cu Ca cole-
calciferol, sol.1% glicerofosfate de Ca, gluconat de Ca 10%, sol. 3% remodent)..Vaccine speciale pu profilax
car denta su fost elaborate, insa nu au o raspindire larga deocamdata..Antisepticele : clorhexidina 0,12% apa de
gura, sau 0,2% in ultimul timp 0,1%... Triclozanul- bacteriostatis bactericid.

5. Rolul alimentrii n profilaxia principalelor afeciuni stomatologice.

Igiena alimentatiei este inclusa de OMS intre cele patru mijloace deprevenire a cariei dentare,
alaturi de fluorizarea generala si locala, sigilarea santurilor si fosetelor si igiena buco-dentala.
Educatia privind igiena alimentatiei are un rol important in mentinerea sanatatii orale.

Prin dieta se intelege totalitatea alimentelor solide si lichide ingerate care includ componentele
nutritive. Acestea vin in contact cu dintii, cu parodontiul si cu placa bacteriana. Dintre
constituentii dietei, intereseaza in mod deosebit hidratii de carbon cu rol deosebit in
etiopatogenia cariei dentare. Initial, cercetarile dadeau o pondere mare actiunii postrezorbtive a
hidratilor de carbon in perioada de formare a dintilor (SOGNAES, citat de OLTEAN si colab., 1996),
dar majoritatea cercetarilor ulterioare a demonstrat punctul de vedere a lui MHLEMANN (1969),
cum ca hidratii de carbon actioneaza in primul rand prerezorbtiv. Hidrocarbonatele cele mai
frecvent intalnite in alimentatie sunt: polizaharidice (amidonul, dizaharidele, zaharoza, maltoza)
monozaharidice (glucoza, fructoza, lactoza, galactoza).

6. Nivelurile de stat, de grup si individual de profilaxie a principalelor afectiuni stomatologice. Profilaxia

primara si secundara a afectiunilor stomatologice. Profilaxia principalelor afectiuni stomatologice in
colectivitati organizate de copii(gradinite, scoli)
La nivel de stat in RM programul de profilaxie stomatologica este coordonat prin urmatoarele reprezentati:
ministerul sanatatii,
ministerul invatamintului,
ministerul finantelor,
ministerul economiei si reformelor,
centrul national stiintific practice de igiena,
societati stiintifice a stomatologilor,
uficiul European OMS

Pentru realizarea programului la nivel national se folosesc urmatoarele metode

educatia sanitara
igiena orala prin minajarea salelor de igiena orala in toate institutile prescolare, scolare, sputale si policlinici
procesul de fluorizare centralizat si necentralizat
profilaxia primara: sunt 4 metode propuse de OMS pentru prevenirea primara a cariei dentare
fluorizarea generala si locala
igiena alimentatiei
igiena bucodentara
sigilarea santurilor si gropitelor
profilaxia secundara: urmareste depistarea s idiagnosticarea cit mai precoce a afectiunilor buco-dentare mai ales carie si
include:
1.examinarea . depistarea, tratament precoce si correct
2. profilaxia locala cu flor(lacuri, gelui) si clatituri cu antiseptice
3Control periodic

Profilaxia principalelor afectiuni stomatologice in colectivitati organizate de copii(gradinite , scoli)---- pentru prevenirea
si combaterea afectiunilor stomatologice folosim urmatoarele metode:
educatia sanitara
dispensarea
control profilactic de 2 ori pe an
formele de educatie sanitara
forma active: convorbiri,discursuri si cursuri
forma pasiva:literature stiintifica, articole in presa periodica, demonstrarea prin filme sau imesiuni televizatesi radiofonice
cu mesaje educative sanitare si educatie sanetara prin expozitii
metode de educatie sanitara
1.educatie colectiv generalizata
Educatie in grup
Educatie individuala

Pentru instruirea copilului trebue sa le informam si sa le motivam pentru respectarea igienei orale, trebue sai aratam
emesiuni televizate, povesti animate realizate prin calculator si filme cu disene animate*(viziune, auditie+explicatie)
educatia sanitara cu ajutorul medicului stomatolog in clase si grupuri demonstrind copiilor prin scheme, tabele sau
deapozitive demonstrind metode si tehnici de periaj. Se mai poate demonstra copiilor prin joaca sau concursuri de periaj
cu efectuarea periajului de catre copii in fata oglinzii ceea ce ajuta pentru memorizarea informatiei cu 95%

7. Igiena cavitatii bucale in profilaxia afectiunilor stomatologice. Obectele si remedile de igiena orala.
Metodele periajului dentar.
Principalul obiect de igien oral este periua de dini. Exist o varietate foarte larg de periue, dar, indiferent de
preferinele individuale, exist un set de cerine fa de orice periu dentar:
- s fie individual. nu se admite untilizarea n comun a obiectelor de igien oral cu alte persoane.
- s fie schimbat o dat la 3-4 luni, sau de fiecare dat cnd prezint semne de deteriorare a firelor.
- periile cu fire sintetice sunt de preferat fa de cele cu fire naturale, deoarece se supun mai uor curirii.

supleea firelor, avnd pe mnere marcajul corespunztor: extrasoft, soft, medium, hard i extrahard. Periuele medium se
potrivesc cel mai bine pentru igiena zilnic. Cele soft i extrasoft sunt indicate pacienilor cu afeciuni parodontale, dini
mobili, gingii subiri care se traumeaz uor. Periuele hard i extrahard trebuie utilizate cu precauie, deoarece pot
provoca abraziuni ale esuturilor dentare. Ele se recomand fumtorile, persoanelor cu predispunere spre formarea
tartrului dentar.Este binevenit dotarea periuelor cu diverse elemente din gum, proeminene de for, suprafee pentru
curarea limbii. Toate acestea mresc eficiena periajului.

periuele electrice. Au 2 tehnologii de punere n micare: prin vibraie i rotaie-oscilaie. pot fi de mare folos celor ce nu
dispun de dexteritatea necesar unui periaj manual.

Elemente secundare, suplimentare: aa dentar, scobitorile, flosete, periua interdentar, stimulatorul gingival .a. Aa
dentar sau flosa permite o curaate optim a spaiilor interdentare , poate fi cerat ce i permite s alunece mai bine n
spaiile interdentare sau impregnat cu diverse substane medicamentoase cu efect antimicrobian sau remineralizant.

Scobitorile tot pot fi utilizate pentru igienizarea spaiilor interdentare, ns aceasta necesit o atenie sporit.

8. Metode de periaj dentar

1.Metoda Bass:
Este eficienta pt indepartarea placii bacteriene, atat la marginea gingivala libera cat si din santul gingival. E recomandata
tuturor pacientilor,dar mai ales celor care au zone proximale deschise si retractie gingivala cu expunerea radacinii. Se
utilizeaza perii moi, cu cap rotunjit,si se introduce periuta in vestibule,parallel cu axul dintilor,apoi se roteste la 45s, a.i.
pilii sa fie pozitionati in zona cervicala,atat pe dinte,cat si pe gingie. Se executa miscari de vibratie fata-spate,cu presiune
pe dinte, de 10-20 ori pe acelasi loc. Se periaz 2-3 dinti o data. Perierea se executa vestibular si apoi oral,atat la arcada
superioara,cat si la cea inferioara. Pt zona frontala,palatinala si lingualaa peria se tine in axul dintilor,in lungime si se
executa miscari de rulare la fiecare dinte. Avantaje:usor de instruit,indeparteaza placa bacteriana interdentara; e adresata
pacientilor sanatosi si celor cu parodontopatii.
2.Metoda rularii:
Se recomanda pacientilor cu parodontiu integru; indeparteaza placa bacteriana si resturile alimentare,fara a pune accent pe
santul gingival. Gura este intredeschisa,periuta se pozitioneaza in vestibule parallel cu axul dintelui, a.i. manerul sa fie in
dreptul ului de ocluzie. Se realizeaza o miscare de rotire,insurubare.
3.Tehnica Stillman:
Se adreseaza curatarii gingiei si zonei cervicale dentare. Peria se aplica la 45s,intre gingie si zona cervicala,se preseaza pe
dinte pana albeste gingia si se executa o miscare combinata de rotire si vibrare in acelasi timp. Pt zona palatinala si zona
linguala se foloseste tehnica rularii.
3.Tehnica Charters:
Realizeaza indepartarea placii bacteriene,masajul,stimularea mecanica. Se utilizeaza periute tari. Periutele pot fi
pozitionate atat in unghi drept cu axul dintelui, cat si la 45s,a.i. pilii se angajeaza interdentar,cu portiunile terminale catre
ocluzal. Se adreseaza pacientilor cu spatii interdentare maari(treme,diasteme) sau pacientilor purtatori de punti care
trebuie igienizate special.
5.Metoda Fones:
Se realizeaza cu perii moi, periuta introducandu-se intre obraji si dinti,cu arcadele in contact si se realizeaza o rotatie
ampla,igienizand ambele arcade simultan. Se incepe de la molari spre frontali si dupa igienizarea zonei vestibulare, se
deschide gura si se spala palatinal si lingual.
6.Tehnica verticala Leonard:
Perie arcadele separat ,cu dintii frontali cap la cap; miscarea se face de sus in jos pe fetele dintilor, cu ousoara rotatie.
7.Tehnica orizontala:
Absolut contraindicate si nociva,pt ca miscarile pe orizontala in zona vestibulara, cu paste abrasive si presiune pe
dinti,abrazeaza aceste fete, nu curate spatiile interdentare si imping placa bacteriana in santul gingival.
8.Tehnica de periaj fiziologic Smith:
Periajul ar trebui sa fie facut in acelasi sens cu miscarea alimentelor(jos-sus,ocluzal-gingival). Tehnica nu poate indeparta
placa bacteriana interdentara si e adresata numai pacientilorcu parodontiu sanatos si fara anomalii.Peria se miscadinspre
ocluzal spre gingival.
PERIAJUL ELECTRIC:
Periutele electrice produc 4 tipuri de miscare al partii ctive;oscilatorin (de la gingia fixa spre ocluzal si incizal si
inapoi),deplasari orizontale(rectilinii-dus-intors),miscari combinate(oscilant+rectiliniu) si miscari de rotatie completa. Au
turatii diferite,in functie de sursa de alimentare(baterii-l000 turatii/min; cu acumulatori-2000 turatii/min; sursa de
current>3600t/min). Exista o controversa legata de utilizarea periutelor electrice. Ambele metode,daca sunt correct
utilizate,sunt la fel de bune.
9. Metodele si subectul instruirii igienice a populatiei. Formele instruirii sanitare a populatiei. Formarea
deprindelor igienice la copii in functie de virsta. Instruirea igienica a copiilor, periajul dentar sub control
in colectivitati organizate de copii.
Pentru prevenirea si combaterea afectiunilor stomatologice folosim urmatoarele metode:
educatia sanitara
despensarea
control profilactic de 2 ori pe an
formele de educatie sanitara
-forma active: convorbiri,discursuri si cursuri
-forma pasiva:literature stiintifica, articole in presa periodica, demonstrarea prin filme sau imesiuni televizatesi
radiofonice cu mesaje educative sanitare si educatie sanetara prin expozitii

Metode de educatie sanitara :

1.educatie colectiv generalizata
Educatie in grup
Educatie individuala

Pentru instruirea copilului trebue sa le informam si sa le motivam pentru respectarea igienei orale, trebue sai aratam
emesiuni televizate, povesti animate realizate prin calculator si filme cu disene animate*(viziune, auditie+explicatie)toate
acestea trebue sa fie memorizate de copii pina la 80% din totalul de informatie expus.
educatia sanitara cu ajutorul medicului stomatolog in clase si grupuri demonstrind copiilor prin scheme, tabele sau
deapozitive demonstrind metode si tehnici de periaj. Se mai poate demonstra copiilor prin joaca sau concursuri de periaj
cu efectuarea periajului de catre copii in fata oglinzii ceea ce ajuta pentru memorizarea informatiei cu 95%
factori de risc in aparitia cariei dentare.

10.Factorii de risc in aparitia cariei dentare. Metode de apreciere a rezistentei smaltului la actiunea
acizilor.
Caria apare atunci cind intensitatea situatiei cariogene depaseste in CB rezistenta tesuturilor dure dentare.
Caria este un process patologic provocat in anumite conditii de factorii patogeni mai ales factori microbieni si igienici.
Conditii de aparitie a cariei: prezenta microorganismelor in placa dentara;insuficienta igienei cav. Bucala,dereglarea
alimentatiei, factorul de timp
Factorii predispozanti pentru aprecierea cariei dentare:
in perioada antinatala ---influenta negative asupra gravidei si a fatului datorita factorilor nocivi:
toxicozele gravidelor.intoxicatiile,boli endocrine, cardiovasculare, nefropatiile,deficitul de flor in apa potabila.alimentatia
insuficienta si irationala. numarul sarcinilor
in perioada post-natala (in 1 an de viata)maladii generale(rahitism, avitaminoze)tipul alimentatiei: natural , artificial, mixt
eruptia dentara : precoce, tardiva hipoplazia smaltului igiena orala insuficienta deficitul de flor in apa potabila
in perioada la copii si adolescenti factorii sus mentionati Anomalii de pozitie a dintilor anomalii de ocluzie hiposalivatia
mediul bucal acid insuficienta de vitamine din grupul ABCD +insuficienta proteinelor si carenta ioniilor de F,P, Ca
Metode de apreciere a rezistentei smaltului la actiunea acizilor:
1.metode V.Ocusco:
inlaturarea placii bacteriene si izolarea dintilor frontali supeiori de actiunea salivei
aplicare unei picaturi de sol. HCL pe suprafata vestibulara a unui incesiv superio cu d. de 1,0-1,2 mm timp de 5 sec.
spalarea si uscarea suprafetei vestibulare
aplicarea unei picaturi de sol. 1% albastru de metilen
intensitatea culorii se apreciasa cu cheia de 10 culori unde fiecare nuanta se noteaza cu 10 puncte
astfel se face un table pentru masurarea cario-rezistentei a smaltului
10-30= cario-rezistenta inalta
40-50= cariorezistenta moderata
60-70= cariorezistenta joasa
Peste 80 de puncte = cario-rezistenta foarte joasa
2. Medoda Avdusenco - determinarea rezistentei smaltului la actiunea acizilor prin colorarea smaltului demineralizat si
determinarea intensitatii culorarii
-aplicarea solutii indigo-carmin in sol. Acid sulfuric
- portiunea de smalt tratata cu acid se coloreaza in rosu
- intensitatea culorii se compara cu cheia de 10 culori(rezultatele ca la 1 metoda).

11. Factorii de risc n apariia cariei dentare. Metodele de apreciere a rezistenei smalului la aciunea
acizilor. Interactiunea a 4 factori cu actiune majora poate sa duca la aparitia cariei dentare: succeptibilitatea dintelui si
mediul bucal; placa bacteriana, substratul(alimentar) si timpul. Metoda se bazeaza pe colorarea smaltului demineralizant
si determinarea intensitatii colorarii. Se inlatura placa bacteriana si se izoleaza de actiunea salivei dintilor frontali
isuperiori, apoi pe suprafata vestibulara uscata a unui incisiv superior central se aplica cu ajutorul unei pipete o picatura de
diametrul 1,5 2, 0 mm a solutiei de indigocarmin (30 g;l) in sol. 0,2 M de acid sulfuric timp de 5 sec., imbinind astfel
etapa de gravaj acid si coloratie a smaltului. Dupa aceasta colorantul se inlatura cu un tampon de vata. Portiunea de smalt
tratata cu acid se coloreaza in rosu, intensitatea culorii se compara cu cheia de 10 culori(fiecare nuanta se noteaza cu 10
puncte). Aprecierea rezult. se efec. prin evaluarea intensitatii coloratiei: 10-30 puncte: cariorezistenta inalta; 40-50
moderata; 60-70 joasa; peste 80 foarte joasa.

