Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

(lipsesc bucati din inregistrare)este unul dintre arhitectii, brutalisti, britanici importanti
din perioada de dupa Al Doilea Razboi Mondial.Avem aici un eseu important care
surprinde viziunea lui despre nasterea si dezvoltarea arhitecturii moderne.Pe langa asta
aveti la biblioteca in seria , de la editura Electa- colectiaMondadori Manfredo
Tafuri.,Francisco Dal CorsStoria de la Arquitectura Contempornea .Este o colectie in
14 volume din care scoala nu cred ca le are pe toate, care se refera la istoria generala a
arhitecturii . Doua volume sunt dedicate arhitecturii moderne ,unul secolului 19 unul
secolului 20. Ala de secolul 19 se numeste Storia della architectura moderna, ala de
secolul 20, a lui Taturi si Dal Cors se numeste Storia della archtectura contemporanea.
Pentru aia mai superficiali exista la Taschen un volum mare albastru care se numeste
Arhitectura secoluilui 20.Tashcen este o editura bilingva. Deci ala nu le-am mai adus ca
are un kil jumate doua dar le aveti in biblioteca. Astea ar fi asa la prima mana cartile
generaliste despre subiect urmeaza monografiile .De exemplu astazi vom discuta despre
Arts&Crafts si nasterea arhitecturii moderne pe filiera anglo-saxona.Cartea de capatai
pentru acest subiect care este un clasic care a aparut in anii 50 si a fost reeditata de mai
multe ori este Nikolaus Pevsner The Sources of Modern Architecture Design.El se
refera la perioadele (?). ale arhitecturii moderne si nasterea sa .In schimb aici este o
carte despre Arts&crafts movement dar Dvs. aveti o monografie William Morris jos la
biblioteca,care este cel mai important personaj al miscarii Arts &crafts.Si aici e o mica
monografie Mackintosh dar aveti una mai mare la biblioteca si asa. Deci nu o sa mai
aduc ca este extreml de complicat ca ele sunt destul de grele.Cartile mai rare o sa vi le
aduc sa vedeti cum arata fizic.Care sunteti interesati sa stiti ca exista in Timisoara libraria
Books Unlimited care au un birou undeva in subsol pe Take Ionescu unde iau comenzi
pentru orice carte doresti la preturi mai bune decat pe Amazon.com.Amazon.com este un
tris. Pretul de strigare a cartilor este foarte mic dar taxele de expeditie si diferitele
suprataxe: ca e carte rara, ca e greu de gasit, ca ti-o trimite mai repede si asa mai departe
sunt atat de mari incat eu nu mai comand.Prefer sa comand de la o chestie de tip Books
Unlimidted.Atata doar ca nu mi-o aduc foarte repede.Ei au un pret scazut in sensul ca ti le
aduc odata de doua ori pe luna la un transport mare din cateva puncte de colectare de
dincolo si nu aduc carti decat cand li se umple camionul.Intelegeti? Pa chestia asta e
ieftin. Ieftin in sensul ca te taxeaza foarte putin peste pretul cartii.La Amazon com nu-ti
vine neaparat mai repede in schimb factura este extrem de piparata. Asta pentru acei
dintre dvs care vor in mod in regular pe masura ce-si intensifica investigatiile vor sa-si
comande carti reviste sau alte publicatii.Cea mai mare chestie este de genu asta din
Romania este o contractie care se numeste Prior Post prin care lumea isi comanda
cartiele si care se afla in Bucuresti.Daca vreti va dau toate datele de contact.Eu ca firma
sunt mult mai multumit sa comand prin chestia asta pentru ca imi pot deduce TVA-ul si
diferitele taxe.Adica eu le scot afara din contabilitate pe mine ma costa mult mai ieftin
daca le comand printr-o firma romaneasca.Ok!
Acuma revenind la oile noastre, recapitulam: noi am discutat cateva aspecte
importante legate de nasterea modernismului din punct de vedere conceptual-stilistic
urbanistci si tehnologic. Din punct de vedere urbanisistic ar trebui sa complectam ca
nasterea metropolei moderne s-a facut prin doua circumstante distincte: prin modificarea

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 1 of 13
si amplificarea orasului existent sau prin nasterea de orase noi care au crescut foarte
repede. Modificarea si amplificarea orasului existent a generat cele mai mare
probleme.Numai acum cateva zile a fost un film extraordinar de interesant facut de niste
arhitecti frantuji pe Arte privind forma urbana a Parisului.L-a vazut cineva? De ce cred ca
l-ar fi vazut ? Era un film care se axa(intrerupre interactiune cu copiii) Deci parisul
strabatut de Sena nu este astazi mult mai mare decat era la mijlocul secolului trecut. A
crescut relativ putin in schimb in jurul lui a aparut un imens conglomerat de orase, cateva
zeci la numar, care au cam zece milioane de locuitori care se numesc mailioux? sau
oficial rgion parisienne.Acuma care e problema cu Parisul?.Parisul era cel mai mare
oras medieval din lume,care atinsese o suprafata si o populatie de peste un million la
jumatatea secolului (nu se intelege) .E foarte mare problema:Inchipuiti o Sighisoara care
se intinde pe multi zeci de kilometrii patrati cu strazi intortocheate nu mai late de cativa
metri sau un metru , cu case de lemn cu biserici, cu manastiri, intinsa pe o suprafata
inaimaginabila.Visa-vis de treaba asta administratia franceza a hotarat sa ia niste masuri
radicale care s-au numit la grande percee.-marile strapungeri.Orasul a fost strapuns
intai asa (Dvs desenati harta ape tabla ), apoi asa. Dincolo de Sena era un mare
ansambludeci aici sunt marile bulevarde:Bulevarde Sevastopol,Bulevarde des
Italien,Bulevarde de Courcelles etc. si in final a fost inconjurat de un mare inel de
descarcare care a fost terminat de abia in anii 60 desi a fost inceput in secolul 19, care
este centura Parisului si care sta exact pe locul in care a fost ultima centura de fortificatii
a orasului.Acest sistem a nascut o forma urbana de care a fost responsabil prefectul
Senei ,baronul Haussmann, care a fost sustinut de un grup de banci si prin finantare
publica. Dupa ce a cazut al doilea Imperiul si a venit a Treia Republica,guvernul,
administratia publica si prefectura au continuat aceste lucrari pana in zilele noastre dand
Parisului un aspect straniu si dual.Adica au nascut marile bulevarde cu prospecte foarte
largi de zeci de metri cateodata de peste de o suta de metri cu plantatii successive de
copaci si cu cladiri aliniate la cornisa cu fatade monumentale. De fapt regulamentul de
urbanism s-a bazat pe experienta lui Napoleon I care de fapt a facut primul astfel de
percee, chiar pe latura de nord a Louvre-ului, celebra Rue de Rivoli care imparatul a
ordonat sa se construiasca o fatada urbana de cateva sute de metri dupa care a fost
vanduta cu feli unora care sa faca? Ce ?case. In felul asta imparatul a stabilit un regim
care a ramas caracteristic pentru Paris si multe metropole in care se stabiliste prin
regulamentul de urbanism natura fatadei:avem un aspect monumental ordonat.In spate
este un haos si o dezordine pentru ca fiecare se lipeste de fatadele alea cum poate si cum
da dumnezeu.Intelegeti? Intre bulevarde au ramas mari parti de tesut medieval si mai la
marginea orasului de tesut(?).Ceea ce da aspectul extrem de variat al plimbarii prin
Paris.Mergi pe bulevard si te trezesti pe stradute si te trezesti intr-un orasel medieval,iesi
pe celalalt bulevard si tot asa.Intelegeti? Deci asta este aspectul.Controlul orasului prin
marile strapungeri a ramas un fel de fascinatie in sensul ca procesul s-a repetat incepand
cu anii 1890-1900 chiar in Bucuresti.Ati invatat, nu?, de Caragiale cu personaje care au
plecat din Bucuresti pentru ca le-a daramat primarul casele.Deci primarul Pake
Protopopescu ,mare admirator al sistemului francez a taiat in carnea marelui sat care era
Bucurestiul marile bulevarde :bulevardul Magheru,daramand nenumarate case si stabilind
o regula care era insprata din aia frantuzeasca si la Bucuresti ai acelasi efect iesi de pe
bulevarde si gasesti vechile zone traditionale Rosetii(enumare ininteligibila) care au
ramas in dosul peretelui de blocuri facute in anii 1930 si de caladiri monumentale din anii