12. Depunerile dentare. Metode de depistare si inlaturare.

Pot fi clasificate astfel:
placa dentara sau bacteriana
pelicula dobindita o pelicula acelulara formata cu saliva si lichidul gingival, se formeaza in citeva ore si nu se poate
elimina prin clatiri sau periaj
materia alba- complex de bacterii si cellule care acopera placa
resturi alimentare meniralizate
tartru dentar supra si sub gingival
depunerile dentare se depisteaza prin examenul clinic simplu(inspectie , sondare) si poate fi inlaturat prin detartraj manual
sau ultrasonic sau mixt si prin periaj.
Depistarea prin aplicarea revelatorilor de placa: albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1%, albastru de toluedina1%,
sol. Dis Plaque color. Placa recenta de 2-3zile in rosu si de 9018zile in albastru etc. (periaj.uscare, aplicare revel 30-60sec,
spalare si evidenta placii in oglinda se autoapreciaza)
13. Metodele de profilaxie a cariei dentare, aprecierea eficacitii lor. Principalele remedii pentru
profilaxia cariei dentare i mecanismele aciunii lor.
Igiena bucala este cea mai importanta metoda de profilaxie, Are ca si scop indepartarea placii dentare. Periajul
profisional. Se efectueaza la cabinetul stomatologic. Este, practic, un periaj dentar realizat cu ajutorul instrumentelor
mecanice care are rolul de a indeparta placa dentara. Este foarte eficient dar are un mare dezavantaj : se poate efectua doar
la cabinetul stomatologic. Placa dentara se depune dupa fiecare masa de aceea, periajul mecanic trebuie sa fie insotit de
o igiena bucala corecta. Detartrajul reprezinta manopera de indepartare a tartrului dentar. Datorita faptului ca, tartrul se
formeaza prin calcifierea placii dentare acesta contine o cantitate foarte mare de microbi. Detartrajul se efectueaza la
cabinetul stomatologic, este nedureros, si se face cu ajutorul unor instrumente speciale bazate pe ultrasunete. In mod ideal
trebuie sa va faceti detartrajul de 2 ori pe an. Sigilarea santurilor si fosetelor Aceasta este o metoda foarte eficienta prin
care se preintampina stagnarea microbilor in santurile si fosetele molarilor si premolarilor prevenind astfel aparitia cariilor
la acest nivel. Practic se realizeaza niste obturatii speciale cu materiale fluide care vor "inchide" santurile si fosetele
dentare facandu-le mult mai greu accesibile pentru bacterii sau microbi. Depistarea si tratarea cariilor incipiente: Este
o metoda eficienta de profilaxie deoarece previne evolutia cariilor si aparitia complicatiilor. Cariile mici sunt usor si
relativ ieftin de tratat. Odata ce apar complicatiile datorita evolutiei cariilor, tratamentul este atat mai complicat cat si mult
mai scump. Metode de profilaxie pentru factorul alimentar: De aceea, in cel mai bun caz, se poate indica o reducere a
consumului de zaharuri, desi, si acest lucru este de cele mai multe ori greu de dus la indeplinire. Metode de profilaxie
pentru teren: Aceste metode se refera, in principal, la cresterea rezistentei smaltului dentar. Cea mai importanta metoda
este fluorizarea. Cea mai importanta fluorizare este cea care se efectueaza incepand de la nastere pana la varsta de 12 ani
adica in perioada de formare a dintilor definitivi. Administrat pe o perioada mai lunga de timp, florul va intra in
componenta smaltului dentar facandu-l mai dur si mai rezistent.
Remedii de profilaxie glunocade Ca glicerofosfate de calciu fluorura de sodiu, fluorura de staniu (remineralizante, scad
solubilitatea smaltului, fortifica structura cristalina) Pastile, comprimate fluorura de sodiu- pina la 14-15 ani la 2ani
-0,25mg, a 2-4ani -0,5mg, la 5ani 1mg

14. Metodele i remediile profilaxiei endogene a cariei dentare la copii n perioada de formare a esuturilor dentare.
Fluorarea apei potabile, indicaiile, dozarea, eficacitatea. Fluorarea srii de buctrie, indicaiile, dozarea,
eficacitatea. Fluorarea laptelui, pinii i apelor minerale pentru profilaxia cariei dentare.
Pu ApA- metoda necostisitoare efectiva si inofensiva,dozare usoara si precisa, ieftina usor de aplicat (la statiile de
pompare a apei se adauga fluoruri hidrosolubile precum Fna mai rar de Ca Mg si Si, pina la obtinerea concentratiei
maxime de F, doze optime de la 0,7-0,8 pina la 1,0-1,2 mg l , eficacitatea cea mai inalta pe suprafetel plate ale
dintilor,redusa pe cele prox si in fisuri, eficace administr cu 2-3 ani inainte de eruptia dintilor..clinic 25-80%)
Pu Lapte componenta unica a lpatelui ajuta la mineraliz dentara si a oaselor..fluorura de sodiu 0,5mg l (la copii intre 3-
12ani, copliul zilnic trebuie sa bea un pahar de lapte cu 0,5mgF,pe durata a 250 zile-1 an)
Sarea de bucat continut de F la 1kg sare -250mg, eficitate scazuta, imposibilitatea dozarii individuale si precise, obicei
de utilizare diferit

15. Preparatele pentru profilaxia exogen a cariei dentare, indicaiile, dozarea, metodica aplicrii, eficacitatea.
Fluorlacurile, indicaiile, dozarea, metodica aplicrii, eficacitatea. Fluorgelurile, indicaiile, dozarea, metoda de
aplicare i eficacitatea.
Fluorlacurile aplicare topica.(cea mai raspindita metoda, asigura o actiune indelungata a F asupra tesut dure dent, la
aplicare formeaza o pelicula ce se mentine citeva ore, in gropite si fisuri zile-saptamani, tehnica igienizare,
uscare,aplicarea cu o spatula sau aplicator si uscarea cu jet slab de aer timp de 3-5min, suspend alimenta si ingieniz 3 ore
dupa iar alimente dure si fierbinti toata ziua ex: Fluorlac, FluorProtector, multifluorid,bifluorid etc)
Fluorgelurile actiunea bazata pe difuzia ionilor de F din gel in saliva si din saliva in smalt..reduc solubilitatea smaltului,
iar prin proprietatile tensioactive usureaza fixarea F la suprafata dentara ex. Fluocal,Fluodent, Elmex de 1-2% F etc
tehnica se aplica in gutiere speciale din acrilate moale care se pot adapta individual..se tin pe noapte.. se poate si de
aplicat in cabinet stom gutiere cu hirtie absorbanta se pali 2- 2,5ml gel se aplica se tine 10 min.abtinerea de clatit sau
periat 30 min.)

16. Sigilarea fisurilor, indicatiile, tehnicile de sigilare, materialele si eficacitatea lor.

"Sigilarea se face atat la dintii temporari (de lapte) dar, mai ales, la cei permanenti, de obicei imediat dupa ce au
erupt. Imediat dupa eruptie, molarii prezinta o morfologie cu santuri si fosete adanci, locuri unde se acumuleaza
resturi alimentare si micro-organisme care initiaza caria dentara. Aceste santuri, mai degraba fisuri, au un
diametru mai mic decat firul periei de dinti si sunt profunde. Sansele atacului carios sunt astfel mai mari in
ciuda igienei conventionale: spalatul sau curatarea dintilor. Ambele metode sunt ineficiente in indepartarea
resturilor acumulate. Astfel acoperirea sau sigilarea acestor zone cu un material protector numit sigilant are un
efect benefic si este considerata metoda cea mai sigura de profilaxie primara in special la copii.
Materialele folosite - sigilantii - sunt rasini compozite transparente sau opace. Sunt preferati sigilantii fotoactivi
(cei care se intaresc cu ajutorul lampii cu ultraviolete).
Etapele de lucru pentru sigilarea dentara:
1) Curatarea suprafetei dintelui cu ajutorul unor periute rotative, neimplicand frezajul dintelui;
2) Gravarea dintelui (mordansare). Un gel cu consistenta fluida, in a carui concentratie intra si acid fosforic, este
aplicat prin pensulare, injectare sau cu ajutorul unui burete, fiind lasat sa actioneze 15-30s, dupa care spatiul de
lucru este spalat si uscat.
3) Aplicarea sigilantului se realizeaza cu instrumente speciale cu varfuri de unica folosinta. Sigilantul trebuie sa
acopere toate santuril. Acesta se mentine 10-15s pentru a permite penetrarea si saturarea smaltului mordansat in
mod optim, dupa care se fotopolimerizeaza.
4) Adaptarea functionala consta in refacerea morfologiei functionale a suprafetelor sigilate, indepartandu-se
eventuale contacte identificate cu ajutorul hartiei de articulatie prin utilizarea pietrelor diamantate.
5) Reevaluarea pacientilor - dintii sigilati trebuie controlati periodic de catre medic, ideal la fiecare 6 luni.
Incidenta cariei dentare in urma sigilarii dintilor se reduce cu pana la 80%. Aceasta reprezinta metoda ideala in
profilaxia cariei dentare la copii.

17. Factori de risc in afectarea tesuturilor parodontiului. Metodele si remediile de profilaxie a afectiunilor
parodontiului.
Raspindirea afectiunilor parodontiului la copii este in functie de mai multi factori, dintre care se pot mentiona:
nivelul social-economic al tarii; nivelul de cultura a populatiei; nivelul igienei cavitatii bucale; particularitatile
alimentatiei.
Metode de profilaxie a afectiunilor parodontiului.
Periajul dentar corect, precum si prezentarea la controlul periodic stomatologic din 6 in 6 luni sunt modalitati
elementare, dar foarte eficiente de prevenire a aparitiei bolii parodontale. Periajul dentar trebuie executat de 2
ori pe zi, dimineata si seara. De asemenea, e foarte importanta tehnica de periaj pentru ca un periaj incorect
poate deveni chiar nociv. De aceea, adresati-va unui medic stomatolog care va poate explica o modalitate
corecta de periaj. Alaturi de periajul zilnic este necesar un detartraj insotit de un periaj profesional, o data la
sase luni.

18. Programul complex de profilaxie a principalelor afectiuni stomatologice. Aprecierea eficacitatii

programelor de profilaxie a cariei dentare si afectiunilor parodontiului. Experienta aplicarii practice a
programelor de profilaxie a afectiunilor stomatologice in diferite tari.
Sarcinile: a) depistarea activ a bolnavilor; b) examinarea clinic complex; c) tratamentul ambulator i spitalizarea; d)
observarea dinamic a strii sntii a bolnavilor; e) educa ia sanitar; f) generalizarea datelor despre eficien a dispens.

Asistena de dispens.- 2 etape: 1) selectarea contingentuluipentru inerea sub observa ie; 2) observa ia direct unde
bolnavii se mpart n 2 grupe: -bolnavi ce au fost trata i; -bolnavi afla i sub observa ia medicului.

Aprecierea cantitativ a dispens.:-ponderea absolut a cazurilor noi luate n observa ie; -procentul persoanelor scoase de la
eviden pe parcursul anului; -nr. de examinri pentru un pacient timp de un an; -ponderea absolut a pacien ilor ce nu s-
au prezentat la examinare.

Aprecierea calitativ: -reducerea nr. de recidive; -durata remisiei; -procentul bolnavilor cu remisie; -reducerea frecven ei
perioadelor de incapacitate de munc.

Bolnavii sunt mprii n 4 grupe: 1- persoane practic sntoase, aflate nprocesul de compensare persistent bun
(examen 1 dat/an); 2-bolnavi cu o evoluie bun a bolii,afla i n proces de compensare, cu rare cazuri de agravare (ex. 2-3
ori/ an); 3-bolnavi cu evoluia bolii subcompensat, agravri frecvente i incapacitate temporar de munc n timpul
agravrilor (ex. 3-4 ori/an); 4-bolnavi cu evolu ie decompensat a bolii, dereglarea func iilor altor organe i capacitate de
munc redus (ex.lunar).

Afectarea prin carie a populatiei si in particular a copiilor, prezinta variatii mari atit in limitele unei tari cit si in diferite
regiuni si localitati ale tarii. In ultimii 20 ani se manifesta tendinta de reducere a intensitatii cariei dentare in tarile
economic dezvoltate (Elvetia, Marea Britanie, Danemarca, Japonia, SUA). Exista diferite opinii in legatura cu aceste
reduceri care in general se refera la conditiile de viata, alimentatie, rezistenta tesuturilor dentare, microflora. Evident ca
ele pot fi explicate prin aplicarea programelor de profilaxie a cariei dentare(florarea apei, igiena cavitatii bucale, utilizarea
larga a remediilor profilactice. OMS recomanda ca in fiecare tara este necesara formularea sarcinilor proprii in functie de
necesitatile, particularitatile si posibilitatile sale, conducindu-se de recomandarile si indicii unici in aprecierea sanatatii
orale si de sarcinile globale in acest domeniu.

Pedodontie

19. Structura contemporana si scopurile serviciului de asistenta stomatologica a copiilor.

Policlinica stomatologica pentru copii este o institutie curative-profilactica care asigura diagnosticul,
tratamentul si profilaxia afectiunilor stomatologice la copii.
Sarcinile principale ale policlinicii stomatologice pentru copii:
- Profilaxia afectiunilor regiunii oro-maxilo-faciale la copii
- Organizarea si efectuarea masurilor pentru depistarea bolnavilor cu patologie oro-maxilo-faciala
- Asistenta stomatologica calificata
Policlinica stomatologica pentru copii:
- Efectueaza sanarea planificata a cavitatii bucale a copiilor din colectivitatile organizate de copii din
sectorul pe care il deserveste
 - Acorda asistenta stomatologica copiilor care se adreseaza
- Duce evidenta si efectueaza analiza morbiditatii stomatologice la copii
- Apreciaza eficienta masurilor profilactice si curative aplicate copiilor
- Organizeaza educatia sanitara a copiilor si parintilor in problemele profilaxiei primare si secundare a
principalelor afectiuni stomatologice.
20Etapele de dezvoltare intrauterine si intramaxilara a dintilor

Perioda de dezvolatre intrauterina si intramaxilara

Dezvoltarea dintilor are citeva etape ,care coincid in timp cu delimitarea cavitatii bucale de la cav .nazala si formarea
vestibulului oral si anume ;
1 proliferarea fondarea si formarea mugurilor dentari
2 Histodiferentierea diferentierea mug dentari
3 Morfodiferentiere- histogeneza tesut.dentar
4Calcifierea

Proliferarea
La 6-7 saptamini de viata intrauterina se observa primele semne de dezvoltare a dintilor .Cellele epiteliale a cav bucale
primare se invagineaza in mezenchimul subiacent al primului arc bronhial , constituind lama dentara sub forma de
potcoava pentru fiecare maxilar aparte .Din lamele buco- labiala se va dezvolta ulterior vestibulul cav bucale .Iar din cea
dentara dintii .
Histodiferentierea
In aceasta etapa are loc diferentierea celulara a tesuturilor folicolului dentar .Epiteliulu adamantin intern si epeteliul
adamantin extern cu stratul intermediar si cel stellar.

Morfodiferentierea
In etapa morfodiferentiere (histogeneza ,de aparitie a matricilor organice), Celulele differentiate si specializate incep sa
functioneza , debuteaza procesul de dentinogeneza amelogeneza ,cementogeneza osteogeneza.
Calcifierea
Calciferea incepe in dentina si continua in smalt ,pentru smalt calcifierea are loc de la virful cuspizilor si marginile
incizale spre colet,din profunzime spre suprafata ,cind pentru dentina de la suprafata in profunzime .
Miniralizarea tesut dure ale dintilor permanenti incepe ; pentru 1 molar- in luna a 9-a de dezvolt. intrauterina ;pentru
incesivi- in luna a 6-a postnatala; pentru canin in luna 9-a post natala ;pentru premolar 1-la 2.5 ani ;pentru premolaru2
si molar2 la 3.5 ani ;pentru molarul 3 dupa virsta de 8 ani

21 Eruperea dentara si formarea radacinilor dintilor temporari si permanenti .Resorbtia radiculara .

Particularitatile structurale ale tesuturilor dure ale dintilor dintilor temporari si permanenti tineri

Eruperea dentara
Eruperea dentara constituie un proces fiziologic deosebit de complex .Este un indiciu de dezvoltare normal a
organizmului.Pentru eruptia dentara este caracterist urmatoarele etape ;
1Preeruptiva .
2Prefunctionala
3 Functionala
Etapa preeruptiva cuprinde migrarea dintelui din zona de formare pina la atingerea mucoasei cav bucale.
Etapa prefunctionala deplasarea dintelui din cav bucala pina la atingerea dintilor antagonisti
Etapa functionala cuprinde -toata perioada ce urmeaza dupa atingere planului de ocluzie si intrarea in functiune
Termenele formarii complete a radacinilor dintilor temporari

Dinte temporar Termenul , anii

Incisivul central 1.5
Incisivul lateral 2
Molarul 1 4
Caninul 5
Molarul 2 4
Formarea radacinilor dintilor permanenti

Dintele permanent Termenul,ani

Primul Molar 9-10
Incisivul central 9-10
Incisivul lateral 9-10
Primul premolar 12-13
Caninul 12-15
Premolarul second 12-14
Molarul second 15

Resorbtia Radiculara
Paralel cu dezvoltarea folicolilor dintilor permanenti are loc resorbtia fiziologica a radacinilor dintilor temporari .
Resorbtia radacinilor dintilor temporary incepe de la radacina care adera la folicolul dintelui permanent .Intirzieri in
termenele de resorbtie radiculara sunt in caz de ; Lipsa a folicolul dintelul permanent , Rahitizm rubeola prenatala si
unele boli genetice
Pentru resorbtie patologica nu este tipica formarea tesutului osos in regiunea rizalizei ,spre deosebire de cdea fiziologica

Particularitatile structurale ale dintilor temporari

Grosimea smaltului si dentinei este redusa la dintii temporari aproximativ cu ,ceea ce se explica ca prin faptul ca odon-
toblastii dintilor temporari functioneaza 350 zile ,comparativ cu cei permanenti 700 de zile.Dintii temporari contin mai
mult apa si dubs.organice comparativ cu dintii permanenti .Stratul de dentina ,comparativ,este mai subtire iar camera
pulpara si dcanalele radiculare sunt mai voluminoase.Dentina are canalicule dentinare largi,relativ mai scurte si mai putin
sinuase .
Cementul formeaza un strat subtire ,cu reducere stratului celular .jonctiunea smalt cement se prezinta sub forme si in
proportii diferite fata de cea a dintii permanenti .