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 2 of 13
1910-1920.Deci asta este un sistem de a gestiona marile orase.Incercarea de a produce
acelasi effect in Londra a esuat lamentabil in sensul ca nici macar marea strapungere spre
Regent Park pornind dinspre malul Tamisiei nu s-a putut termina cu bine.Au vrut sa aiba
si ei un bulevard in stil frantuzesc dar care la un moment dat se gatuie si inspre Regent
Park porneste o straduta de dimensiuni normale.De ce? Pentru ca nici vointa politica nici
acceptabilitatea publica in Anglia nu este de natura asta adica sa accepte gesturi de forta
ale puterii.Pur si simplu instinctul de libertate si de proprietate anglo-saxona era mult
mai puternic. In schimb Washingtonul care afost facut dupa planurile unui architect
francez are le grande percee, X-urile, axele si asa mai departe.Washingtonul este un
oras francez in mediul american.Celalate orase din America au mers pe cu toul alta
filosofie si anume pe grila,sistem pe care s-au dezvoltat si Barcelona cu faimoasele
sale(pe spaniola?) adica grila in care ochiurile au colturile tesite. Alt sistem este acela
introdus de austrieci in Viena si care a constat intr-o chestie mai adaptata la
dimensiune ,mult mai mica decat Parisul,daramarea fortificatiilo,deci la Paris centura este
foarte departe de centru.Viena fiind mult mai mica,ma rog vorbesc de orasul
istoric,daramarea fortificatiilor a permis constructia unei centuri,celebrul Ring care si
astazi sta la baza intregului sistem urban al capitalei vieneze .De unde pornesc strazile
traditionale cum ar fi Maria Theresien Strasse .Deci in tentative de gestionare a orasului
istoric unul dintre instinctele bazice a epocii moderne a fost acela de a taia in carnea
constituita.Unul dintre ultimele gesturi de acest fel in Europa le-a facut Nicolae
Ceausescu in anii 80 cand a taiat unul dintre ultimele cartiere istorice din Bucuresti
pentru a creea celebrul bulevard Victoria Socialismului,care exista vorba aia si astazi
deoarece parlamentul Romaniei s-a si mutat in palatul care si-l destinase Ceausescu lui
insusi.Deci acolo s-a produs acealasi efect traumatic.Introducerea unei astfel de taieri in
tesutul istoric produce efecte extrem de dure .Intelegeti? E un sistem care astazi este
considerat cu multa circumspectie de urbanisti.Dar a fost unul dintre mijloacele de a
moderniza orasele existente. Foarte multe orase de la Buenos Aires pana si in Palermo au
incercat sa taie cateva bulevarde.Pesta este un exemplu clar de aplicare a acestui sistem
de urbanism.Ca sa va dati seama de forta unui model.Intelegeti? Au facut astia in Paris
,toata lumea a cosniderat ca asta este reteta.Ok.Alta alternativa a fost nasterea suburbiilor
a parcurilor si a oraselor gradina.Daca vizitati Londra si vizitati St.James ,nu departe de
Buckingham Palace, vedeti squarul tipic britanic .Case nobile din sec.17 -18 in jurul unui
parculet. Daca pui mana pe o istorie a Londrei ai sa aflii ca pana in secolul 19 aceste
squaruri erau inchise cu lanturi si nu erau deschise un numar limitat de ore cand veneau
furnizori care le aducea locuitorilor bogati ziarele , aprovizionare si asa mai departe.Dupa
care squar-ul era inchis cu lanturi si nu mai aveau acces in aceasta piata decat locatarii si
invitatii lor.Squarul este o inventie britanica in sensul ca britanici au devenit atat de
atasati de locuintele lor la tara si de frumoasele parcuri englezesti incat atunci cand isi
faceau case in oras au doreau sa aiba acelasi aranjament in oras,adica un parc peisajer.Nu
puteau sa-si faca fiecare chestia asta decat cei foarte bogati.In Londra exista cateva zeci
de resedinte in centrul orasului care erau facute ca la tara in mijlocul unui parc urias intre
care celebrele resedinte cele 12 palate ale ducilor .Deci exista 12 perle ale regatului 12
duci.O sa va intrebati unde sunt ele? Nu mai sunt.ele au disparut din tesutul urban in anii
20-30 ca efect a unei legislatii a parlamentului britanic care a supus asemenea proprietati
unor impozite uriase.Asa ca familiile respective le-au vandut. Peste ele s-au construit
parcaje ,cinematografe magazine universale. Oamenii care nu aveau puterea politica si

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 3 of 13
financiara, a ducilor si aristocratilor sau altor bogatasi, au ales un alt model si anume o
piata ordonata cu cladiri inspirate din Split(?), un terrace in centrul careia era un parc care
nu era public si care era destinat doar locatarilor.Si Regent Park,unul dintre cele mai
frumoasee din lume, care este inconjurat de cele mai frumoase astfel de terrace-uri din
oras, era destinat initial doar locatarilor cladirilor perimetrale.El a devenit public foarte
tarziu in sec 19. singural parc public din londra era Hyde Park.Cand au devenit publice au
stabilit un standard si toate capitalele europene au incercat sa introduca in interiorul
orasului parcuri peisajere de factura urbana bordate de imobile pretentioase pe liziera
parcului.Nu?.Pana si parcul Rozelor a fost o astfel de tentativa la scara timpului si a
locului.Deci cladiri ce erau mai pretentioase erau aliniate in fata unui parc.Este modelul
britanic de a introduce spatiul verde in oras.Ok.Cel mai inspirat parc de inspiratie
britanica este ,normal,cine? Central Park din New york care este modelul britanic pompat
de cateva ori.Deci la cu totul alta dimensiune,cladirile care bordeaza numai in mod foarte
ciudat , daca te plimbi in lungul Central Park east si west dar mai ales east vei descoperi
ca in afara de marile imobile luxoase de apartamente facute in anii 1920- 30 au
supravietuit foarte multe cladiri de tip terrace britanice ,de inspiratie britanica de la
sfarsitul secolului 19 in care stateau bogatasi New York-ezi din secolul 19.Nu au disparut.
Au mai ramas printre cladirile mult mai inalte care bordeaza parcul un numar din aceste
chestii.Bineinteles ca un astfel de terrace pe malul Centrel Park este un imobil care costa
cateve zeci de milioane de dolari.Iata este foarte interesant ca tot ce au facut in paris
aceste grande percee urbanisti francezi au stabilit intr-o republica democratica dintr-
o(nu foarte clar) monarhie cum era cea britanica sa mute modelul si au creat in interiorul
acestei ciudate retele de bucati de oras medieval si popular prinse in chingile marilor
bulevarde luxoase, au creat mari gauri in care au introdus parcuri de tip britanic.Au creat
parcul Montsouris,Monceau.Parc des Prince .Toate sunt parcuri de tip britanic introduse
in ochiurile structuri Parisului.Ceea ce face Parisul sa aiba o strucutra urbana extrem de
buna.Nu?. O strucutra medievala in centru, o colana pe margine, strucutra de ordine pe
marile bulevarde si ici colo parcuri de tip britanic in jurul caruia s-au nascut foarte
interesante cartiere rezidentiale. Deci iata forta acestui model care ajunge in Timisoara
nu? O tentativa evidenta de parc britanic .Ca sa va dati seama de forta unui concept si
radiatia lui in spatiu si timp.Acuma fiindca vorbiram de britanci, multa lume a spus foarte
clar ca in marea Britanie s-a produs destul de timpuriu evidentierea foarte clara a celor
doua dimensiuni nascatoare ale modernitati: neoclasicismul cu fratii Adam si ei aveau o
traditie de la Inigo Jones de la lordul Burlington unde a fost o chestie foarte ciudata
.Anglia spre deosebire alte tari europene a intrat foarte tarziu in contact din punct de
vedere plastic cu Renasterea italiana.Transferul cel mai important s-a facut intr-un mod
paradoxal in secolul 17 cand Lordul Burlington a dat tonul la ce se va numi Marele (?) si
din momentul in care lordul Burlington se decide sa locuiasca cativa ani in Italia de unde
s-a intors cu cateva corabii pline cu opere de arta antica si de renastere si s-a intors cu o
mare colectie de planse si desene a le lui Palladio toti mari aristricrati si bogatasi englezi
timp de cateva sute de anui isi incepea viata si cariera dupa ce-si terminau studiile iezuite
la Cambridge sau Oxford cu un tur in Italia unde statea cativa ani.Asa se explica ca in
Anglia contine cel mai mare numar de vile palladiene de pe fata pamantului modelul fiind
pe urma exploatat si in Statele Unite unde? In sud unde cladirilede pe plantatii erau in
cea mai mare parte palate inspirate din arhitectura lui Palladio si construite dupa
schemele celebre contiute in ale sale celebre Quatro Libri .Lordul Burlington a contamina

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 4 of 13
cu paladianism intreaga arhitectura anglo-saxona. Dar am aflat pe urma ca la mijlocul sec
19 William Pagin si alti intelectuali si arhitecti,filosofi si pictori despre care o sa vorbim
imediat au introdus in Marea Britanie o moda total diferita si anume neo-gotigul. Pagin
care a fost pionerul acestei tendinte in cultura britanica a mai si castigat concursul pentru
cladirea parlamentului britanic cea mai scumpa si complexa cladire din lume la timpurile
respective care a costat suma inimaginabila de un milion cinci sute de mii de lire
sterline.Cum ar fi cateva miliarde de lire sterline din zilele noastre.Aceasta cladire uriasa
a reprezentat triumful acestei nou mod de gandire .Numai ca goticul britanic s-a desfsurat
foarte repede in cateva directii foarte diferite(nu se intelege). sau Sir George Gilbert
Scott au creat un neo-gotic monumental cu care au completat campusurile de la Oxford si
Cambridge,au creat si cartiere intregi in Paddington Street ,au creat gari si cartiere intregi
si in alte orase decat Londra,Birmingham,Glasgow.Au incercat sa creeze un stil public
pentru noile programe ale epoci moderne :scoli spitale,cazarmi,gari,inspiriat din
arhitectura gotica britanica din caramida rosie cu insertie de ceramica si de metalo
-plastie.Daca o sa avem timp o sa incerca sa vedem cateva din lucrarile cele mai
semnificative ale lui Sir Gilbert Scott .Dar paralel cuchestia asta am avut o reactie ca sa
spunem asa laterala destul de energica care a purtat mai tarziu numele de Arts &Crafts si
pe care marea majoritate a criticilor si istoricilor de arta o considera unul dintre punctele
de nastere cele mai importante ale modernitati. Este foarte ciudat lucrul asta.Ce inseamna
Arts&Crafts ?Inseamna o chestie foarte simpla.Anglia a fost prima tara industriala a
lumii si la mijlocul secolului al 19-lea industrializarea a inceput sa devina un fenomen
social economic politic si de viata cotidiana covarsitor.In sensul ca incet incet cea mai
mare parte a fortei de munca din tara respectiva a migrat din agricultura si mestesugurile
traditionale catre industrie .La fel cum astazi Anglia este o pionera in dezindustrializare
trecand pe noua economie de servicii Astazi nu a ramas aproape nimic din aceasta
industrie care timp de aproape o suta de ani a fost una din marile forte industriale ale
lumii.Ok.Industria s-a indepartat foarte repede