22 Caria dintilor temporari la copii .Clasificarea .particularitatile evolutiei clinice ,diagnosticului si tratamentul

Caria dentara este un proces patologic localizat ,multifactorial,care apare dupa eruptia dintelui ,caracterizzinduse prin
deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ,cu formarea ulterioara a defectului cavitar

Clasificarea dupa OMS

1 Caria adamantinei 9carie incipienta
2 Caria dentinei
3 Caria cimentului
4 Caria dentara stabilizata (stationata)
5 Odontoclazie, Melanodontie infantila .Meladontoclazie
6 Alte carii dentare precizate
7 carie neprecizate

Particularitatile ale evolutiei clinice a cariei dintilor tempor

Cei mai rezistenti sunt incisiv inferiori .Evolutia cariei fisurale este facilitata de existenta fisurilor si gropitilor, unde se
mentin resturi alimentare .cariile cervicale se atesta frecvent dupa eruperea dintilor temporari mai ales a incisivilor
superiori ,la copii in primii ani de viata mai frecvent se depisteaza caria circulara caria cu evolutie acuta se intilneste in
special la virsta 2-3 ani .caria Acuta a dintilor temporari este multipla si semetrica ,progresind rapid in profunzime ,lipsa
de aparare a pulpei dint temporari prin formarea dentinei tertiare

Diagnosticul Cariei dintilor temporari

Sondarea se retine in cariile fisurale patrunzind usor in dentina ramolita .
Percutia - In sens vertical si orizontal sint negative
Probele termice - La copii mici nu sunt concludente si se evita
Radiologic - permite de a depista si a aprecia profunzimea defectului carios , relatia sau Examenul cu camera pulpara ,
Starea radacinii dintelui
Metoda de uscare A suprafetei dentare permite vizualizarea petei carioase care are o suprafata fara luciu mata.
Colorometria vitala este bazata pe marirea permeabilitatii tesuturilor dure dentare fata de coloranti .La contactul cu
solutiile de coloranti tip de un minut sectorul deminiralizat absoarbe colorantul iar smaltul neafectat nu se coloreaza .
Transluminarea

Tratamentul cariei dentare

Tratamentul cariei incipiente - include terapia de remineralizare care este mai eficienta in perioada de formare dentara.
Pentru reaminiralizare sunt indicate Fluoruri,aminoflaruri,lacuri de floruri preparate de calciu
Metoda impregnarii tesuturilor dure dentare este folosita pe larg in tratamentul cariei superficiale iar in unele cazuri si
al cariei medii a dintilor temporari , in special in perioada resorbtiei radiculare ea costa in 2 etape ;
Slefuirea si impregnarea tesuturilor dure dentare ...1 Slefuirea suprafetelor afectate a marginilor defectelor carioase si a
fusurilor se efectueaza cu pietre sau discuri 2 .Impregnarea se efectuiaza dupa izolarea dintelui prepararea si uscarea
suprafetei afectate pe timpuri se folosea metoda de Argintare . sol Nitrat de argint 4-30%
Tratamentul cariei medii in dintii temporari si permanenti consta in prepararea cav carioase si obturarea ei ,restituind
forma anatomica ,functia .

24 Pulpitele dintilor temporari la copii .Clasificarea . Particularitatile evolutiei clinice ,diagnosticului si

tratamentului

Clasificarea pulpitelor dintilor temporari dupa T Vinogradova

1 Pulpita acuta :
a) seroasa ;
b) purulenta ;
c) cu afectarea paradontiului si a ganglionilor linfatici
2 Pulpita cronica
a) Simpla
b) Proliferativa
c)gangrenoasa
3 Exacerbarea pulpitelor cronice

Particularitatile evolutiei pulpit dintilot tempor

-evaluare asimptomatica a aprocesul inflamator
- Mai frecvent se depisteaza formele cronice ale pulpitelor
-Trecerea rapida din o forma in alta (acuta in cronica ;seroasa in purulenta )
- dereglarea starii generale in caz avansate
-afectarea paradontiului

Clinica pulpitelor dintilor temporari

Copii mici nu pot da informatie privind intensitatea durata , localizarea,si caracterul durerii.
Deobicei acesti copii sunt obositi speriati dupa o durere nocturna , fara a fi in stare sa indice concret dintele afectat ,nu pot
formula acuzele ,nu reactioneaza adecvat la testele de diagnostic efec de medic.

Metodele de tratament ale pulpitelor dintilor temporari

a) Vitale - metoda biologica a(coafajul pulpar direct si indirect);
Amputatia (pulpotomia)
Exterparea (pulpectomia)

b)Devitale - Amputatia (pulpotomia )

-Exterpatia (pulpectomia)

Coafajul pulpar indirect

Tratamentul conservator al procesului inflamator ,stimularea procesului de recuperare si de dentinogeneza in pulpa si
restabilirea funct dintelui
Indicatii
Pulpita seroasa , pulpita simpla se practic la copii sanatosi

Tehnica ; Vizita 1
 - izolarea
- -inlaturarea tesut superfic efectuate cu excavatorul
- Prelucrarea medicamentoasa a cav cu sol neeritante ;
- Uscarea usoara a cavitatii cu aer sau bulete sterileaplicarea unei paste preg extempore

Vizita 2
- Controlul vitalitatii pulpei
- Izolarea
- Inlaturarea pansamentului provizoriu si a pastei curative
- Aplicarea pe planseul cavitatii carioase a prep odontotrope
- Obturarea permanenta a cav carioase .

Coafajul pulpar Direct

Indicatii ; Deschiderea accidentala a camerei pulpare de origine traumatica sau la prepararea cavitatilor carioase ale
dintilor in stadiu de form a radacinii

Tehnica;
-Izolarea dintelui,
-prepararea cav carioase
-prelucrarea cav cu solutie neeritanta Na Cl
-Dupa hemostaza se aplica preparate pe baza de hidroxid de calciu si obturatia provizorie pe termenul 3-6 saptamini

Amputatia Vitala a pulpei

Indepartare sub a nestez locala sau generala a pulpei coronare

Indicatii ; Deschiderea accident a camer pulpare ,Pulpita cronica simpla se aplica la dintii temporary in stadiile 1-2 de
formare a radacin .
Tehnica
-Anest local sau generala
-Izolarea dintelui
-Prepararea cav carioase si tratarea medicamentoasa
-Deschiderea cam pulpare amputarea pulpei coronare cu un excavator sau freza rotunda sterile
Sect filetelor radic
-Hemostaza
-Cofajul bonturilor rad cu prep medicament
-aplicarerea bazei din ciment si a obtur definitive

Exterparea Vitala
Indepartarea completa a pulpei sub anestex locala sau generala
Aceasta metod este folosita mai rar pentru dintii temporary;

Indicatii ; Toate formele de pulpita a dintilor permanenti cu radacini formate

Tehnica
-Anestez locala
-Izolarea dintelui
Prepararea cav si tratarea medicamentoasa
-deschiderea cam pulpare
-ablatia pulpei coronare
Hemostaza
-exterparea pulpei radiculare
- prelucrarea medicamentoasa si instrumentala a canalelor
-uscarea canalelului rad
- Obturarea canalelor
-aplicarea bazei de ciment si a obturatiei definitive
Amputatia Devitala
Indepartarea pulpei coronare devitalizate in prealabil ,urmata de mumificarea pulpei radiculare.
Indicatii; Deschiderea accidentale ;toate formele de pulpita a dintilor temporary in afara de pulpitele acute seroase ,
complicate cu reactii periapicale

Tehnica Vizita 1
-Prepararea cav carioase si tratarea medicamentoasa deschiderea cornului pulpar aplicarea pe pulpa descoperita a pastei
devitalizate
-obturatia provizorie pe 24 ore la incisive, pe 48 ore la molari
Vizita 2
-Izolarea dintelui
-indepartarea obtur provizorie si verificarea efectului
- prepararea definit a cav carioase
-Inlaturarea plafonului cav pulpare cu o freza rotunda si a pulpei coronare
-tratarea medicamentoasa
-aplicarea in cav pulpara a buletei cu sol pentru mumificarea pulp Rezorcin formalina 2-3 zile
Vizita 3
-Izolarea dint
-inlaturarea pansament proviz
-aplicarea pastei de impregnare rezorcin formalina
-obturarea cu material de baza
- obtur definitiva

25 Pulpitele dintilor permanenti la copii .Clasificarea .particularitatile evolutiei clinice diagnosticul si tratamentul.

Pulpita dintilor permanenti .Etiopatogenia pulpitelor sunt indicate 3 cauze importante ;

1 caria dentara
2traumatism dentare
3 manoperel terapeutice

Clasificarea pulpitelor dintilor permanenti la copii dupa T.Vinogradova

1 Pulpite acute ; Pulpite Cronice
a)Seroase partiale a)simple
b)seroase totale b)proliferattive
c)purulente partiale c)proliferative hipertrofice
d)purulente totale d) gangrenoase

Particularitatile evolutiei clinice

Pulpita acuta
Evolutia clinica a procesului inflamator seros acut in aceaste perioada lipseste tabloul clinic obisnuit acestei forme .
La pulpita acuta seroasa copii acuza aparita spontana adureri slabe. aceasta durere de obicei nu se repeta spontan
posibilitatea scurgerii exudatului prin acanalicule dentinare.
La copii procesul debuteaza acut febra duri de cap ,oboseala slabic .
La pulpita acuta difuz apare un acces de dureri intensive care spre seara sau noapte se repeta sau se amplifica ei sunt
iritati durile se maresc pina devine permanenta si poate iradia in timpla ,reg occipitala ,sau suborbitala ,in ureche .
Pulpita cronica clinic se manifesta slab insa pot fi senz neplacute de greutate in dinti la trecere de o incapere calda in
alta rece ,apar dureri neinsemnate durerose la sondare .
Pulpite cronice in Exacerbare - se caracteriz printro evolutie lenta cu recidive repetate de durere acute din anamneza
se constata ca dintele reactioneaza la agentii termici insa durerea nu era intensiva perioade de remisiune pot dura timp
indelungat ..au caracter pulsativ care pot iradia .

Tratamentul pulpitelor dintilor permanenti la copii

Perioada de formare a radacinilor dintelui permanent .Pulpitele dintilor permanenti cu radacini incomplete sunt tratati
prin Metoda biologica sau prin metoda de amputatie .
Coafajul direct
Este indicatla copii practidc sanatosi ; cu pulpit acuta de focar ,cu pulpita cronica simpla .
Coafajul indirect
Este indicat la pulpit accidentale mici ale camerei pulpare in timpul prepararii carioase ;fractura cdoronara cu deschiderea
cam pulpare
Folosirea preparatelor de arsen in dinti cu radacini incomplet formate este periculoasa prin posibilitatea lezarii zonei de
crestere

26 ....Periodontita apicala dintilor temporari.

27. Periodontita apicala a dintilor permanenti

Hipoplazia dentara
Numite i displazii, anomaliile de structur dentar constituie o serie de afec iuni ale esuturilor componente ale din ilor
(smal, dentin) . Acestea se pot instala n perioada dezvoltrii embrionare sau, dup natere, cele din urm fiind
provocate de anumii factori exogeni perturbatori.
Hipoplazia este un deficit de dezvoltare al dintelui n sine sau a esuturilor dure: smal identin. Poate fi sistemic
(afecteaz dinii care se dezvolt aproximativ n aceea i perioad) sau de focar (intereseaz un grup de din i altura i) sau
localizat (un singur dinte) . Dinii afecta i ofer informa ii despre perioada n care a intervenit factorul etiologic. Astfel,
un deficit la nivelul incisivilor centrali i al molarilor de 6 ani presupune c ntr-un interval de pn la vrsta de 5-6 luni
(cnd ncepe formarea acestor dini) a existat o afec iune care a deranjat procesul lor de cre tere. n func ie de gravitatea
ei, hipoplazia se poate manifesta de la prezen a unor pete albicioase i pna la absen a n totalitate a smal ului (aplazie) .
Este de menionat faptul c, hipoplazia de smal nu presupune afectarea exclusiv a smal ului, dar i alterarea consecutiv
a structurii dentinare, aceti dini fiind predispui la carie i incomodnd psihologic pacientul datorit aspectului inestetic.
Etiologia hipoplaziilor dentare:

1. Hipoplazia dinilor temporari (de lapte) poate fi rezultatul unor dereglri ale organismului mamei, Asemenea boli ca
rubeola, toxoplasmoza, infecii sau diverse intoxica ii suportate n timpul sarcinii interfereaz negativ cu procesul de
mineralizare corect a dinilor; ;
4. La nivel local, orice traum sau proces infec ios ce intereseaz unul sau mai mul i foliculi dentari.
5. Hipoplazia dinilor permaneni este mult mai frecvent fiindc procesele de mineralizare i dezvoltare ale lor corespund
unei perioade n care copilul este foarte vulnerabil, imunitatea- sczut i majoritatea afec iunilor pot avea impact negativ:
rahitismul, infeciile acute, bolile gastro-intestinale, endocrinopatiiile, sifilisul congenital.
6. Hipovitaminozele i aportul sczut de minerale si proteine, care nu permit constituirea matricii organice sau
desfurarea corect a mineralizrii ei.
Aspecte clinice:

-Petele cretoase, mai rar galbene, bine delimitate i de mrimi aproximativ egale - detalii ce nu se modific n cursul vie ii
pacientului respectiv. n asemenea cazuri, stratul de smal este de grosime normal, iar examenul radiologic nu pune n
eviden modificri patologice;
-n forme mai grave suprafaa de smal apare cu denivelri sau depresiuni punctiforme care se pigmenteaz n timp, sau
striaii paralele cu marginea incisiv or cu planul ocluzal. Este posibil ca unii pacien i s prezinte toate aceste forme de
hipoplazie chiar pe un singur dinte.
-Aplazia de smal este cea mai mai grav i presupune absen a n totalitate a smal ului sau a unei por iuni din smal , cu
expunerea direct a dentinei, fapt ce va determina durerea din ilor n prezen a factorilor iritativi chimici sau termici (dulce,
rece) .
Forme clinice speciale de hipoplazie:

Dinii Hutchinson - incisivii centrali superiori n form de butoia, cu o margine incizal concav n form de semilun
acoperit sau nu de smal, fac parte din triada de simptome a sifilisului congenital, alturi de keratita intersti ial i
surditatea nnscut;
Dinii Fournier- incisivi centrali superiori asemantori dinilor Hutchkinson, ns fr marginea n semilun.
Dinii Pfluger- molarii de form conic: la care suprafaa coroanei la baza coletului dep e te suprafa a ocluzal, iar
relieful ocluzal este foarte slab dezvoltat, pus pe seama infec iei sifilitice.
Dinii Turner- (hipoplazia localizat) dinii, foliculii crora au suferit trumatisme, inflama ii i prezint pete albe sau
gaben-brun bine sau imprecis delimitate, la care smal ul poate lipsi par ial sau n totalitate. Cel mai frecvet sunt afecta i
premolarii permaneni.