!!!! ... Arts and Crafts i-au propus o chestie, c de fapt din asta au rmas ei, cu
asta au rmas ei considerai printi ai modernismului in arhitectur, i anume ... apropo
care a fost cel mai mare arhitect Arts and Crafts in America ? Frank Lloyd Wright ...
... deci arts and crafts i-a propus ca pornind de la cultura medieval s genereze un aa
numit freestyle, eliberat de constrngerile att ale unui istorism riguros ct i al unui
clasicism, i i-au propus s genereze forme de locuire aa zicnd liber, adic case care s
nu fie simetrice, ca s se organizeze liber n peisaj n funcie de orientare, forma
terenului, far prejudeci, nelegeti? chestia asta se va transmite n modernism prin
cultul asimetriei, adaptrii la teren, nelegei? deschiderii ctre peisaj ... imediat sa
transmis acest concept ... dei casele lor arat faptul c tu netiind c ... dar filozofia care
le sta la baz nu este ... ei au inventat dispunerea liber a planului, camera cu dubl
nlime, supantele, deci au creat vile cu supante, cu camere pe dubla nlime, cu perei

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 5 of 13
de sticl, bine ii tratau ntr-un stil oarecum medieval dar cu perei de sticl pe toat
nlimea i asa mai departe..
ncet ncet n interiorul micrii arts and crafts a aprut o micare de esenializare care a
fost exprimat de ultimul lor mare arhitect care sa numit Voysey. .a creat case care
ncepeau s capete o expresie mult mai simpl i mult mai abstract dect ale generaiilor
anterioare..... din pcate Voysey a construit vreo 40-50 de case ... deci ...
Voysey a simplificat foarte mult lucrurile spre deosebire de ceilali ... a introdus tencuiala
alba.... ceilali foloseau piatra i cramida aparent, a introdus tencuiala alb i formele
geometrice abstracte ... care aveau s fie duse foarte departe la capt, aceast
abstractizare insoit de o cum s zic ... ce a facut Voysey ... a separat lucrurile ... a
generat case de forme puternice abstracte i pe urm sa concentrat pe detalii subtile i
rafinate n contrast cu forma abstract i oarecum aspr a casei ... acest mecanism
proiectual a fost dus pe ultimele sale consecine n cadrul pariului arts and crafts de ctre
Mackintosh n Scoia ......Mackintosh a debutat n anii 1895-96 cu un numr de
decoraiuni interioare n propriul su apartament i ntr-un numr de ceainrii din
Glasgow, care au fost restaurate i pot fi fizitate i astzi i formeaz aa numita reea The
Willow Tea Room .... apropo Mackintosh este un personaj la fel de venerat la Glasgow
pe ct este Gaudi la Barcelona ... toate casele de Mackintosh au fost restaurate i sunt
vizitabile ... exist un numr semnificativ de case care au fost transformate n muzee i
case memoriale ca acest celebru Hill House (Helensburgh)... unde el a generat celebra
dualitate ntre forma aspr i abstract a casei care anun deja modernismul i
interioarele rafinate cu faimoasele sale scaune ... care i astzi sunt folosite, sunt arhiteci
ca i Toyo Ito sau Tadao Ando care folosesc mobilier de Mackintosh, ..... iat interioare
Mackintosh n contrast cu exterioarele caselor sale .... casele sale se inspir din Voysey
este deja drumul pe care arts and crafts a nceput s il ia ctre abstractizare ... n schimb
interioarele i pstreaz un caracter subtil aerian i rafinat printr-un mobilier de o
asemenea calitate nct i astzi este considerat de nedepit la categoria sa i este n
continuare n producie.
capodopera sa pe care a nceput-o n 1896 i a lucrat la ea pn prin 1911 i o tie toat
lumea este faimoasa coal de art din Glasgow-Mackintosh ... este o structur foarte
aspr din piatr local ... Glasgow pna prin anii 60 nu folosea ca i Edinborough sunt
orase fcute dintr-un singur material i anume din gresie ud ... acolo plou tot timpul ...
materialul local de construcie este gresia ... oraele scoiene ... abia n anii 60 au nceput
s apar materiale moderne ... betonul, prefabricatele, sticla i alte chestii .... deci din
naterea lor i pn n anii 60 aceste orae nu au fost fcute dect dintr-un singur
material ...piatra ud.. e un aspect cumplit ... sunt frumoase sunt foarte elegante .. dar
orae din piatr ud n care plou tot timpul .... m rog .... asta i explic contrastul
formidabil din chestiile lui Mackintosh ntre exteriorul rece i aspru i interiorul super
delicat i rafinat .... pentru c viaa de fapt nu prea putea avea loc n exterior .. aicea ....
acest principiu a fost dus pn la capt .. ntr-o arhitectur de inspiraie Voyseyziana dar
aa aspr i geometric i finele detalii de metal care se vd ...10 ani mai trziu dup
col ... casa are forma unui E ntors i st pe o pant puternic deci strada de acces e pe
vrful pantei i n dosul casei are trei etaje n plus .... i astzi este o coal de art ....
biblioteca a fost fcut ca un fel de turn lipit de coal .. un turn foarte rafinat, extrem de
modern ca i concepie ... care are nite bovindouri foarte geometrice ...deci nu mai exist
nici un fel de elemente ca s zic aa fine sau organice ... e un turn de piatr din care ies
Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.
Page 6 of 13
trei bovindouri,.... ele sunt decupate cu o maxim precizie i cu o confecie metalic
numai din ptratele care in geamurile .. nuntru turnul este gol pe dinuntru... biblioteca
este fcut ca o cas n cas, este o structur de lemn nfipt n turnul de piatr ...
structura de lemn ntunecat ... de un rafinament abstract clar de inspiraie japonez. ...
e momentul n care i asupra lu F.L.Wright dar i asupra arhitecilor europeni sa produs
contactul masiv cu arhitecura japonez ... deci e o structur de lemn abstract, rafinat i
japonez bagat n turnul de piatr ..
a mai fcut o coal, cteva biserici ... dupa care ntr-un mod foarte ciudat ... n timpul
primului rzboi mondial .... pentru un industria foarte important a redecorat n interior o
cas ntr-un sistem extrem de abstract i cubist numai din pete de culoare i forme
geometrice elementare ... era chiar momentul n care se pregtea marea abstracie ... i
foarte muli artiti care au nceput n aceast nuan medievalo-simbolist aveau s treac
brusc ntr-un timp record la un joc de forme abstracte .. acest proces sa ntmplat i la
el ...din nefericire Mackintosh ca muli brbai scoieni i nordici devenise ntre timp un
alcoolic incurabil i drept urmare nu a mai primit comenzi nu i-a mai putut dezvolta
propriile intuiii artistice i a murit la nici 50 de ani, s zicem oarecum uitat dei influena
lui a fost uria ... el nu a fcut parte din micarea arts and crafts dar a fost mult mai
influent dect muli arhiteci arts and crafts pentru ca absorbind pe fondul culturii
nordice, celtice infleunta acestei micri el a facut-o cunoscut n toat lumea printr-o
expoziie celebr care a avut loc n anul 1902 la Viena ... unde avea s aibe o influen
uria asupra generaiei mai tinere de arhiteci Secession i anume Hoffmann si
Olbrich ... care vor fi influenai pe vecie de el i vor construi imediat chiar palatul de
expoziii al lui Wiener Secession ntr-un stil inspirat direct din Mackintosh i este vorba
de faimosul palat Secession care este un Mackintosh fcut de aceti austrieci n inima
Vienei ... e o mrturie a entuziasmului lor pentru opera lui Charles Rennie Mackintosh ...
mult din Secessionul austriac fiind inspirat din arts and crafts din forma sa trzie aa cum
l-au cunoscut ei prin filiela Glasgow ..
aceast micare deludant ce ne-a lsat .... n anii 1902-3 ... n Germania exist un numar
de orae de art foarte interesante ...dintre care unul a fost Darmstadt-ul si altul Kassel (?)
... germania era un imperiu federal ... cum este asta o republica federala ... numai ca
astzi republica federal este compus din landuri i orae stat ... pe vremea aia era
compus din principate i orae stat .... n sensul c exist un mprat peste toi nemii ..
care era i regele Prusiei... care ii ctigase titlul de mprat prin rzboiul mpotriva
Franei .... nu era un stat centralizat ci era un stat federativ .... n care monarhiile locale
din Bavaria ... Hessa (Hessen) ... Sachsa, Coburg etc... ii pstrau autonomia i dupaia
cnd imperiul sa transformat n republic acestea sau trasnformat n landuri .... n cteva
din aceste landuri cum ar fi de exemplu n Hessa la Darmstadt s zicem i n altele a
aprut ideea ca sub protecia principelului respectiv i a guvernului .... aceasta este una
din chestiile cele mai interesante pentru c nemii au fost seminali n metamorfozarea n
modernitate a conceptului arts and crafts .... a aprtut ideea s se nasc coli de art i
meserii i asociaii de artiti dar sub patronaj guvernamental inclusiv la Berlin ... s nu
uitm o chestie cel mai frumos edificiu arts and crafts din lume.... care este ? ..... este
palatul Cecilienhof Potsdam fcut pentru crowned prince,prinul motenitor al imperiului,
n timpul primul rzboi mondial, n cel mai pur stil englezesc, rzboiul se purta cu
englezii dar Kaiserul i familia sa vorbeau n englez ... haha ....

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 7 of 13
i fiul kaiserului i-a construit un magnific palat arts and crafts . .care se numete
Cecilienhof ... care a devenit celebru c acolo au fost semnate actele care au pus capt
celui de al doilea rzboi mondial .... conferina de la Postdam ...Stalin, Truman ... amd
da nu de aia ii important pentru noi, dac mergi la Postdam nu de aia te duci ca s vezi
unde sa piat Stalin i unde a fumat Churchill ca s vezi cum arat o vil uria ca un
palat arts and crafts facut de arhitectul neamt Schultze Naumburg care a stat ani de zile
n Anglia ca s nvee acest mod de lucru i proiectare ... nemii erau nnebunii dup arts
and crafts i mai ales elita german, pentru c i n Germania industrializarea a umplut
piaa de kitsch i atunci aceast reacie ctre calitatea artistic nscut n Anglia li sa
prut nemilor o chestie important... Germania se afl pe vremea aia n stadiul n care se
afl toate puterile industriale nscnde cum a fost i Japonia n anii 50 cum a fost Corea
n anii 70 ... aveau o mare putere industrial dar fceau kitschuri i imitaii ... i normal
c ideea general a fost c trebuie s depseasc faza asta ctre o calitate superioar
....nici o alta naie modern nu a fost mai obsedat de realizarea unei calitai superioare a
produselor ei dect au fost nemii ... pentru c fceau chestii proaste, multe, ieftine ...
toate rile care ajung din urm pe o pia industrial trec prin faza asta ... este inevitabil
prin asta a trecut Germania la nceputul ei, a trecut Corea, a trecut i Japonia, au trecut
toi ... la nceput domnle faci ce faci ? ... facem ce fac i ia, da facem mai ieftin ca s ias
banu, s vindem amd ... nemii au devenit repede contieni c asta nu e o soluie i
atunci sub iniiativa att a Guvernului Imperial Central din Berlin ct i a guvernelor
locale cum a fost sta din Hessa, au fost adunate colonii de artiti .. care au fost pui s
lucreze mpreuna .. artiti plastici cu meteugari n cadrul unor coli de art i meserii
inspirate din ghildele stora n scopul de a ridica calitatea proiectuala ... una din aceste
coli de art i meserii a fost nfiinat la Weimar .i tocmai ncepuse s prind vitez
cnd tocmai a izbucnit primul rzboi mondial ...ea sa numit Bauhaus .. deci Bauhaus sa
nscut direct din influena aceasta .,.. bineneles c Bauhausul dup ce a trecut prin a
fcut i el saltul care l ncepuse i Mackintosh care l incepuse i Voysey ctre
abstracie .. ntr-un mod foarte ciudat toi aceti artiti pasionai de valoarea lucrului
manual i de rafinamente dinastea ..la un moment dat au considerat c mai departe l
urmaresc printr-o reducie la forme uluitor de simple .. ncercam s v transmit starea de
radiaie a acestei micri i faptul c este la urnirea direct a Bauhausului care a fost o
copie deliberat a micrii arts and crafts la nceputurile sale .....
la Darmstadt a fost tot aa o coal dinasta ...s nelegei ce complicat era ... artitii
luptaser sute de ani s nu mai fie considerai pe acelai nivel cu meteugarii, nelegei?
s obin dreptul s aibe universiti de art i meserii care s fie echivalente cu
universitile de tiine i s fie i ei considerai intelectuali i nu muncitori manuali ....
i acuma n Anglia venea un nou curent care spune domle lsai fiele revenii la legtura
cu practica asociativ cu muncitorii punei i voi mna i nu tiu ce ...
deci .. micarea arts and crafts nu a fost primit cu braele deschise de tot establishmentul
german ... dar aeste coli experimentale care ncercau s fie n acelai timp i coli de arte
i meserii i faculti ... n aceai unitate i s conin diferite specialiti practice i
teoretice n aceleai sli de clas ... erau inspirate absolut evident din ghildele britanice i
din textele lui Ashby i Webb i Letterby(?) amd .....i mpratul i toi principii germani
au trimis o grmad de arhiteci n Anglia care au fcut stagii ndelungate ca s observe
aceast micare arts and crafts i s vin cu noile idei n Germania ... drept pentru care n
jurul Berlinului i n jurul Dresdei sau nscut orae gradin .. oraul Hellerau a fost o