27. Afectiunile parodontiului la copii, clasificare, particularitati generale ale procesului inflamatorii a
tesuturilor *(este mai departe !!!!)
parodontiului la copii. Gingivitele catarale. Tratament. Fix aceleasi ca si la stomatologia terapeutica. Nu ma mai repet

28. Stomatita herpetica acuta la copii

Virusul herpex-siplex, Tabloul clinic:
In perioada prodromala starea generala este afectata, slabiciune inapetenta caopilul devine capricios. Se atesta frecvent
angina catarala sau simptomele altei infectii respiratorii. Febra pina la 37.5 C ganglionii limfatici sunt mariti sau durerosi
la palpare. In perioada manifestarilor clinice: cefalee, greturi. Pielea este palida, temperature corpului atinge 39C In
cavitaea bucala in regiunea perioala pe u fond de hiperemie si edem, apar de la 5 la 25 de element herpetice (afte). In
aceasta perioada se observa gingivita acatarala medie si o sporire a salivatiei- hipersalivatie. Copilul refuza sa manince,
rau doarme, se intesnsifica simptomele toxicozei secundara. Deseori pot fi recidive de eruptii. Epitelizirea elementelor
dureaza pina la 4-5 zile. Un timp indelungat se mentin gingivita, hemoragia si limfadenita.
Analiza sangelui: leucopene VSH 20 mm/h.
Tratament: ntivirale, desensibilizante, dezintoxicarea organismului, vitamine. In czuri grave- metronidazol.
29. candidoza acuta:
Tabloul clinic: se caracterizeaza prin hyperemia mucoasei bucale, aparitia unor depuneri albe sau galbui. Poate evolua in
forma usoara medie si grava. Secaracterizeaza prin aparitia depunerilor pe o suprafta hiperemiata a unor pelicule de
culoare albicioasa pe unele suprafete ale limbii, buzelor, obrajilor. La detasarea depunerilor se observa o suprafata
hiperemiata, eroziune. Depunerile sunt asemanatoare cu brinza.
Tratament : antimicotic.

30. chelitele la copii: exfoliativa, glandular, de contact, meterologica si actinica.

Chelita exfoliativa: afectiune cronica cu lezarea numai a amerginii rosii a buzelor. In etiopatogenia un rol important are
determinarea genetic, modificarile imunoalergica, dereglarea functiei sistemului nervos.
La forma uscata: copii acuza aparitia scuamelor, pe care frecvent le musca, uscaciunea buzelor, uneori senzatie de arsura.
Se caracterizeaza prin uscaciunea buzelor, aparitila scuamelor pe una sau ambele buze, de culoare cenusie sau cenusiu-
glabena. Care sunt legate de epiteliu numai la un capat, celalalt fiind liber. Dupa inlaturarea scuamelor nu se formeaza
eroziuni dar ramine un sector de hiperemie. Evolutia acestei boli este indelungata cu remisiuni.
Forma exudtiva: copii acuza usturime, dureri, aparitia crustelor care pot sa impiedice vorbirea si alimentatia. Crustele sunt
de culoare cenusie-galbena, localizate mai frecvent in regiunea zonei Klein, apar pe fond de hiperemie si edem. Este
characteristic ca o fisie din marginea rosie a buzelor la hotar cu pielea si regiuneea comisurilor labiale nu se afecteaza.
Uneori procesele exudative sunt foarte prnuntate, de acea crustee atirna asemeana unui sort. Dupa inlaturarea crustelor
ramine o suprafata usor hiperemiata, edematiata si umeda, fara eroziuni.
Tratament: sedative, hiposensibilizante, antiseptic, antiinflamatorii.
32. Afeciunile parodoniului la copii, clasificarea, particularitile generale ale evoluiei proceselor
inflamatorii a esuturilor parodoniului la copii. Gingivitele la copii. Tratamentul gingivitelor la copii.
La copii procesele patologice pot sa dispara fara consecinte ,cu sau far influenta unor factori ,sau pot progresa cu
tratamentul aplicat .Particularitatile procesul incepe de la margina gingivala ,progresind spre apical ,nu este limitatat ,
afecteaza mai multi dinti ,are caracter cronic ,cu tendinta permanenta de extindere .
Clasificarea afeciunilor parodoniului ASUS (1983)
1.Gingivita
-forma clinic -cataral , ulceroas ,hipertrofic .
-forma de manifestare usoar , medie ,grav .
-evoluie-acut , cronic ,exacerbat.
-extindere localizat , generalizat.
2 .Parodontita
-forma de manifestare usoar , medie ,grav.
-evoluie acuta , cronic ,exacerbata ,abces i remisiune .
-extindere localizat , generalizat.
3.Parodontoza
-forma de manifestare usoar , medie ,grav.
-evoluie cronic , remisiune .
-extindere generalizat.
4.Boli idiopatice cu distructie progresiva a tesuturilor parodontiului (parodontoliza)-sindromul Papillion
-Lefevre,neutropenie ,diabet zaharat decompensat , etc.
5.Parodontomul tumefactii si afectiuni tumefiante (epulis ,fibromatoza ,etc )
GINGIVITELE
Etiologie infectii bacteriene , virotice ,nerespectarea igienei bucale .traume mecanice ,chimice , reactii alergice locale .
1.Gingivita catarala-cea mai frecventa la copii .
La examinare hiperemia ,edemul papilelor si gingiei marginale ,depuneri moi sau dure .La sondare hemoragie ,pungi
parodontale lipsesc .
Diagnosticul proba Schiuller Pisarev pozitiva ,indice igienic mai mare de 1, PMA mai mare de 0, CPITN-codul 1-2.
Tratamentul inlaturarea cauzei ,igiena orala , terapie antiinflamatorie (antiseptice , fermenti , remedii vegetale ),
preparate antiedematoase (poliminerol, maraslavin ), cheratoplastice .Se recomanda lavaje ,hidromasaj, electroforeza.
In cazul gingivitelor simptomatice important este tratamentul maladiei generale .
2 Gingivita hipertrofica se manifesta prin proliferarea tesutului fibros sau granulos al gingiei cu formare de pungi
false .La aceasta contribuie anomaliile dento-maxilare ,obturatii incorecte ,boli endocrine ,ale singelui .Se intilneste
la virsta pre si pubertara.
Sunt 2 forme- edematoasa,caracterizata prin hipertrofie,edematiere si cianoza a gingiei, hemoragii evidente la periaj,
in timpul alimentatiei ,halena ,proba Schiuller Pisarev pozitiva si forma fibroasa caracterizata prin hipertrofia
gingiei ,fara singerare ,cu suprafata mata ,pot fi pungi false , proba Schiuller Pisarev negativa .
Tratament
1 forma edematoasa inlaturarea cauzei ,igiena orala,terapie antiinflamtoarie si antiedematoasa sub forma de
clatituri , lavaje unguente ,injectii gingivale .Doar dupa inlaturarea inflamatiei se administreaza terapia de sclerotizare
superficiala (maraslavina , fitodont ) si profunda (injectarea in papile sol .glucoza40%, H2O2 10%) .
2.fibroasa-igiena cav .bucale , terapie de sclerozotizare (lidaza , ronidaza , electroforeza cu heparina ),lasero-
criodistructie .
3.gingivita ulceroasa -apare pe fonul inrautatirii starii generale .Se caracterizeaza prin aparitia ulceratiilor acoperite
cu depuneri fibrinoase sau necrotice,halena fetida,dintii pot fi usor mobili ,ganglionii mariti , durerosi .
Tratamentul general- antihistaminice ,vitamine ,lichide in cantitati mari .
Tratam . local sub anestezie aplicativa se aplica fermenti proteolitici si se inlatura depunerile .Apoi se iriga cu
solutii antiseptice .Se fac aplicatii cu prep. Antiinflamatoare si cheratoplastice . SE respecta ingiena orala riguroasa.

33.Afeciunile parodoniului la copii de vrst pubertar. Gingivitele i parodontitele generalizate i

localizate la copii, tratamentul.
La copii in perioada pubertara pot aparea afectiuni ale parodontiului ca urmare a influentei hormonilor sexuali ,
care sunt in dezechilibru .Sub influenta progesteronului apare gingivita ulceroasa, estrogenului hiperplastica .In
aceasta perioada cea mai frecventa forma este cea hipertrofica , urmata de forma catarala.Daca gingivita
evolueaza mult timp poate trece in parodontita marginala cu lezarea osului alveolar si ligamentelor .Aceasta mai
frecvent apare in caz de dezechilibru hormonal asociat cu o igiena defectuoasa,anomalii dento-maxilare .
Tratamentul ging .hipertrofice inlaturarea depunerilor , aplicarea remediilor antiinflamatoare ,terapia de sclerotizare .Se
indica fizioterapie ,electroforeza , vaccum masaj .
Tratamentul gingiv erozive-igiena bucala ,terapie antiinflamatoare ,fermenti proteolitici ,keratoplastice.

34. Stomatita herpetic acut la copii. Tratamentul i profilaxia

Este una dintre cele mai frecvente forme de stomatita in rindul copiilor (80%).
Etiologie virusul Herpes Simplex.Mai receptive sunt copii de la 6 luni la 3 ani .Calea de patrundere de la mama ,
prin obiecte de uz casnic , jucarii , biberoane , aerogen .
Perioada de incubatie 2-17 zile .Se manifesta prin stare de intoxicatie generala si modificari la nivelul mucoasei , in
dependeta de gravitate.
Forma usoara-starea generala este satisfacatoare , febra 37.Gingia este hiperemiata ,,edematiata si prezenta aftelor
de forma rotunda sau ovala ,cu margini pronuntate , fund neted si acoperita de o pelicula alb gri , inconjurata de
un inel de hiperemie ,dureros .Apar aproximativ 3-5 afte.Durata perioadei 3 zile .
Forma medie in perioada prodromala starea generala se agraveaza-slabiciuni ,inapetenta .Febra , ganglionii mariti ,
durerosi .In perioada de manifestari clinice febra ajunge- 39 .In cavitatea bucala si regiunea periorala este o
hiperemie si edem ,unde apar de la 5- 25 de elemente herpetice (afte).In aceasta perioada este prezenta gingivita
catarala gravitate medie ,hipersalivatie .Epitelizare dureaza 4-5 zile .Un timp mai indelungat se mentine gingivita ,
hemoragia si limfadenita.
Forma grava rar intinita .In faza prodromala adinamie , cefalee,artralgii,hemoragii nazale , voma , greata ,
limfadenita pronuntata a ganglionilor cervical si submandibulari , febra -39-40.Endobucal mucoasa edematiata ,
hiperemiata .Apar eruptii nu numai in cav.bucala ,dar si pe pielea periorala , pleoape,miini ,brate. In cav bucala pot fi
observate pina la 100 eruptii in diferite faze de evolutie.Deseori aftele se contopesc formin zone mari de necroza.
Tratamentul depinde de perioada evolutiei bolii ,gravitate , infectii asociate.
Trat .general prep antivirale (Bonafton ,Virolex),terapie de dezintoxicare , antihistaminice , vitamina C.In forme grave
complicate cu fuzobacterioze-metronidazol sau antibiotice de spectru larg ,imunostimulatoare, imunomodulatoare .
Dupa necessitate se indica terapia simptomatica antipiretice ,preparate cu actiune cardiovasculara .
Tratamentul local-preparate antivirale-ung.Bonafton 0,5%,Aciclovir 5%,-interferon leucocitar .Aceste preparate de
aplica de 5-6 ori in zi pe mucoasa.
Sub aplicatii topice anestezina 5-10%se inlatura depunerile moi cu sol slab antiseptice , enzime proteolitice .In
perioada de vindecare ,prep antivirale se inlocuiesc cu keratoplastice .Metode fizioterapeutice raze UV,laser heliu-
neon (numai pina la inceputul epitelizarii).
Profilaxie Izolarea bolnavilor ,copii care au avut contact cu bolnavul li se administreaza in scop profilactic
antivirale .Se va respecta igiena personala ,copilul bolnav va avea jucarii , vesela , lenjerie personala .
Se anunta telefonic gradinita sau scoala,apoi se viziteaza acest colectiv de copii ,se organizeaza masuri antiepidemice .
Se vor dezinfecta obiecttele ,jucariile cu cloramina 1-2%,iradierea incaperilor cu raze ultaviolete.Cazul se declara la
centrul de medicina preventive .

35.Candidoza acut a mucoasei cavitii bucale la copii, tratamentul, profilaxia.

Mai numita si margaritarel ,muguet ,candidoza acuta se intilneste la sugaci ,mai rar la copii la o virsta mai mare .
Tabloul clinic hiperemia mucoasei bucale cu aparitia unor depunei ale , galbui .Poate evolua usor , mediu , grav .
Forma usoara pe mucoasa apar sectoare limitate de hiperemie (pe limba , obraji ,buze),depuneri punctiforme ,albe .
Ulterior se maresc si se contopesc ,formind o pelicula asemanatoare laptelui coagulat .Acestea usor se detaseaza ,pe
locul lor ramine o suprafata hiperemiata .
Forma medie depuneri sub forma de pelicule ,care nu intotdeauna se detaseaza ,iar in locul lor ramine o eroziune ce
singereaza.
Forma grava-afectarea difuza a mucoasei ,Pe limba,obraji , buze sunt depuneri cenusii,cu infiltrarea tesuturilor .
Deseori se asociaza cu cheilita angulara si limfadenita submandibulara .Bolnavii acuza uscaciune , usturime , saliva e
spumoasa.
Tratament forma usoara tratam .local(sol .bicarbonat de Na1-3% ,iodinol 1%,sol .Kastellani ).
Forme medii se prescriu unguente antimicotice-levorina 5%,decamina 5%, nistatina .
I n forme grave se administreaza si prep antimicotice per os .Cura dureaza 7-10 zile .Se recomnda sugerea
caramelelor de Decamina .
Formele generalizate si viscerale sunt tratate in stationar .
Profilaxia
- la gravide-tratarea micozelor organelor genitale
-la nou nascuti pentru profilaxie la a 2-5 zi se administreaza suspensie de de nistatina per os .
-respectarea igienei orale
-la administrarea antibioticelor in paralel se iau si antimicotice
-respectarea regimului sanitaro-igienic in maternitati , crese de copii , spitale.

36.Cheilitele la copii. Particularitile evoluiei clinice, diagnosticului i tratamentului

Dupa Maskileison si Kutin cheilitele se clasifica in
1.independente (exfoliativa , glandulara ,de contact ,meteorological ,actinica )
2. simptomatice (atopica ,eczematoasa,macrocheilita in sindromul Melkersson Rozenthal,hipovitaminoze ).
-Cheilita exfoliativa se manifesta in 2 forme uscata si exudativa .
Forma uscata se caracterizeaza prin aparitia scuamelor ,care dupa inlaturarea lor nu se formeaza eroziuni , dar ramine
o zona hiperemiata .Copii acuza uscaciune , arsura durere.Boala are o evolutie indelungata , cu remisiuni .
F.exudativa apar cruste pe fonul unei mucoase hiperemiate , edematiate.La detasarea lor ramine o suprafata umeda ,
edematiata , hiperemiata ,fara eroziune .
Tratament tratamentu bolii generale ,terapie sedative ,polivitamine ,raze Bucky,laser heliu neon.Local antiseptice ,
antiinflamatoare, unguente ,rujuri igienice .
 -Cheilita meteorologica apare in rezultatul actiunii factorilor meteorologici .SE caracterizeaza prin uscaciune ,
senzatie de constrictive .Marginea rosie a buzelor este hiperemiata , infiltrata, acoperira cu scuame .
Tratament inlaturarea cauzei , vitamine grupul B. aplicare rujului igienic .
-Cheilita actinica
Apare ca urmare a actiunii razelor solare .Sunt 2 forme uscata si exudativa .Forma uscata se caracterizeaza prin
aparitia unor scuame mici ,argintii albii,insotite de uscaciune , usturimi , eritem .
Forma exudativa pe fondul eritemului ,edemului apar vezicule mici , eroziuni acoperite cu cruste .
Copii acuza prurit , usturime , durere.
Tratam.-excluderea insolatiei ,local unguente corticosteroizi , bitamine gupul B, PP, folosirea cremelor de protectiede
arsuri solare .
-Cheilita de contact apare ca urmare a unei reactiii alergice lente la diversi alegeni rujuri ,paste de dinti ,unele
rasini din aparate ortodontice . Copii acuza prurit , uscaciune .SE afecteaza margina rosie a buzei ,poate fi afectata
si pielea ,si mucoasa buzelor .IN locul contactului este un eritem limitat si descuamare .In cazuri grave -vezicule ,
eroziuni ,exudatie.
Tratament - inlaturarea cauzei ,local unguente cu corticosteroizi ,terapie de hiposensibilizare .
-Cheilita glandulara- apare mai frecvent pe buza inferioara ,ca urmare a hiperplaziei ,hiperfunctiei glandelor
salivare ale mucoasei buzelor .Cauza-trauma buzei cu dintii ,deprinderi vicioase , virusi .
Pe mucoasa sunt vizibile orificiile deschise ale canaleor gl.salivare sub forma de puncte rosii ,,prin care se elimina
saliva .Datorita umezirii permanente mucoasa se macereaza, erodeaza .Buzele pierd elasticitatea , apar ragade.
Tratament local , unguente cu corticosteroizi ,electrocoagularea glandei salivare , inlaturarea chirurgicala a glandei.
Cheilita atopica
E un simptom al dermatitei atopice sau neurodermitei difuze .La copii apare dupa 7 ani .
Tabloul clinic- e afectata margina rosie a buzei si pielea ,mai ales din regiunea angulara.Maladia incepe cu prurit ,
prin aparitia eritemului .Ulterior , margina rosie se infiltreaza si apar cruste mici ce se descuameaza , apar fisuri .
Evolutia e lenta cu acutizari toamna si iarna.Dupa 20 ani are loc autoinsanatosirea .
Tratament terapie hiposensibilizanta .,vitamine grupul B,local unguente cu glucocorticosteroizi ,raze Bucky ,
excluderea alimentelor picante , sarate , citrice , dulci .
-Cheilita eczematoasa simptom al eczemei .Are evolutie acuta si cronica.Cauza alergeni din alimente ,
medicamente , pasta de dinti .Forma acuta apare prurit ,usturime .Se caracterizeaza prin polimorfism , pe rind apare
eritem ,edem , vezicule , scuame ,cruste .Intotdeauna se afecteaza pielea din regiunea periorala .
Forma cronica-infiltrarea inflamatorie si comprimarea marginii rosii a buzei si pielii periorale ,apar scuame , cruste ,
fisuri .Uneor de asociaza cu flora microbian provocind eczema microbiana edem , eritem ,vezicule cu cruste cenusii
galbene .Ulterior se descuameaza.
Tratament terapie hiposensibilizanta ,sedative ,local unguente corticosteroizi (lorinden C,dermozolon )