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 8 of 13
replic facut doar la caiva ani dup Bedfordpark ... att de mare era fascinaia
modelului englez ...i cartierul Grunewald (pdurea verde) de la marginea de la sud-vest a
Berlinului ... am stat cteva sptmni ntr-o vil dinasta din Grunewald care era absolut
englezeasc cu lambriuri i panouri , am stat n pod unde aveam un mic apartament i ...
dar restul vilei era dinasta cu panneling cu chestii pe dou niveluri cu subpante
spectaculare cu vitralii .a..absolut englezesc ... tot cartierul a fost fcut sub influen
britanic .... nemii au fost cei mai entuziati ... la fel de entuziati au fost i ungurii care
au nceput s construiasc ...exist cteva cartiere mici rezideniale n Budapesta fcute
tot pe la 1900 n modul sta ... numai c ungurii aveau s dezvolte din inspiraia arts and
crafts o forma proprie de art naional de revival naional... adic domnle de ce s ne
inspirm noi din evul mediu britanic cnd exist o tradiie ungureasc folcloric i
medieval ... i atunci foarte repede ungurii au nscut un stil naional propriu pornind de
la arts and crafts care ns a prsit n momentul n care sa desprins de rdcinile sale
britance, a prsit rapid elegana i straight forwardul sta ... ca s devin foarte
ornamental i foarte baroc i foarte altfel dect punctul sau de pornire, n doar caiva
ani ... avem i noi cteva exemplare n Timioara unul dintre ele e chiar pe col la Piaa
Unirii e cldirea aia burtoas cu tot felul de ornamente ... e un exemplu clar de arts and
crafts unguresc trziu i naionalist ...
revenind la toate fenomenele astea .. influena arts and crafts-ului sa dovedit mult mai
mare dect realitatea sa ... n Marea Britanie el nu a reuit s se impun, era n ochii unui
englez din timpul la el era doar una din nenumratele variante posibile de arhitectur
oarecum aflate ntre tradiie i modernitate pe la 1900 ... pn la urm arts and crafts-ul
sa stins de la sine ... piaa fiind rectigat de forme mult mai comerciale ale arhitecturilor
de inspiraie istoric, i a trebuit s ateptm abia sfaritul celui de al doilea rzboi
mondial ca s vedem Anglia intrnd n for ctre modernitate ...
astzi o mare putere arhitectural modern ... dar englezii au intrat foarte trziu prin anii
50-60 a nceput cu adevrat arhitectura modern n Anglia .... n perioada interbelic
sau dedicat cladirile oficiale i unii dintre arhitecii care au debutat ca arts and crafts cum
ar fi Sir Edwin Lutyens au devenit clasiciti i au nceput s construiasc ce visase Robert
Adam ..mari palate neo-clasice, oficiale sediul bbc-ului amd..iar cldirile private n orae
grdin (conceptul a rmas) dar nu se mai fceau case arts and crafts ci case georgiene de
catalog amd ... vilue ....v spun trebuie s fi foarte familiar cu lumea britanic, aa dac
te duci prima dat n Anglia i habar n-ai... optic e foarte greu s sesisezi un arts and
crafts de un neo-gotic standard sau neo-georgian sau nu tiu ce ... dar n realitate
diferenele sunt uriae i arts a crafts a introdus 3 elemente bazice de care arhitectura
modern nu a mai scapat niciodat ... ideea de plan liber cu denivelri interioare cu
supante i cu camere pe mai multe niveluri ... ideea de onestiate n tratarea materialului i
a structurii i a formei ... adic nu ai voie s foloseti un material n loc de alt material sau
s faci imitaii sau s ascunzi elemente constructive ale casei ... care este o idee tipic
eticii protestante ... foarte greu de nteles la catolici dar i mai greu de nteles la
ortodoci .. nu e un punct de vedere estetic, e un punct de vedere etic ....

dar asta a ptruns ... cum a ptruns ? foarte simplu pe filiala bauhaus

.Dar n realitate diferenele sunt uriae , si Arts&Crafts a introdus trei elemente bazice de
care arhitectura moderna nu a mai scapat niciodat: ideea de plan liber cu denivelri

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 9 of 13
interioare, cu subpante si camere pe mai multe nivele, ideea de onestitate n tratarea
materialului, a structurii si a formei, adic nu ai voie sa foloseti un material imitnd alt
material sau s ascunzi elemente constructive ale casei s.a.m.d. Aceasta este o idee tipica
eticii protestante, foarte greu de ineles la catolici ,dar si la ortodoci. Nu este un punct de
vedere estetic ci un punct de vedere etic. nelegei? Dar sta a ptruns. Cum a ptruns?
Pi foarte simplu, pe filiera Bauhaus. Bauhaus-ul a fost fcut dup modelul acestor coli.
Chiar cnd Bauhaus-ul a renunat s propun acest tip de arhitectur i s propun un tip
de arhitectur abstract, modern, conceptul de onestitate ca i transparen nu a mai
prsit discursul arhitectural. A fost introdus tot de chestia asta un element foarte
important, a fost ncercarea de a restabili o forma de contact mult mai rafinat cu mediul
natural. Casele astea avnd forme libere ,se ntindeau ca nite erpi ,n plan, mbraiau
terenul , fuzionau cu el .a.m.d., n terase , denivelri , plantaii i alte elemente , care
arhitectura modern de atunci n colo, cnd a avut posibilitatea ,nu a mai renunat la ele.
nelegei? Deci iat cum cu micare de revival medieval st la baza ctorva din cele mai
importante achiziii i de fapt motenirea sa final ne-a oferit-o chiar Mackintosh
personal ,pentru ca la sugestia contelui Kesler, consilierul artistic al ducelui de Hessa,
care era de fapt si nrudit cu Familia Regala Britanic. S-a inut un concurs de arhitectur
pentru un deal care se numete Mathildenhohe. Mathildenhohe este una din cele mai
importante colecii de Art Nuveau de inspiraie britanic, facut de arhiteci germani.
Care a fost locul n care s-au plasat nume uriae: Josef Hoffmann, Olbrich si Berentz,
care toi au fcut un numr de case pe dealul la. Acolo se afl i un faimos edificiu
artistic inspirat de coala de arte a lui sta din Glasgow, Olbrich, care este Kunslerhaus-
ul. Deci este o grefa britanic n Germania , Mathildenhohe poate fi vizitat i este atracia
numrul unu turistic din Darmstadt, dealul sta cu toate zecile de cldiri Art Nuveau
.a.m.d.
Ehin acest complex trebuia construit o cas tip, o cas exemplar pentru stadiul
actual, stadiul fiind anul 1900, al artelor i al culturii moderne, i atunci s-a lansat un
concurs pentru un artist sau pentru un colecionar de art, i a fost ctigat de
Mackintosh. Casa nu a fost nicioda executat acolo i atunci, fiind executat n replic o
sut de ani mai trziu la Glasgow , n onoarea i celebrarea Mackintosh. Acest concurs a
fost unul din cele mai influente din istoria arhitecturii. Iat-o aceasta trebuia s se
construiasc pe Mathildenhohe si a fost construita pe un deal de lang Glasgow. Aceast
cas reprezint sumumul Arts&Crats-ului , n sensul c n direcia Voysey ,forma
exterioar devine extrem de abstrat . Dispar orice fel de ornamente, dect foarte
punctual concentrate n cteva puncte, iar casa este proiectaa pe un sistem pe care Frank
Lloyd Wright l va duce la perfeciune, i anume sistemul celor doua trenuri ce trec unul
pe lng altul. Casa e fcut dintr-o parte din faad i o parte din fa care deliberat sunt
trase i exprim la capete asamblajul abstract i geometric . nuntru, din contr , casa
este tributar rafinamentului, dar mult mai abstractizat, mult mai esenializat, deci este un
Mackintosh care ncepe s se abstractizeze s se esenializeze. Mackintosh a suferit foarte
mult pentru c nu s-a executat casa respectiv, mapa cu proiectul a circulat foarte mult n
Europa, avand o influen absolut uria asupra generaiilor urmtoare de arhiteci, iar
casa a fost construit abea n urm cu trei ani n Glasgow. Bine, a fost construit doar ca o
atracie turistic promoional. Glasgow-ul atrage acum sute de mii de turiti anual, pe
baz de Mackintosh. Adic Mackintosh este un icon cultural, ca i Gaudi la Barcelona .