31. Clasificarea anestezicelor la copii.

Anesteziile loco-regionale
1. Anesteziile erminale injectabile:- fizice ( prin refrigeratie, cu ajutorul curentului electric)- chimice ( prin aplicate)-
ionoforeza
2. Anestzia injectabila- infiltratiem(locala, la distant, plexala , intrapapilara)-regionala (periferica, bazala, prin
acupunctura)- Serpiginoasa infiltrative ( Visnevski);
3. Anestezia locala cu preanestezie-pregatirea psihologica- sustragerea psihologica- pregatirea narcopsihologica
4. Anestezia local combinata cu anestezie generala superficial.
Anesteziile generala
1. anestezia de surta duarata:Inhalatorie Intravenoasa Mixtta
2. Anestzia de durata Balansata de intubtie Neuroleptanestezia.
Anesteziile locale in conditii de ambulator: - an.terminala neinject (topica extractii dinti tempor in schimb fiz
mobilitate grad 2 sau 3, drenarea sau punctia abcesului gingival. Minimalizarea durerii la intepare etc, sol lidocaine si
xilocaina 2-5%, spray 10%; piromecaina unguent 5% in combinatie cu metiluracil 5% ,anestezina ung 5%,ung
xilina,contralgin.contralganetc) an injectabila (nevoie de a fi efectuata cu atentie, cu observarea cul temp
tegumentelor ,puls respiratiacopilului..cum raspundela intrebari/ tonul vocii) an prin infiltratie plexala ,difuzarea sol an
la plexul nerv dentar de pe suprafat periostului unde este inject. An intraosoasa sau intraligamentara ace scurte mici, la
copii mici ace extramici se inteapa in papile M si D. An tronculara periferica An Mandibulara tehnici : (ram
mandibulei la copii de 3-4 ani este de doua ori mai mica ca la adult spatial pterigomandibular e mic si marunt si cu tes
conj lax iar nervii in apropiere sol difuzeaza fte repede..o data cu virsta orficiu canalului alveolar isi schimba localizarea
ex: la 1,5 ani e cu 5mm mai os de apof alv, la 3-4 ani cu 1mm mai jos de supraf masticatorie a mol temp, la 6-9 ani cu
6mm mai sus de supr mast, la 12 ani 3mm deasupr supraf ocluz a dintolor permanenti, deci cu cit mai mic copilul cu atit
mai jos se va intepa plica pterigomandibulara,)
An generala in ambulator indicatii : pu copiii din grupele I si II ASA cu afectiuni dentare grave, a caror parinti sint
capabili sa le acorde ingrijire preoperatorie si postoperatorie

32. Etiologia anomaliilor maxilo- faciale.clasificarea despicaturilor labio-maxilo-palatine.clinica despic

labiale,palatine, transfixiante unilaterale si bilaterale
.
Etiologia lipsa contactului intre mugurii faciali (modificare de volum, distorsiuni ale embrionului), lipsa fuziunii
epiteliale chiar in conditii de contacte a mugurilor ; chisturi si perle epiteliale situate de-a lungul zonei de fuziune
(perforeaza zona ) ; esecul migrarii mezenchimale- cel mai important mecanism, esecul descendentei limbii, modificari la
marginile libere a mugurilor maxilari ; absenta lizei celulelor ectodermice ; perturbari biochimice in lichidul amniotic
(care este o bariera mecanica)
Clasificarea 1.grup- despic a palat primar (3-7sapt) a) despic de buza-stinga dreapta bilateral ; b)despic de buza si
apofiza alveolara ; -2/grup despic palatului primar si secundar 1. De buza si palat 2. De buza apof alv si palat -3grup-
despic palatului secundar(7-12 sapt) 1.a uvulei,2. A valului palatin,3.palat moale si dur.4 palat dur respectiv completa
incompleta unilaterala bilaterala si mediana
Penetranta unilaterala-
Clinic :cuprinde partile moi ale buzei superioare, pragul narinar, podeaua narinara, creasta alv si palatul dur pina la orif
incisiv ; lipsa de continuitate, trece in dreptul incisivului lateral care este torsionat, hipoplazic, dedublat ; volumul partilor
moi de partea afectata este mai mare ;la nivelul apof alv (decalaj sagital si trasnversal) ; portiunea mediala cu 0,3 1 cm
mai anterioaraPenetranta bilaterala avem un bot mediana numit premaxila care deobicei proemina anterior cu decalaje
mari transvesale si sagitale ; narine orizontalizate ; afectarea incisivilor laterali ; dereglarea functiei de alaptare.
Tratament ; tr.ortopedic preoperator ; plastia buzei superioare ;tratamentul de recuperare

33.Principii de tratatment a despicaturilor LMP dupa virsta.Dispensarizarea copiilor cu despic.

Chirurgia primara ;
3-6luni pina la 1an cheiloplstie.(Milard)
6-12luni uranostafilorafie (palat si val)
8-11ani grefe alveolare.
Tratament propriu zis :
0.1 an buze si palat ;
6 luni 1an timpanoplastie in evolutie ORL
3- 6,7 ani terapia logopedica, daca este cazul faringoplastie
9-11ani reconstrictie
7-18 ani ortodontie
15-18 ani operatii estetice

34.clinica anomaliilor congenitale de insertie a frenurilor buzei si limbii. Indicatiile catre tratamentul chirurgicale.
Metode chirurgicale de tratament.

35. Clasificarea chisturilor si fistulelor branhiale ale fetei si gitului la copii.tabloul clinic/

37. Etiologia periostitelor la copii. Clinica periostitelor acute i cronice la copii. Tratamentul periostitelor
la copii.
Periostita odontogen (abcesul vestibular) e/e o afeciune inflamatorie a periostului, cauzat de infeciile
es.dentare i parodontale. La copii pot evolua ca form nozologic sau ca simptom n pulpita acut
purulent,chisturi purulente odontogene,osteomielite acute odontogene. Periostita cronic nsoete periodontita
cronic i e/e prezent n osteomielita cronic a maxilarelor. Periostitele se ntlnesc la toate vrstele,ns cel mai
rar pn la 3 ani. Cel mai des sunt implicate procesele infecioase a molarilor.
Etiologia.
De regul periostita e/e de origine dentar sau parodontal (50%). Flora microbian e/e caracteristic gangrenei
pulpare: stafilococi(alb,auriu,66%) i -streptococi(32%), enterococi, asocieri fuzospirilare, anaerobi, etc.
Patogenia
debuteaz prin fenomene de periodontit apical acut sau pulpit acut difuz;
- datorit faptului c apexul e/e n proces de formare, comunicarea pulpei cu es.osos se realizeaz prin canalele
Hawers,determinnd rspndirea rapid a infeciei; -
periostul e/e n stare de multiplicare, vascularizare accentuat. -
vasele sangvine sunt hiperemiate, diapedez leucocitar, infiltraia i ngroarea periostului,
- imaturitatea sistemelor imunitar,nervos i endocrin favorizeaz rspndirea i alterarea strii generale a
organismului; -
n perioada infeciilor virale frecvena maladiei crete.
Dup evoluia clinic deosebim urmtoarele forme a periostitei:
- acute seroase(stadiul intraosos);
- acute purulente(stadiul subperiostal);
- cronice;
Periostita acut seroas (stadiul intraosos).
- n acest stadiu nu se recunoate ca form nozologic, ci se manifest doar ca un simptom al
pulpitei acute, parodontitei acute sau cronice exacerbate, cu dureri spontane sau la atingerea dintelui,provocate
de distenzia periostului de ctre lichidul seros; -
mucoasa e/e congestionat, edemaiat, cu tumefiere a anului vestibular n dreptul dintelui cauz sau a doi
dini;
- la palpare dureroas, fr delimitri precise;
- asimetrii faciale n funcie de localizare;
- nodulii limfatici regionali mrii, dureroi la palpare;
- uneori se dezvolt tumefacia esuturiilor moi,care se menine cteva zile dup extracie;
- starea general : subfebrilitate, insomnie, agitaie, anorexie, jen la masticaie.
Diagnostic diferenial, se face cu: -
pulpite acute difuze, periodontite acute, periostite acute supurative.
Tratament. Dinii cauz pluriradiculari se nltur, iar cei monoradiculari cu radacinile formate se trateaz.
Periostitele n pulpite acute difuze se trateaz.Se indic antibiotice n pastile sau siropuri, sulfanilamide n doza
corespunztoare vrstei, gluconat de calciu, regim la pat,cantitate mare de lichid.
Periostita acut purulent (stadiul subperiostal)
- evolueaz din cea seroas destul de rapid, doar n cteva ore; -
lichidul purulent din regiunile periapicale dentare difuzeaz prin canalele osoase i es.medular spre cortical,
erodnd-o i acumulndu-se sub periost, formnd abcesul subperiostal.
apoi puroiul erodeaz periostul i ptrunde submucos,ameliornd fenomenele generale.
Clinica.
- Capul n poziie antalgic, limitarea funciilor, limfadenite sau periadinite regionale;
- Asimetrii faciale, edeme ale palpebrelor, plicei nazo-labiale, buzei superioare(,,buz de tapir,,),
reg.submandibulare, obrazului; n funcie de localizarea dintelui cauz.
- anul vestibular bombat la nivelul a 2-3 dini, fluctuent la palpare;
- Dintele cauz e/e mobil; procesul situat la unghiul mandib. provoac trismus.
Starea general: insomnie, nelinite, febr 38-38,50C, VSH mrit(30-40mm), leucocitoz (20-25109/l,
limfopenie,proteinurie.
Diagnostic diferenial.
Furuncul al feei; Adenoflegmon; Osteomielita acut odontogen; Pulpit acut difuz.
Tratamentul. Este chirurgical i medicamentos,se efectueaz n staionar sub anestezie general. Dinii primari
se extrag n toate cazurile, iar cei permaneni doar atunci cnd coroana dintelui nu are rol funcional. Se vor face
incizii mari pe plica de tranziie, cu decolare de periost la nivelul a 2-3 dini. La maxil se face cu mult
atenie, ca s nu se dezgoleasc mugurii dentari sau infectarea sinusului. Abcesul palatin se va trata prin excizia
unei fii mucoperiostale.
Periostita cronic.
e/e un proces lent, caracterizat prin tumefierea treptat, indolor a osului;
- poate fi cauzat de tratament neraional endodontic, periodontit cronic, tratament neadecvat al periostitelor
acute i formelor cronice de osteomielite, traumatism;
- la copii se ntlnete sub formele cronice simple (cedeaz dup tratament endodontic) i productive (formarea
hiperostozelor).
Clinica.
deobicei sunt depistate n timpul controlului profilactic;
- se manifest printr-o ngroare cortico-periostal periferic localizat, asemenea chistului radicular; se
determin la palpare;
- es.moi pot fi uor tumefiate, tegumentele nemodificate n culoare;
- mai frecv. se localizeaz la niv. molarilor primari sau permaneni.
Diagnostic definitiv i diferenial.
-Diagnosticul definitiv se stabilete n baza anamnezei,examenului clinic i radiologic,uneori biopsie.
Diferenial - Osteomielita cronic productiv; Tumorile benigne i maligne (sarcomul, osteomul, displazia
fibroas).
Tratamentul.
lichidarea focarelor cronice periapicale, extracia dinilor cauz primari, iar cei permaneni se trateaz;
- antibioticoterapia nu influieneaz semnificativ tratam.proces infecios;
- se indic fizioterapia ionoforez cu tinctur de iodur de potasiu; comprese cu sol.dimexid, sulfanilamide,
vitamine.
tratamentul de lung durat poate duce la sclerozarea osului n exces, formarea hiperostozelor.

38. Etiologia i patogenia osteomielitelor odontogene la copii. Tabloul clinic al osteomielitelor acute
odontogene la copii. Etiologia i clinica osteomileitelor cronice odontogene la copii. Etiologia i clinica
osteomielitelor hematogene la copii. Consecinele osteomielitelor hematogene. Principii de tratament.
Osteomielita- este o leziune infecioas ale oaselor maxilarelor, declanate de ptrunderea germenilor
patogenilor la nivelul esutului osos, provocnd procese supurative ntinse (es.cortical i medular) cu
dezvoltarea zonelor de osteonecroz. Se caracterizeaz prin simptome de intoxicaie supurativ-necrotic,
modificri radiologice, clinice i de laborator.
Dup mecanismele de ptrundere a agentului patogen, osteomielitele se clasific n:
odontogene (80%); hematogene (9%) i traumatice (11%). Pn la 3 ani se ntlnesc mai des cele hematogene,
de la 3 la 12 ani cele odontogene.
Dup evoluia clinic ele mpart n:
- acute;
- cronice: - specifice (tuberculoase, sifilitice,actinomicotice)
- nespecifice (distructive, distructiv-proliferative, proliferative)
Osteomielita acut odontogen.
Etiologia. Cauza este ptrunderea germenilor patogeni din focarele perialicale, n 80-87% a molarilor de lapte
i primii molari permaneni. Rareori n urma chisturilor radiculare supurative. Germenii patogeni pot fi de mai
multe specii: stafilococi, streptococi, grampozitivi i gramnegativi.
Patogenia. Exist 3 ipoteze a declanrii osteomielitelor: Bobrrov i Lexer (ipoteza embolic infecioas);
Derijanov (ipoteza sensibilizrii organismului); Semencenco(ipoteza dereglrilor neuro-reflectorii). n timpul
epidemiilor virale de iarn i epidemiilor contagioase (rujeol,scarlatin etc.) osteomielitele au o cretere
sporit. La fel copiii mici, copiii cu surmenaj fizic, procese cronice sunt dipui la dezvoltarea leziunii.
Microscopic, procesul trece etapele de congestie, supuraie, necroz, reparaie. Prima etapa e/e o inflamaie
reversibil, caracterizat prin congestie accentuat, cu hiperemie i vasodilataie, edem inflamator, medular i
periostal, simultan se ntinde spre es.moi. La etapa de supuraie osoas, fluxul sangvin devine lent, favoriznd
dezvoltarea microbilor, tombozelor septice n capilare, urmate de de focare de necroz i microabcese, care
conflueaz n continuare. Prin canalele endoosoase puroiul strbate periostul spre prile moi. Datorit
schimbrilor fiziologice ale osului n perioadele de cretere, erupere i schimb dentar procesul infecios se
rspndete rapid. Maxilarele sunt mai puin mineralizate, predominarea subst.organice, structura es.spongios
fragil,corticala subire. n urma trombozelor vasculare apar necroze osoase i apar fistule pe mucoas i pilele.
Etapa de regenerare evolueaz rapid, apare dup evacuarea procesulor patologice prin proliferarea
fibroconjunctiv i neoosteogenez, uneori provoac deformaii osoase.
Tabloul clinic.
debutul e/e brusc deobicei,depinde vrsta copilului,cu ct mai mic e/e copilul, cu att evolueaz mai grav;
- sistemul imunitar imatur,reactivitatea sczut a organismului favorizeaz evoluia rapid cu intoxucaii
accentuate (n 1-2 zile de la debutul pulpitei acute);
- Starea general: nelinite,insomnie,anorexie,febr, frisoane, puls accelerat, slbiciuni,adinamie,posibile
vome,convulsii, tulbur.GI., excitare a SNC.
tumefacie difuz,tegumentele congestionate, lucioase, destinse, nsoite cu flegmoane a lojelor de
comunicare, sinusite, la mandibul se afecteaz prile moi i regiunea cervicali;
adenite,periadenite;
- Endobucal: mucoasa tumefiat pe toat hemiarcada afectat, igiena bucal deficitar, hipersalivaie, disfagie,
trismus. Dinii mobili,cu elimin.purulente din parodoniu,dolori. Pot fi afectai mugurii d.permaneni;
- semnul Vincent dAlger pozitiv(hipoestezia buzei);
- radiologic, peste 7 zile apar focare de demineralizare,desenul trabecular ters,spaiile medulare
lrgite,opacitate mrit,corticala subiat i pealocuri erodat.
ex.de laborator: leucocitoz(15.109/l 20.109/l), neutrofilie(70-80%),limfopenie(>10%). n cazuri grave: HG
scade(83-67g/l), eritropenie(3.10-12/l), VSH 40mm/h.
Diagnostic diferenial. Se face cu: periostite acute odontogene, parotidite, tumori.
Tratament.
Se trateaz chirurgical i medicamentos. Dinii cauzali se extrag, sub anestezie general, abcesele subperiostale
se deschid cu incizii i decolri largi a periostului. Uneori procesul trece n cronic.
Osteomielitele cronice odontogene.
-Este o leziune distructiv sau proliferativ a es.osos.
se dezvolt peste 3-4 luni de la debutul osteomielitei acute, prezint schestre sau lipsa semnelor de regenerare
i apariia modificrilor proliferative sau resorbtive;
Osteomielita cronic distructiv, e/e consecina celei acute odontogene, apar pe fondul strii
generale(acutizri ale bolilor de sistem, afec.contagioase) sau locale (tratamente neadecvate a focarelor cronice
de inflamaie, extracii tardive a dinilor cauz) i neglijarea igienei bucale.
se ntlnete la copii de 7-13 ani;
- timp de 7-10 zile de la debutul bolii se instaleaz perioada cronic, diagnosticul definitiv se stabilete peste 1-
1,5 luni n baza ex.clinic i radiologic.
Tabloul clinic.
Starea general: ameliorat, uneori subfebrilitate, leucocitoz, eozinofilie, scderea monocitelor.
Starea local: ameliorat, tumefacia es.moi se menine, indolor. Gangl limf. mrii i dolori. Apar fistule
pe mucoas i piele.Se percepe osul diminuat de periost, rugos, sechestrele s/t mobile, de diferite
mrimi.Mugurii dentari deseori devin sechestre,afectnd zonele de cretere.
Radiologic: se depisteaz sechestrele,nconjurate de zon de transparen, pierderea
desenului trabecular, regenerare sczut.
Tratamentul. Se face n condiii de staionar sub anestezie general. La copii sechestrectomia se indic n
sechestre mari, care nu au tendin de rezorbie i n prezena mugurilor mortificai. Pentru a evita lezarea
zonelor de cretere intervenia se face pe cale endobucal, cu pstrarea periostului. Este asociat cu terapie
medicamentoas raional.
Complicaii: abcese i flegmoane, sechestrarea total a ramului, fractura sau tulb.de dezv. a mandibulei,
necroza mugurilor dentari, distrucii ale ATM (osteoartroz), deformaii dento-alveolare, ocluzii patologice.
Osteomielita cronic destructiv-proliferativ.
cea mai rspndit form, caracterizat prin procese de destrucie i proliferare.
procese de distrucie sub form de sechestre mici i multiple pe o supraf.ntins, care la copii se
resorb sau se eliminin prin incizii de drenare; are loc i osteoregenerarea periostal stratificat.
radiologic: la a 9-10 zi se depisteaz recuperarea endoosal n form de alterare a sectoarelor
de opacitate i sclerozare.
Osteomielita cronic proliferativ ( osteomielita Garri, periostita osificant, osteomielita pseudosarcomatoas,
osteomielita cronic sclerozant)
- e/e o form rar, ntlnit la vrsta erupiei dentare, n perioada de cretere a maxilarelor(12-15 ani), mai des la
mandibul;
- n 60-70% cazuri de origine odontogen, iar etiologia ei nu este determinat definitiv.
se presupune c leziunea poate fi cauzat de microbi atipici cu virulen sczut (stafilococi,streptococi,
bacterii tip L), ca rezultat antibioterapiei neraionale, tratam. endodontic neraional, eruperea dinilor primari,
imunitatea deprimat.
Tabloul clinic.
iniial evolueaz cronic, fr afectare a strii generale i simpt.locale atenuate, rareori debuteaz cu dureri
nentemeiate.
deobicei se depisteaz n timpul examenului profilactic;
- evolueaz cu perioade de acutizare i cronicizare timp ndelungat(1-2ani), cu fistule intra- sau extraorale, care
se pot nchide spontan.
ngroare dur cortico-periostal periferic difuz a osului la nivelul corpului i ungh.mandib.;
- GL nu sunt afectai, leucocitele i VSH n norm, HG i eritrocitele sczute.
radiologic: ngroare a periostului, modificri structurale i osteogenez endoosal. Grosimea i
desenul depinde de durata procesului. Peste 2-3 luni apar semne de es.osos tnr, fr structur, ntre stratul
periostal i marginea bazilar. Dup 6-8 spt. Straturile periostale poros conflueaz cu corticala,care i pierde
treptat densitatea, devenind i ea poroas,structura osului devine uniform trabecular, fr a diferenia aceste 2
straturi. Apoi procesele productive se intensific, se formeaz n exces esut fibros,apare un desen trabecular
neordinar. Dup cteva luni structura osului se difereniaz, restabilind es. cortical i spongios. n caz de
exacerbare a proces.,apare o opacitate n form de pete mici i un strat nou periostal osificant.
Diagnostic diferenial. Osteita; Displazii fibroase; tumori.
Tratament. Este complex (chirurgical,stomatologic i terapeutic). Cel chirurgical prevede eliminarea focarelor
periapicale (rezecia apical, nlt.focarelor odontogene, a mugurilor dentari mortificai), es.osos de pe
cortical i a modela relieful mandibular. Se indic antibioticoterapia, imunizarea pasiv i activ, asanarea
focarelor cronice.
Osteomielita hematogen.
-este un proces purulent care se instaleaz n os urma migrrii infeciei pe cale hematogen;
maxila este afectat mai des dect mandibula;
- la maxilar ea e/e localizat la apofizele frontal i malar,la mandibul la procesul articular.
poate afecta multiple oase faciale i a scheletului.
Etiologia.
infeciile umbilicale; piodermiile cutanate; afeciunile contagioase; infeciile respiratorii; otitele; etmoiditele;
traumatismele mucoasei; leziunile mucoasei faringiene; inflamaii n organismul mamei(mastite).
factori predispozani: naterea prematur, patologiile sarcinii, IRV acute, infecii contagioase.
n 65-91% cazuri agentul patogen e/e stafilococul auriu i alb.
Tabloul clinic.
apare la copii n prima lun de via, deseori pn la 1 an i mai rar la 3-7 ani.
se instaleaz brusc, rapid.
n faza acut se inflameaz parile moi nconjurtoare (tumefiere, edem,hiperemie.),pot fi
prezente fistule endo- i exobucale.
radiologic: primele 7 zile srac, la a 7-a zi apar focare de resorbie. La a 3-a
spt.sechestre,deobicei la marg.anter. a orbitei, palatul dur,oase nazale,condili articulari.
Diagnostic diferenial. La maxil- cu infecii acute oftalmice, dacriocistite; La mandibul- otite acute i
cronice. Se stabil. D-cul definitiv n baza ex.radiologic sau TC.
Tratament. Se face in secia de terapie intensiv. Chirurgical- evacuarea lichidului pururlent, sechestrectomia.
Pe fon de sepsis general si septicopiemie la copii mici poate surveni final letal.

39. Etiologia, patogenia adenitelor la copii n regiunea OMF. Clinica, diagnosticul adenitelor acute,
adenoflegmonului i a adenitelor cronice. Principii de tratament.
Etiologia. Patogenia. Afectarea nodulilor limfatici e/e secundar,infecia fiind drenat de la distan. Se
produce pe cale direct sau indirect(hematogen). Cauzele pot fi: procese dento-parodontale cronice i acute,
infecii ORL, bronite acute, piodermite, furunculi, inf.contagioase. Microflora patogen: St.aureus,
Str.pyogenis(gr.A),Str.agalactiae(gr.B),anaerobi. n 50% cazuri sunt afectai g.l. submandibulari, iar n 25% cei
cervicali superiori. Caracteristic pentru copii,spre deosebire de aduli afectarea a ctorva grupe de g.l.din
partea opus focarului infec.
Adenitele se mpat n: acute( seroase i supurative) i cronice(specifice i nespecifice)
Tabloul clinic.
-Adenita seroas(crud), se consider prima faz(congestiv reversibil),localizat n stroma g.l.
-Debuteaz sub forma unui nodul uor mrit n volum, elastic, sensibil la presiune, fr elemente de
periadenit , mobil; tegum. nemodificate, subfebrilitate.
Peste 2 zile g.l. se mrete n volum, ader la esuturi (periadenit), apar dureri spontane,
starea general se altereaz( subfebril,insomnie, anorexie,frisoane.)
- Adenita supurativ asimetrii evidente, tegum.hiperemiate, congestive,
lucioase,tensionate, ader la planurile profunde, fluctuen. G.L. se ramolete,apar focare de supuraie
miliare.,care fuzioneaz. Predomin semnele clinice generale la copii mici i n adenite a g.l profunzi. D-cul
este uor n adenitele g.l. superficiali, iar a celor profunde necesit sonografia regiunii,puncia de diagnostic.
Adenoflegmonul procesul a difuzat n loja respectiv, se localiz. n regiunile genian, submandibular,
submentonier, parotidian. Mai des afecteaz copii de la 2 luni la 7 ani, mai grav evolueaz pn la 3 ani.
Prezena es. adipos n reg.omf, vascularizarea dens i anastomozele, membrane fasciale subiri favorizeaz
rspndirea. Tumefaciile se pot complica cu edeme cu pericol de asfixie. D-cul se face n baza
anamnezei(debut nodular), lipsa de trismus, absena focarului odontogen.
Adenitele cronice nespecifice apar n cronicizarea celor acute sau a acutizrilor proces.inf. amigdalian sau
dento-parodontal.Starea general slab afectat, astenie uoar, VSH mrit, leucocitoz i limfocitoz moderate.
G.L. mrii,duri, indolori,tegum.normale, uneori sterg relieful anatomic. Se pot acutiza.
Adenitele cronice specifice. Adenita tuberculoas se manif. prin mrire n volum a g.l.,periadenit uoar, sunt
indolori,adereni, uneori abcedeaz, fistulizat, sunt prezente semne specifice: subfebrilitate,scderea n greutate,
anorexie,transpir nocturn. Adenitele ndelungate far factori etiologici loco-regionali pot fi un debut al SIDA, se
rocomand testul HIV. Adenopatiile pot fi n mononucleoza infecioas, leucoze, tumori maligne toxoplasmoz,
boala Hodjkin care se stabilesc n baza examnelor srologice,citologice,histopatologice.
Tratamentul. Adenitele acute seroase regreseaz dup antibioterapie,desensibilizante, vitamine,aplicaii locale
de prinie i suprimarea focarului cauz. Coleciile purulente se deschid i se dreneaz timp ndelungat.
Uneori se face chiuretajul focarului pentru elininarea es.ganglionar. Adenitele cronice nespecifice vor ceda n
urma tratamentului antimicrobian nespecific i suprimarea factoirului cauzal.

40. Clasificarea sialoadenitelor la copii. Clinica i tratamentul sialodenitelor acute la copii. Parotidita
epidemic. Clinica i tratamentul sialoadenitelor cronice la copii.
Sialadenitele sunt procese inflamatorii ale parenchimului glandelor salivare. Gl.parotide la copii sunt afectate n
30%. Gl.saliv.submandibulare se inflameaz rar i evolueaz ca i parotiditele. Cauze a parotiditelor pot fi:
-stomatogene (stomatite acute, excoriiia mucoasei bucale, ptrunderea corpilor straini n ducturile salivare);
- hematogen (infecii generale grave); -
calea limfogen (procesele inflamatorii n regiunea maxilarelor);
- de contact.
Clasificarea parotiditelor:
1.Parotidite acute: a) parotiditele nou-nscuilor; b)parotiditele acute virale: epidemic
(gripal,citomegalic,Herpes,etc); c)parotidite bacteriene (postoperatorii, pe fond de afeciuni generale, limfogen
Gherenberg, de contact, de obturare a ducturilor.)
2.Parotidite cronice: parenchimatoase, interstiiale, specifice(tuberculoase,actinomicetice,etc);
3.Sialolitiaza.
Clinica i tratamentul parotiditei acute.
-Starea general: excitaie, insomnie, frisoane, dureri intense n alimentare, xerodermii.
-Starea local: extrabucal - tumefacia regiunii parotide uni- sau bilateral, edem a regiunilor adiacente,
tegumentele hiperemiate,n tensiune. La palpare tumefiere a regiuni retromandib., unghiul mandib., doloritate
spontan i provocat. Endobucal: n forma cataral secreia salivar diminueaz,la masare se elimin saliv
vscoas,opalescent cu dopuri de fibrin, ostiumul can.Stenon edemaiat,congestionat. n forma supurativ:
dureri pulsative,iradiaz n ureche,faringe,reg.temporal; tumefacia se mrete,eliminri de puroi din canal.
Diagnostic diferenial: parotidita epidemic, abces parotidian, adenita i pariadenita i/parotidian, litiaza
salivar(colica salivar).
Tratamentul. n forma cataral se administreaz antibiotice, desensibilizante, dezintoxicante, sialogoge, Bior-R
(caps. sau solu.), antiinflamatoare,diet. Local: prinie cu sol.dimexid, instilaii endocanalicularecu
tripsin,antibiotice,Bio-R(3-5 edine). n stadiile supurative se indic evacuarea chirurgical a puroiului,
drenaj.
Parotidita epidemic (oreion).
boal contagioas de orig.viral, virusul din gr.Paramyxoviridae, se transmite pe cale aerian; -
afecteaz n 70% gl.parotid, n 10%- submandibular, lingual n 4,9%.
mai des afectai sunt copiii de 5-15 ani.
Clinica. Dup perioada de incubare de 16-20 zile, boala debuteaz brusc, cu intervale de 1-2 zile,
bilateral. General: febr,dureri. Local: tumefieri voluminoase, consistena moale,uor dureroase, ele deplaseaz
lobulul auricular; tegumentele ntinse, lucioase, congestive, cu edem colateral, trismus, orificiul can.Stenon
hiperemiat, tumefiat, salivaia sczut cu aspect normal. Dup 3-4 zile procesul se oprete,n a 8 zi cedeaz. Pot
aprea orchite, ovarite, pancreatite, prostatite, meningite, encefalite.
Tratament. Se face n secia de boli contagioase, izolarea pacientului 20 zile, repaus, lavaje antiseptice bucale,
sialogoge i vitaminoterapia.
Paritiditele cronice.
-la copii se ntlnesc n 14%, din care 88% afecteaz gl.parotid.
declanarea are loc pe fondul imunitii sczute;
- concepiile etiologie sunt diverse: congenital, microbian, odontogen, rinogen, parotidita epidemic, etc.,
ns nu este definitiv determinat. -
se manifest n perioada de exacerbare (10-14 zile), cu perioade de remisiune(1-2ani); Clinica. n
exacerbare starea general alterat: insomnie, frisoane,excitare; Local: tumefacie unilateral(rar bilateral),
dolor, tegumente norm., duct.Stenon congestionat, hiperemiat, cu elimin.purulente vscoase.
Diagnostic definitiv. Se face n bazaradiografiei de contrast. Siaolgrafiile arat pete
opace de diferite dimens.(1-4mm) la extremitile canaliculelor salivare,avnd aspect de ,,pom nflorit,, sau
,,mr de fructe,,Canalul Stenon apare dilatat.
Tratament. n perioada acut este acelai ca n parotidita acut, n remisie se indic preparate
imunostimulatoare. Local n remisiune se fac proceduri fizioterapeutice (raze ultrascurte, fonoforez cu
preparate rezolutive), masaj, aplicaii cu parafin, blocade cu novocain, instilaii endocanal. Consultaia
pediatrului,ORL.

46.Particularitile clinice ale leziunilor traumatice oro-maxilo-faciale. Metode de tratament a leziunilor

la copii.