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 10 of 13
Eu m-am dus la Barcelona am stat dou sptmni s vd toate chestiile lui Gaudi, i
credei-m este absolut merit. Poi s vezi i n dou trei zile, dar asta nu s vezi,
pentru c sunt zeci de structuri fcute de Gaudi i de arhitecii din epoca lui care merit,
plus c Barcelona e un ora plin de arhitectur contemporan de cea mai bun calitate, e
una din capitalele arhitecturii i designului. Glasgow idem, are mult arhitectur britanic
contemporan i hightech foarte bun i este presrat cu zeci de obiecte Mackintosh, s
nu mai vorbim de wiskey-ul local , care se gsete n cteva sute de brand-uri . Se fac i
excursii nafara oraului. Sunt cteva ruri pe acolo de-a lungul crora sunt distilriile. Te
duci la autobuz, pn seara vezi doua-zeci de fabrici de wiskey. O singur observaie, c
orice excursie n Marea Britanie nu e la economy price. Marea Britanie e o ar foarte
scump. Chiar dac nu i ofer nimic luxos , ci doar chestii bazice ,cu ct stai trei zile la
Glasgow i trei la Londra poi s stai dou sptmni n Spania , la mare,confotabil. Deci,
iat c vedem procesul foarte ciudat prin care vedem c se nate modernitatea n
arhitectur i anume influenele sunt complexe i de fapt oamenii care au fcut primii pai
spre modernitate nu erau exact nite iubitori ai lumii moderne, ci erau nite tipi care
considerau c societatea modern, industrializat este o surs foarte nasoal de poloare
estetic i moral. Atunci acest tip de arhitectur a aprut cu concepia de garden city, a
aprut din ideea c o arhitectur bazat pe valori simple:o libertate a planului, o
flexibilitate a gndirii n folosirea de materiale naturale n variante rafinate ,are un efect
binefctor asupra omului modern , adic are un efect curativ. Omul care triete n
oraele moderne, n industrie .a.m.d. , cel puin cnd ajunge acas , n garden city-ul su
se poate desprinde de chestiile astea .a.m.d. .
E foarte interesant c cealalt mare naie industrializat, Germania ,a fost att de
fascinat de modelul britanic, nct aceast fascinaie avea s duc la naterea real a
modernitii, cu toate c acetia sunt ca un fel de precursori, dar arhitectura modern
precum tim noi, s-a nscut prin distilarea acestei fee, de ctre nemi , n perioada de
pn la Primul Rzboi Mondial. n acelai timp influena a fost foarte puternic n Statele
Unite ale Americii , unde F.L.Wright i o ntreg gam de arhiteci , care s-au numit
coala (?), pn n 1917-1918, vor asimila experiena Arts&Crafts nscnd o arhitectur
cu totul inedit, de o factur foarte inedit ,de punctul de plecare britanic.
-Ok, cine are ntrebri?
-Dup cum spunei dumneavoastr micrile Arts&Crafts sunt spontane,
voluntatre, n timp ce n Germania sunt ntreinute.Greesc?
-Sunt deliberate i coordonate de activitatea public. Aa e neamul.
-Weimar a fost aleas ntmpltor n cazul sta ?
-Nu, nu. Weimar era n Saxonia inferioar,principat, land n ziua de astzi.
Guvernul din Saxonia inferioar Ideea era simpl. Ei ncepuser s aib industrie i
aveau probleme cu produsele de larg consum care erau proaste i urte. i atunci nemii
au avut o idee pracmatic. Domne dac tia pentru c Arts&Crafts a fost o micare
care, nu am avut timp s vorbim, dar tapet, ceramic ,argintrie, haine mobilier, sta e
grosul chestiei , i n orice muzeu de art decorativ din lume ,la secia Arts&Crafts, o s
vezi i cteva poze cu casele, dar pe noi ne intereseaz casele pentru c suntem arhiteci,
dar grosul a fost tia au nscut ceramica metaloplastia modern .a.m.d. .nelegi?
Ehi i acetia au nceput s se vnd foarte bine. n Londra s-a construit un magazin,
sir Joseph Liberty a construit faimosul Liberty store , care exist i astzi i n care se
vnd i astzi bunuri Arts&Crafts . Sir Joseph a cumprat patentul de la toi tia:

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 11 of 13
Lethaby, Ashbee, i n ziua de astzi poi s cumperi tapete, covoare ,silver
wheare,obiecte de metal i sticl Arts&Crafts originale, adic, care sunt fcute dup
patentul respectiv, n continuare de la 1900, ntr-un ambient foarte Arts&Crafts. la este
o cldire foarte Arts&Crafts, foarte mare, care nu i descoper mrimea i este un
supermagazin de lux care vinde aa ceva . Cultul acestui tip de obiecte vinde doua
chestii:vinde obiecte Arts&Crafts... Vreau s zic c foarte greu am rezistat din punct de
vedere conceptual i foarte uor vznd preurile aestea, cele mai modeste ncepeau de la
cteva sute de lire ,i ca atare te calmezi rapid. Dac faci i tu un oc pentru magazinul
la dai ct pe o main bun pentru cteva vase i cteva covoare . i a doua chestie care
e tipic, restul magazinului e dedicat unor importuri de calitate ridicat din Orient, n
special din India , dar nu chestii de ccat , ci chestii de mii de lire ,covoare de mtase ,
mobilier originar din Rajahstan , din abanos, cu intarsii .a.m.d. ,care a avut o influen
foarte mare. Acolo simi Anglia , n magazinul la Liberty, simi cosmopolitismul su de
mare putere coloniala i experimentele cele mai valoroase ale artitilor englezi care a
revoluionat arta i stilul design-ului interior. Pi nemii ce au zis? Cine e cel mai tare din
parcare? Pi englezii. Pi trimitem delegaii care stau s studieze . Pi chiar mpratul
personal a trimis pe unul Muthesius, arhitect i consilier comercial n acelai timp care a
stat patru ani i a studiat, iar cnd s-a ntors a scris o carte, care a avut o influen enorm
n toat Europa :Das Eslische(?)Haus, unde trata cteva zeci de modele cu tot ce era n
ele : vase, covoare i alte chestii, cu planuri ,diagrame, seciuni, scheme ,tot, scris costuri
Cartea aia au cumprat-o toi fabricanii nemi de case, de mobile, toate firmele de
import. Pe urm a aprut ideea, avem cartea, am trimis civa tipi n Anglia ,dar noi
trebuie s formm oameni, i atunci au fost colile astea :laWeimar, la Munchen, etc. n
colile astea a fost o idee. Hai s facem, s punem laolalt artiti plastici i artiti plastici
i arhiteci cu meteugari i, erezie mare pentru modelul englez, tehnologi. Foarte repede
a aprut la nemi ideea c noi nu are rost s ne meninem la nivelul britanic pentru c
altfel o s avem aceeai reacie pe care am avut-o eu n magazinul Liberty:o iei, te uii la
ea i o pui napoi. E fcut cu mna,semnat numerotat, cost i aleluia. Nemii nu erau
interesai n momentul la pentru aa ceva. Atunci au spus: hai s facem o calitate extrem
de tridicat, dar s putem s le pregtim pentru producia de serie, dar dup standarde
nalte de calitate. Asta a fost sinteza german. Ei au spus c industria nu trebuie s
reprezinte neaprat un lucru de ccat. Hai s folosim oameni cu imaginaie artistic care
s pregteasc o producie de serie de nivel foarte ridicat. i nemii nu au mai prsit
aceast orientare. Chiar atunci tipii au construit o structur, despre care o s vorbim
numit Werbund, i a crei preedinte a fost muli ani Mies van der Rohe ,i care a fost
nsrcinat cu standardizarea calitii n Germania, i care au emis primele normative din
Deutche Industrie Norm Act i l-au angajat pe un tnr arhitect, unul Neufert, ca s pun
la punct un manual care se baza iniial pe experiena englezeasc , dar ncerca n acelai
timp s se bazeze i pe precizia nemeasc i s gseasc nite reguli simple. Cea mai
important carte a lui Neufert nu este cea pe care o studiai voi ci este una pe care a scris-
o despre sistemele de proporii i standardizare industrial, n care a stabilit standardele
corelative de proporionare relativ i mbinare. E primul manual de standardizare
avansat din lume. Aia e opera de baz a lui Neufert. Pe aia s-a cldit tot sistemul calitii
germane din preajma Primului Rzboi Mondial . i ca s vedei aceste manuale au fost
fcute pentru aceste coli inspirate de Arts&Crafts i le folosii i voi astzi. i aia se
reediteaz. Dar toat industria n producie se bazeaz pe sisteme de coordonare

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 12 of 13
dimensional i pe standarde de calitate, care au fost stabilite n acest tip de carte. Nemii
au obinut ce au vrut. Au pornit de la modelul britanic A fost o perioad foarte
interesant n care influena britanic Dac mergei la Munchen s vizitai casa
Stuc(?) sau Lehman Haus, mari artiti i personaliti nemeti de dup 1900,o s vedei
c i nemii erau pasionai de chestii din astea mistico-simboliste, i c era un curent
comun n 1900, i trecea prin toi. Din nefericire nu putem s facem un curs de istorie i
civilizaie european ncepnd de la 1850, c ne-ar lua civa ani. Poate ar fi interesant,
pentru c ai nelege mai bine lumea n care trii, adic lumea de forme ,de concepte, de
idei,care nu e neaprat lumea cu care avei de-a face n contactele cotidiene, cnd te duci
la cantin la cmin, sau te ceri cu mama. Dar tu ca artist creator trebuie s trieti n
lumea astalalt i s i extragi din ea principalele elemenmte de operare. S vedem
Liberty, s vedem cteva chestii din astea? Liberty store Bine i Liberty din perioada
interbelic s-a extins ctre Regent Street cu o arip neoclasic uria ceea ce arat evident
moartea micrii Arts&Crafts. Libertz ocup locul pe o strdu lateral i s-au axtins pe
Regent Street n anii 30 cu o mgoaie neoclasic imens, ceea ce nseamn c nu au
mai vrut s continue n stilul Arts&Crafts pentru c czuse din favoarea publicului, dar
dup rzboi au redeschis aripa Arts&Craft i au constatat interesul publicului fa de
Arts&Crafts i atunci au bgat n producie toate aceste obicte. La fel exist firme care au
i acum n producie mobilier Mackintosh la un pre intim. Exist i mobilier care este
replicat cu inperfeciuni i este replicat mai ieftin, 1000-800 de euro, au in n Timioara,
acolo spre Brncoveanu chestii din astea, dar replicile mari de la Casina, care sunt fcute
absolut dup desenele lui Mackinto, fr nici un compromis , cu toate specificaiile
respective cost mii de euro bucata. Dar poi s i iei i o replic cu 1000 de euro, o pui
n cas i te fuduleti. Eu am gsit aici n anticariat un mic produs de la coala din
Glasgow,i l-am luat cu 20 de euro. Nu tiu cum a aterizat aici? Probabil pe filiera
ungureasc.

Curs 3. Transformari teritoriale. Dezvoltarea urbanismului.

Page 13 of 13