Traumatismele partile moi predomina la copii de pina la 7 ani. Leziunile fara solutii de continuitatea sunt
insotetite de edeme marcate, intinse, care pot masca bine traumatismele oaselor maxilo-faciale. Ele sunt
cauzate de particularitatile regiunii maxilo-faciale : elasticitatea tegumentelor, stratul adipos bine dezvoltat,
 reteaua bogata de vase si noduli limfatici, schimbul metabolic accelerat si instabil. Leziunile partilor moi la
copii deseori se asociaza cu traumatismele dentare , ale apofizelor alveolare, ale oaselor faciale. Edemele
posttraumatice deseori se transforma in infiltrate infectate, care pot persista timp indelungat. Sunt frecvente
leziunile produse prin muscaturi de animale, rareori de om. De obicei, ele sunt localizate in regiunile extreme
ale fetei nas, urechi, buze. In plagile muscate de animale este indicat tratamentul antirabic. Pentru copii
sunt specifice plagile intraorale, care interesaza mucoasa, diferite planuri ale cavitatii bucale si limba, plagile
intepate provocate de obiecte ascutite (creioane, bete, jucarii) tinute in gura in timpul caderilor. Plagile limbii
si planseului bucal determina hemoragii abundente. Deseori, la inspectia plagilor sunt gasite corpuri straine.
Leziunile cavitatii orale la copiii mici se pot complica cu edeme intinse, care pot cauza starii de asfixie.
Datorita abundentei de tesut lax, bulei grasoase Bichat bine dezvoltate, elasticitatii deosebite a tegumentelor,
greutatii mici a corpului (pina la 3-5 ani), desi copii cad frecvent, leziunile sunt fara solutii de continuitate,
dar insotite de edeme marcate.

Tratamentul :

Cuprinde citeva etape ce se succed in ordinea prioritatilor sau sunt parcurse concomitent, in functie de
posibilitatile de rezolvare si timpul scurs de la accident. Principiile generale de tratament al leziunilor
traumatice ale regiunii OMF sunt impuse de particularitatile anatomo-functionale ale teritoriului.

1. Se vor ingriji de urgenta in primul rind leziunile care ameninta viata imediat (soc, asfixie, hemoragie)
sau in zilele urmatoare ( leziuni traumatice abdominale, toracice, cerebrale) care pot compromite
organe de imporatanta majora (globul ocular, maduva spinarii).
2. Intreaga conduita terapeutica trebuie sa respecte cerintele de refacere morfologica, functionala,
estetica si psihologica.
3. Inaintea oricarui act terapeutica definitiv se va igieniza si asana cavitatea orala si se va pastra o igiena
buco-dentara riguroasa pe tot parcursul tratamentului si dupa el.
4. Se va adopta o atitudine cit mai conservatoare fata de partile moi, osoase si dinti. a.Sunt
contraindicate extractiile profilactice de regualizare a marginilor plagii sau de sectionare a
lambourilor cutanate care par deviate. b.Se vor inlatura doar fragmentele osoase mici, fara periost,
pastrindu-se fragmentele mari, chiar si deperiostate. c.Se vor extrage numai dintii irecuperabili sau
care defavorizeaza procesul de vindecare.
5. Plagile se vor sutura dupa reducerea si imobilizarea fragmentelor in relatie cu solutia de continuitate a
partilor moi si dupa rezolvarea leziunilor traumatice dento-parodontate.
6. Fixarea si suturarea marginilor plagii se vor face in pozitie anatomica, fixind in prealabil punctele-
cheie ale fetei : pliurile naturale, liniile cutaneo-mucoase (labiala, palpebrala), marginea narinara,
santurile vestibulare si paralinguale.

47.Clasificarea, clinica traumatismelor acute dentare la copii. Tratamentul chirurgical al traumatismelor

acute dentare la copii.

Traumatismele acute apar dupa actiunea momentana a unei cauze asupra dintelui.
Clasificarea leziunilor traumatoce dento-parodontale:
1)Leziuni dentare : a)fisuri ale smaltului fara pierderi de substanta; b)fracturi coronare : -simple,
nepenetrante in camera pulpara; - complicate, penetrate in camera pulpara; c)fracturi radiculare : -in
treimea cervicala; -in treimea medie; -in treimea apicala; d)fracturi corono-radiculare: -nepene-trante;
-penetrante; -cominutive. 2)Leziuni parodontale : a)contuzii parodontale : -in sens vestibulo-oral cu luxatie
vestibulara sau orala; -in sens meziodistal, cu luxatie laterala in spatiul unui dinte absent; -in ax, cu intruzie
sau extruzie; b) luxatii dentare totale, cu deplasarea completa a dintelui din alveola.

Evaluarea clinic a traumatismelor dentare:

 Istoricul medical : Este o istorie complet medical, evalueaz necesitatea
pentru profilaxia SBE imunocompromii, unde se determin dac copilul are o
tulburare de sngerare sau se administreaz orice medicaie actual. Se ntreab
printele despre alergii la medicamente i un istoric despre orice intervenii
chirurgicale anterioare i dac copilul a urmat o imunizare . Cel mai important este
s se stabileasc dac copilul a pierdut cunotina din cauza prejudiciului.
Istoricul dentar : Clinicianul ar trebui s stabileasc cum, cnd i unde prejudiciul
a avut loc. "Cum" este important, deoarece ofer informaii cu privire la gravitatea
prejudiciului. "Cnd" este important, deoarece se agraveaz prognosticul pentru
dintele vtmat cu fiecare minut de ntrziere a tratamentului. "n cazul n care"
este important, deoarece poate determina dac este sau nu profilaxia tetanosului
este justificat.
Control medical : O examinare aprofundat este necesar pentru a evalua
msura complet a tuturor leziunilor. Informaii importante ce se colecteaz pentru
fiecare pacient includ: semne vitale, de revizuire a tuturor sistemelor, capului i
gtului, de asemenea i informaii privind accidentul. Este important s se
pronune n traumatisme craniene, leziuni oculare i a prejudiciului coloanei
cervicale. O evaluare a dimensiunii elev i reacie la lumin poate stabili prezena
traumatismului cranian.
Examinarea extraorala: Se examineaz locaia i mrimea tuturor leziunilor
intraorale i extraoral care trebuie s fie nregistrate. Se palpaeaz condilii
mandibulari, zigom mandibulei, i regiunea mastoidian asigurndu-ne c nici
maxilarul sau mandibula nu prezint fractur i se nregistreaz orice leziune
extraoral, echimoze sau tumefacie. n cazul n care este prezent o leziune n zona
orala sau extraorala (buza superioar), zona trebuie s fie inspectat de corpuri
strine, cum ar fi fragmente de dinte sau pietri, ndeprtarea i realizarea
profilaxiei acelei zone. Se verific circulaia maxilarului pentru limitele normale
i indicaii ale fracturi condilului care includ: un dialog deschis, o muctur
anterioar, o anomalie sau o deschidere limitat a mandibulei. Confirmarea de
fracturi n zona condilului necesit o radiografie panoramic cu cavitatea oral
deschis i una cu cavitatea oral deschis pentru observarea neregularitailor n
zona glenoid.
Examinare intraoral: Toate resturile i cheagurile intraorale i extraorale
trebuie s fie ndeprtate nainte de examinarea esuturilor moi i dure orale. Se
palpeaz alveola pentru a detecta orice fractur alveolar i fiecare dinte trebuie
s fie examinat n particular pentru determinarea gradului de mobilitate i dac
prezint leziuni.Mucoasa labial, frenum maxilar, esuturi gingivale i a limbii ar
trebui s fie examinate pentru vnti sau rni deschise. Toate laceraiile
intraorale trebuie s fie curate i explorate, cutnd orice fel de organisme
strine. Frenum oral, atunci cnd este rupt, se va vindeca fr consecine pe
termen lung. Leziunile linguale ar trebui s se sutureze n cazul n care marginile
tisular nu sunt apropiate. Cele mai multe leziuni intraorale se vor vindeca de la
sine - cu excepia leziunilor esutului moale efectuate prin smulgere.
Examenele radiografice : Pentru evaluarea leziunilor la dinii maxilari sau
mandibulari, se alege o radiografie ocluzala. Dac se suspecteaz o fractur
radicular,sunt necesare radiografiile realizate din dou unghiuri diferite pentru un
diagnostic exact. Pentru dintii aflati n intruziune dentar, este nevoie de o
radiografie antero laterale suplimentare ce furnizeaz informaii utile. O radiografie
panoramic ajut pentru evaluarea condilului i al mandibulei suspectate de
fractur.
 Fotografice documentaia: Utilizarea de fotografie preoperator i postoperator
este foarte util n scopul documentrii.

Tratamentul chirurgical : in dependenta de caz.

48.Particularitile de etiologie, evoluie, clinica i diagnosticul proceselor tumorale la copii n regiunea

capului i gtului. Clasificarea OMS a tumorilor benigne ale esuturilor moi a regiunii capului i gtului.
Sarcoamele tesuturilor moi reprezint un grup heterogen de tumori, atit din punct de vedere histologic, ct si
clinic-evolutiv. Aceste tumori constituie aproximativ 1% din totalitatea de tumori maligne ale adultului.
Preponderent snt afectate persoanele cu vrsta cuprins ntre 20-50 ani. Evoluia agresiv a acestor tumori, i
varietatea mare a substratului histologic, subliniaz importana unui diagnostic precoce al sarcoamelor de
esuturi moi.
n Republica Moldova sarcoamele esuturilor moi constituie 2,5% dintre toate tumorile. Aceste tumori
afecteaz, n special populaia apt de munc (20-50 ani). Brbaii snt afectai ceva mai des dect femeile.
Conform repartizrii topografice sarcoamele de esuturi moi i iau nceputul n: membrele inferioare 45%,
membrele superioare 15%, cap i gt 10%, retroperitoneu 15%, trunchi 10%. Sarcoamele esuturilor
moi cu debut din viscere snt foarte rare.
Etiologic: Factorul genetic pare a fi important n dezvoltarea sarcoamelor de esuturi moi. Astfel studiile
citogenetice au artat asocierea unor forme histologice de sarcoame cu diverse aberaii cromosomiale.
Ali factori implicai n geneza sarcoamelor esuturilor moi snt:
- radiaia ionizant - perioada de laten 10-15 ani
- limfedem cronic - poate aduce la apariia limfangiosarcoamelor
- carcinogeni din mediu - s-a demonstrat riscul sporit de dezvoltare a angiosarcomului n intoxicaiile cronice
cu polivinilclorid, arseniu i dioxid de toriu
- infecia viral - sarcom Kaposi asociat cu infecia cu herpes virus tip 8 la
pacienii imunocompromii (HIV).

Clasificarea OMS 2002 a tumorilor esuturilor moi presupune repartizarea acestora n patru grupuri:
Benigne Recurenele locale dup exereza tumorii snt rare. Dac acestea, totui, apar ele snt perfect
curabile chirurgical. Au cretere local, nondistructiv. Cazuistic tumorile morfologic benigne metastazeaz la
distan. Determinarea acestui subgrup de tumori benigne prim metode de diagnostic contemporane este
imposibil.
Intermediare (local agresive) Aceste tumori au caracter de cretere local distructiv, infiltrativ. Dei
recurenele locale snt mai frecvente, aceste tumori nu metastazeaz. Aceste tumori cer exerez lrgit pentru a
preveni recurenele.
Intermediare (cu metastazare rar) Aceste tumori au crestere localagresiv, cu tendin de a produce
metastaze la distan (de regul ganglioni limfatici sau pulmoni). Ricul este mic (<2%), dar nepredictibil din
punct de vedere histomorfologic.
Maligne Tumori cu cretere local-distructiv, potenial de recurene locale i metastazare foarte nalt. n
dependen de forma histologic potenialul de metastazare variaz de la 20% la 100%.

Clasificarea tumorilor esuturilor moi (OMS 2002)

Tumori din adipocite Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori din fibroblati/miofibroblati Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori fibrohistiocitare - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori din celule musculare netede - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori pericitare (perivasculare) - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori din muchii scheletului - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori vasculare - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori osteo-cartilaginoase - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori de origine neclar - Benigne/Intermediare/Maligne
49.Clasificarea hemangioamelor i limfhemangioamelor la copii. Clinica diagnosticul i metodele de
tratament ale hemangioamelor i llimfhemangioamelor la copii.

Hemangiomul este o tumoare benigna foarte raspindita la copii : 1.1-2.6% la nou nascuti, 0.8-1.4% la copii
de pina la 1 an. De 3-5 ori mai frecvent la fetite decit la baieti, 30% sunt prezente la nou-nascuti, iar 70% apar
in primele luni de viata dint totalitatea tumorilor cu localizare in regiunea OMF.
In functie de dimensiuni, hemangioamele pot fi : mici(pina la 1cm/2), mijlocii(de la 1cm/2 pina la 10 cm/2),
mari(de la 10cm/2 pina la 100cm/2), voluminoase(mai mari de 100cm/2).
Conform clasificarii G.A.Fiodorova, hemangioamele se impart in 2 grupe : adevarate(maligne) si false
(malformatii congenitale). Adevarate sunt hemangioamele capilare, cavernoase, racemoase, false-angioamele
plane (pete de vin, stelate, botriomicomul, petele mediale).
Angioamele maligne au aspect tumoral, apar in primele luni dupa nastere. Evolutia lor cuprinde 3 etape :
pina la un an- etapa de crestere accentuata, urmata de etapele de stabilizare si de involutie. Pot stationa o
perioada, dupa care incep sa creasca progresiv in volum prin proliferarea endoteliului si dilatarea vaselor care il
compun, devenind uneori monstruoase. Altele stationeaza, cu capacitatea de a regresa in timp. Angioamele
maligne au o coloratie rosie-violacee, bombeaza la nivelul tegumentelor sau mucoasei, au consistenta moale,
elastica, reducinduse prin presiune, pentru ca apoi sa revina la volumul initial. La aplecarea capului sau in
timpul plinsului, de asemenea se maresc in volum. Hemangiomul malign poate fi insotit de
anemii,trombocitopenie, maceratii, ulceratii, hemoragii, inflamatii. Hemangioamele capilare se caracterizeaza
prin vase dilatate care formeaza tumori limitate, cu crestere endofita sau exofita. Angioamele cavernoase au
vase dilatate, care comunica intre ele, formind cavitati sangvine si difuze, fara limite precise, cu evolutie rapida.
Ele invadeaza tesuturile invecinate,pe care le disociaza sau chiar le distrug.
Angioamele plane, numite pete de vin, sunt superficiale. Ele cuprind o suprafata mai mare sau mai mica de
piele sau mucoasa, fra sa afecteze relieful si pilozitatea tesuturilor normale din jur. Coloratia difera : roz-pal,
rosu-violaceu, albastru inchis. Prin vitropresiune, coloratia dispare.
Tratamentul angioamelor variaza in functie de forma si de virsta copilului. Metodele de tratament
folosite sunt : crioterapia, electrocuagularea, terapia sclerozanta, terapia hormonalaintratumorala, terapia cu
laser, radioterapia, tratamentul chirurgical si cel combinat.
Linfhemangiomul este o tumora congenitala, cu caracter disembriogen, mai frecvent intilnita la copii de
pina la 1 an, localizata in obraz, dar se poate extinde in planseu, inspatiul laterofaringian,, de-a lungul lojei
marilor vase ale gitului, in parotidita si limba. Microscopic, este alcatuit din multiple cavitati captusite cu
endoteliu si umplute cu lichidu serocitrin, asemanator cu limfa.
Limfhemangioamele pot fi : capilar (circumscris, difuz), cavernos (circumscris, difuz) si chistos. Clinica
limfhemangiomului depinde de virsta, localizare, dimensiuni, structura histologica. Totodata, toate
limfhemangioamele au semne clinice comune. Ele sunt cauzele deformatiilor anatomice ale masivului maxilo-
facial sau ale tulburarilor functionale. Limfagiomul difuz al limbii este cauza prognatiei inferioare si dezvoltarii
in exces a mentonului, condensarii osului la nivel de unghi, tulburarilor de ocluzie, disfunctiilor respiratorii,
verbale, deglutitiei. In perioadele infectiilor acute (tonsilite, stomatite) hemangioamele isi maresc volumul.
Diagnosticul diferential se face cu hemangioamele, neurofibromatoza, chisturile mediane si laterale
cervicale, chisturile dermoide. Limfhemangioamele localizate pe buza superioara se diferentiaza de sindromul
Milkenton-Rosenthal. In perioadele de inflamatie acuta diferentierea se face cu celulitele.
Tratamentul se face in functie de forma, volumul si localizarea tumorii, de virsta copilului. In majoritatea
cazurilor este necesar de un tratament complex, care include asanarea focarelor cronice, inclusiv cea
stomatologica, tratamentul conservativ antiinflamator, chirurgical, ortodontic, logopedic. Tratamentul
chirurgical se face pe etape, cu extirpari limitate.

50.Clasificarea OMS a tumorilor oaselor faciale la copii. Metode de diagnostic i tratament ale tumorilor
benigne osoase la copii.
Clasificarea OMS a tumorilor oaselor faciale la copii :
I. Tumori osteogenetice : a) benigne : osteomul, osteomulosteoid, osteoblastomul (osteoblastomul
benign), b) maligne : osteosarcomul (sarcomul osteogen), osteosarcomul fuzocelular.
 II. Tumorile hondrogenetice : a) benigne : condromul, osteocondromul (exostoza osteocondrogenetica),
condroblastomul (condroblastomul benign, condroblastomul epifizar), fibromul, fibromul condromixoid,
b)maligne : condrosarcomul, condrosarcomul fuzocelular, condrosarcomul mezenchimal.
III. Tumora cu mieloplaxe (osteoblastoclastomul).
IV. Sarcoame cu celule rotunde (toate maligne) : sarcomul Ewing, sarcomul reticular osos,
limfosarcomul osos, mielomul.
V. Tumori vasculare osoase : a) benigne : hemangiomul benign, limfangiomul, b) intermediare (agresive
cu semne de malignizare) : hemangioendoteliomul, hemopericitomul, c) maligne : angiosarcomul.
VI. Tumorile tesutului conjunctiv : a) benigne : fibromul benign desmoplazic, lipomul, b)maligne :
fibrosarcomul, liposarcomul, mezenchiomul malign, sarcomul nediferentiat.
VII. Altele : a) benigne : condromul, adamantinomul oaselor tubulare, nevrilemomul (nevrinomul),
neirofibromul, b) maligne : foarte rare.
VIII. Tumori neclasificate.
IX. Pseudotumorile osoase : chistul osos solitar, chistul anavrismal osos, granulomul euzinofil,
displaziile fibroase.

Diagnosticul clinic.
Examenul clinic : examenul exobucal si endobucal (anamneza, antecedentele, inspectia, palparea,
percutia), simptoame de progresare a neoformatiunilor maligne.
Examenul paraclinic : explorarea imagistica a tumorilor benigne include : 1)explorarea
radiografica, pune in evidenta tumora si orienteaza diagnosticul, 2) tomografia computerizata- completeaza
informatiile privind criteriile de benignitate ale tumorii, 3) scintigrafia osoasa- pune in evidenta hipocaptarea
la nivelul tumorii, datorita vascularizatiei reduse tumorale, 4) imagistica prin rezonanta magnetica
depisteaza apartenenta leziunilor, determina de implicare vasculara, benignitatea si malignitatea leziunilor.
Radiologic tumorile benigne au criterii generale specifice : contur net bine determinat, corticala
osoasa suflata si subtiata, dar neintrerupta, cresc fara reactie periostala, modificari de structura (litice,
osteosclerotice, mixte), tumora impinge structurile moi din vecinatate, dar nu le infiltreaza, structura
tesutului osos limitrof este normala.
Examenul morfologic. Biopsia este singura metoda care poate preciza diagnosticul neoformatiunilor.
Insa diagnosticul poate fi stabilit definitiv numai in baza rezultatelor radiologice si clinice. Biopsia prin
excizie este indicata in leziunile superficilale, pediculate sau profunde, de dimensiuni reduse si bine
delimitate, iar biopsia prin incizie in leziunile intinse, voluminoase, profunde, care necesita o interventie
mai importanta. Biopsia prin chiuretaj se aplica in leziunile ulceroase, profunde, exteriorizate. Biopsia prin
aspiratiense practica in leziunile profunde, greu accesibile.
Tratamentul : consta in metode complexe si mixte cum ar fi : chirurgical, radioterapii, chimioterapii.

51. Aparatele ortodontice mobile. Definiie. Avantaje i dezavantaje. Regulatorul funciei lui Frankel.
Tipurile existente. Elementele componente.

Sub aceasta denumire sunt cuprinse toate tipurile de aparate ortodontice care nu se ancoreaza la nivelul arcadelor dentare,
ele sunt mentinute in cavitatea bucala doar prin apropierea activa a arcadei inferioare de cea superioara sub actiunea
muschilor mobilizatori ai mandibulei.( ex: activatorul, aparatul Bimler, Bionator, scutul labial, aparatul Frankel).
Avantaje:
-impiedica respiratia bucala, sugerea degetelor, interpunerea limbii.
-pot fi aplicate in perioada dentitiei mixte
- provoaca marirea secretiei salivare, ce duce la autocuratire favorabila, prevenirea cariei
- stimuleaza dezvoltarea armonioasa a tuturor elementelor constitutive ale aparatului dento-maxilar.
Dezavantaje:
- greu de suportat datorita volumului mare
- din cauza ca este purtat ori numai noaptea ori citeva ore ziua prelungeste mult tratamentul
- lipseste aparatul dento-maxilar de stimulul functional cel mai important- masticatia.
- bionatorul nu da rezultate in cazul cind fata are tendinta de dezvoltare verticala.
Aparatul Frankel: dispozitive ortopedice de exercitiu, ce ajuta la maturarea, antrenarea si reprogramarea sistemului neuro-
muscular oro-facial, sunt considerate mijloc de interferenta in relatia forma-functie, ele modificind invelisul
biomecanic in timpul dezvoltarii dentitiei.
Aparatul se compune din elemente acrilice:
- 2 scuturi vestibulare
- 2 pelote labiale superioare
Elemente din sirma:
Arc vestibular, suportul din sirma, arc lingual superior, un arc palatal, crosete ocluzale de sprijin, crosete de sprijin
maxilare.
Tipuri: Tip 1, tip 2 si tip 3.

52. Aparatele ortodontice mobilizabile. Elementele componente. Avantaje si dezavantaje.

Aparatele care sunt fixate la arcadele dentare cu ajutorul unor elemente de ancorare, putind fi indepartate in orice moment.
Elementele componente:
- baza din acrilat
- elemente de ancorare
- elemente active(suruburi sau arcuri)
Exemple: placa palatinala, placa linguala, mentinatoare de spatiu.

Avantaje:
- se sprijina si pe dinti si pe parodontiu astfel pericolul suprasolicitarii este redus.
- Actiunea lor poate fi complexa, unele elemente active(surubul) pot fi activate de pacient
- Confectionarea tehnica si reparatii usor de facut
- Costul redus
- Purtarea aparatului permite o igiena bucala riguroasa.
- Desi concepute ca aparate active, li se pot adauga elemente de actiune functionala.
Dezavantaje:
- aparitia reactiilor alergice la acrilate
- din cauza indepartarii aparatului din cav buc de catre pacient, este ricul purtarii nu conform indicatiilor
- posibilitatea deformarii, ruperii diverselor arcuri, crosete.

53. Dizarmonia dento-alveolar cu nghesuire dentar. Cauzele. Manifestrile clinice. Principiile

tratamentului nghesuirii dentare. Metodele de creare a spaiului n arcada dentar.
Incongruenta dento-alveolara adevarata este expresia dezacordului intre marimea maxilarelor si marimea dintilor.
Incongruenta dento-alveolara secundara este consecinta unor tulburari de crestere la nivelul procesului alveolar sau
maxilar, cel mai adesea generata de pierderea timpurie a dintilor temporari de pe arcada, prin carie si complicatiile ei.
Inghesuirea usoara: prezenta inghesuire la etapa de eruptie a grupului incisivo-molar, incis centr inf fiind in linguopozitie.
Tratament: doctorul supravegheaza cresterea, anomalia se autoregleaza.
Inghe moderata : la aceeasi virsta eruptia centralilor inferiori dar cu incongruenta mai mare, incisiv lat tempor pot
prezenta mobilitate.
Tratament: este bine de asteptat eruperea completa a incisivilor, se poate apela la expansiune de maxilar utilizind aparate
mobileactiv-mecanice, functionale sau fixe, se poate asocia extractia.
Inghes severa: grade mari de inghesuire, lateralii pot fi expulzati de pe arcada..
Tratament: prin metode ortodontice(expansiune, distalizarea zonei laterale,extractie). Se practica cu succes terapia de
dirijare a eruptiei dintilor permanenti prin extractia dintilor deciduali.

54. Anomaliile de numr: hipodenie i hiperdenie. Cauzele. Manifestrile clinice. Diagnosticul. Metode
de tratament. Importana menintoarelor de spaiu.

Tulburari produse in perioada de formare, de diviziune a lamei dentare si de evolutie a germenilor dentari.
Clinic se pune in evidenta prin persistenta unui dinte temporar peste timpul normal de eruptie si absenta dintelui
permanent.
Pot fi primare lipsa mugurelui, secundare dobindita.
Dintii supranumerari pot aparea ca dintii care respecta morfologia unui anume tip dentar.Ei pot erupe sau ramine inclusi
in maxilar.
Cel mai des erupe intre incisivii cenrtrali superiori meziodens.
Tratament se practica extractia dentara, urmata de supravegherea atenta a cresterii, se impune recistigarea spatiului.

55. Malocluziile verticale. Definiie, etiologie, forme clinice. Metode de diagnostic. Tratamentul. Perioada
de contenie.
Ocluzia deschisa functionala se pune in evidenta clinic si pe model prin prezenta inocluziei verticale la nivel incisivo-
canin.(blocarea cresterii procesului dento-alveolar.
Ocluzia deschisa scheletala- modificari ce se produc la nivel de baza osoasa maxilara.
Sindromul de ocluzie adinca: tulburare caracterizata prin un grad mai mare de acoperire a incisivilor inferiori de catre cei
superiori, in unele cazuri si invers.
S-a demonstrat ca factorul genetic sta la originea acestor anomalii, la fel obiceiurile vicioase(respiratie orala, deglutitie
infantila, sugerea, interpozitia diferitor obiecte), caria dentara si consecintele ei, in special edentatie in zona laterala
in dentitia temporara.
In cadrul ocluziei adinci sunt 2 forme clinice:
- ocluzia adinca acoperita(clasele I, II-2 si III)
- ocluzia adinca in acoperis( clasa II-1)
Formele de gravitate:
-grad 1 incisiv sup ii acopera pe cei infer cu 1/3 2/3, pina la 5mm
- grad 2 incisic sup ii acopera pe infer cu 2/3 3/3, intre 5-9mm
- grad 3 incisiv sup acopera pe inf mai mult de 3/3, 9mm si in sus.
Diagnosticul se pune pe baza ex clinic si complementare.
Tratament: profilactic si precoce( miogimnastica, combaterea obiceiurilor vicioase, trat cariei). Tratamentul se face prin
ingresiune incisiva si egresiune molara.Aparate fixe care degajeaza forte cu directia incizala- apex.
Sindromul de inocluzie verticala sindrom caracterizat prin lipsa contactelor dintre cele 2 siruri dentare antagoniste,
conturate si extinse in mod variat.
Etiologia factori genetici, dismetabolici(rahitismul), functionali(deglutitia si tulburari fonetice), factori locali, factori
iatrogeni.

56. Malocluzie de clasa II Angle. Formele clinice, cauzele, tabloul clinic. Metode de diagnostic.
Tratamentul. Perioada de contenie.
Cuprinde anomalii caracterizate prin rapoarte de distalizare la nivelul molarilor, exprimind o pozitionare posterioara a
mandibulei fata de maxilar.
2 subdiviziuni:
I) numita si tip respirator oral, in care este prezent un maxilar ingust si alungit, cu dintii frontali in protruzie.
II) tip respirator nazal, se caract prin prezenta unei retruzii a frontalilor superiori.
Clasa II-1 etiolog ereditar, factori generali de dezvoltare, locali, patologici locali, obiceiuri vicioase, deglutitie atipica,
sugerea deget,limbii.
Aspect facies adenoidian caracteristic leptoprosop, retrognatic cu profil convex, tegumente palide, fanta labiala
intredechisa, lasa sa se vada incisiv super.
Diagnosticul compresiuniii de maxilar se pune pe baza examenului clinic si exam complementare( ex radiologic, studiu pe
model, masurari antropologice).
Tratament profilactic si precoce. Tratamentul normal se efectueaza in prima si a doua perioada a dentitiei mixte. Se
utilizeaza activatoarele elastice, reglatorul functional Frankel tip 1 si tip 2, bionatorul Balters 1 si 2, activator
Andresen.
Perioada de contentie poate fi mai mica sau egala cu perioada tratamentului(1-5 ani).Pentru contentie se utilizeaza placa
tip Hawley, aparate fixe, tip arcuri gutiere.

57. Malocluzie de clasa III Angle. Cauzele, tabloul clinic, metode de diagnostic.Tratamentul malocluziei
de clasa IIIa Angle la diferite vrste.
Cuprinde anomalii caracterizate prin rapoarte de mezializare la nivelul molarilor si ocluzi inversa frontala.
Unghiul SNA mai mic de 80 grade, SNB mai mare de 78 grade.
Profil concav, treapta buzelor inversata, aspectul infundat al pometilor obrajilor.
Tratament profilactic si preventiv: inlaturarea cauzelor ce duc la aparitia anomaliei atit etiologic cit si genetic,
dismetabolic si functional.Combaterea rahitismului, alimentatie naturala, educarea functiilor aparatului dento-maxilar.
Tratamentul ortodontic biomecanic, corectarea ocluziei inverse frontale, corectarea relatiilor verticale.
Principiile tratamantului: se sistematizeaza astfel- tratamentul malocluziei cl 3 gravitate redusa medie extrema
58. Malocliziile transversale. Definiie, etiologie, forme clinice. Metode de diagnostic. Aparatele
ortodontice folosite n tratamentul ocluziei ncruciate.
Malocluziile se pot manifesta si in plan transversal, caz in care intalnim ocluzia dentara incrucisata(crossbite), cand pe o
parte dintii superiori sunt situati la interior fata de cei inferiori ceea ce poate cauza asimetrii in dezvoltarea
maxilarelor si implicit a fetei.
Pentru tratarea acestor anomalii ale ocluziei denatre se indica conceperea unui plan de tratament individualizat care poate
sa includa: aplicarea de aparate ortodontice, purtarea de gutiere ocluzale, realizarea de restaurari protetice, iar pentru
cazurile severe interventii de chirurgie ortognatica.

59. Profilaxia anomaliilor dento-maxilare prenatale, postnatale. Obiectivele tratamentului profilactic.

Profilaxia prenatala incepe prin investigarea mostenirii genetice pe care viitoarea mama o cedeaza copilului,a bolilor
ereditare prezente la membrii familiei.
Profilaxia primara in perioada graviditatii vizeaza starea de sanatate, regimul de viata al femeii gravide si consta in
asigurarea unor conditii optime de viata si de munca, evitarea stresului fizic si psihic., evitarea mediilor de munca
cu risc de toxicitate, raze x, se vor elimina consumul de alcool,tutun.In timpul nasterii se evita travaliul
prelungit,aplicarea forcepsului si tractiunilor puternice.
Profilaxia postnatala dupa nastere,profilaxia imbolnavirilor mucoasei orale, asigurarea unui aport alimentar
corespunzator in vederea dezvoltarii echilibrate a structurilor osoase, musculare si dentare.
Alimentatie naturala,alimente dure.legume, igiena corecta, combaterea viciilor: respiratie orala,suptul degetului, deglutitie
infantila, control stomatologic sistematic la f/e 6 luni.Leziunile odontale trebuie tratate, sunt utilizate mentinatoarele
de spatiu in scopul refacerii echilibrului morfofunctional al arcadei si al ocluziei dentare.

60. Contentia in ortodontie. Durata perioadei de contentie in functie de anomaliile dento-maxilare.

Ansamblu de masuri care se instituie in continuarea unui tratament activ si ce are scop stabilizarea rezultatelor
tratamentului activ.
Obiectivele:
- obtinerea echilibrului ocluzal permanent
- prevenirea sau limitarea unei patogenii care poate sa apara sau exista
- Realizarea stabilitatii dintilor
Durata contentiei depinde de felul anomaliei tratate, de virsta de crestere la care se intervine, de amploarea dezechilibrelor
tratate si de calitatea echilibrului la sfirsitul tratamentului activ.Suspendarea contentiei trebuie sa se faca lent si cu
observare permanta.
De obicei contentia tine cit durata tratamentului activ sau chiar mai mult.

61. Aspecte generale ale tratamentului ortodontic. Clasificarea aparatelor ortodontice.

In vederea atingerii obiectivului tratamentului (optimum functional si estetic) se impun urmat principii:
- ideal este tratamentul profilactic ortodontic care are la baza prevenirea anomaliilor
- indepartarea cauzei duce la anularea efectului
- cu cit diagnosticarea cauzei se face mai timpuriu, cu atit tratamentul prin indepartarea agentului cauzal va avea
mai mare succes
- directia si rata de crestere a structurilor scheletate pot fi modificate prin utilizarea mijloacelor
ortopedice,ortodontice,chirurgicale
- tratamentul ortodontic este strict individual
- durata tratamentului este in functie de finalizarea rezultatelor scontate

Clasificarea aparatelor :
Dupa modul de agregare la arcadele dentare:
- aparate mobile si mobilizabile(pot fi aplicate si scoase de pacient)
- aparate fixe (aplicate permant in gura de catre medic)
Dupa modul in care intervin asupra tesuturilor:
- aparate mecanice sau active
- aparate functionale
- aparate pasive sau de contentie.