GRTA ALEXANDRU AURELIAN

GRUPA: 42B
TEHNIC DE RESTAURARE
AN UNIVERSITAR:2016-2017

METODE APLICATE LA RESTAURAREA BISERICII SF. MIHAIL DIN CLUJ

CONTEXT

Transformarea unor obiecte arhitecturale timpurii reprezint o readucere la via, o

reformare, implicnd reabilitare, reciclare, refolosire. Reprezint modificarea si
repararea structurilor si edificiilor motenite pentru a le adecva si a le reda
contextului actual si nu in ultimul rnd de a le preui si valorifica motenirea
cultural.
Dupa cum Alois Riegl susine, una dintre valorile specifice monumentului
istoric este valoarea dat de vechime, fiind valoarea cea mai recunoscut si
apreciat de ctre orice tip de public, calificat sau necalificat, indiferent de interesul
acestuia fa de monumentele istorice.
Necesitatea unui ndrumar general privind domeniul restaurrii
monumentelor a aprut dup prima jumtate a secolului al XIX-lea. Problema cea
mai pregnant este de la nceput aceea a refacerii sau a nlocuirii unor pri
importante ale monumentelor.
Purttoarele unui mesaj spiritual al trecutului operele de arhitectur ale
veacurilor rmn mrturie a traditiilor si istoriei pn n zilele noastre. Contiina
popular, are responsabilitatea de a conserva si a reabilita aceste monumente spre
a le transmite valoarea si mesajul istoric, autentic si nealterat, generatiilor viitoare.
Astfel este obligatoriu ca principiile restaurrii monumentelor sa fie
universal acceptate i adoptate pe plan internaional, lsnd ns fiecrei naiuni
liberul arbitru de a le interpreta i aplica conform propriei identiti, ntru o
prezervare ct mai autentic a acesteia.
Aceste principii fundamentale au luat prima dat form n Carta de la
Atena, n anul 1931, care a contribuit la o micare internaional concretizat mai
departe prin activitatea UNESCO si prin crearea de ctre acesta a Centrului
Internaional de Studii pentru conservarea i restaurarea bunurilor culturale.
Problemele fiind din ce in ce mai complexe si mai nuanate in funcie de
identitatea i contextul cultural al fiecrei naiuni, duc la revizuirea principiilor Cartei
n vederea lrgirii evidenei ntr-un nou document. Astfel, al doilea Congres
Internaional al arhitecilor si tehnicienilor de monumente istorice ntrunit la Veneia
ntre 25 i 31 mai 1964 aprob textul si setul de bune practici, ce vor fi recunoscute
i adoptate la nivel internaional, cunoscute mai departe sub numele de Charta de
la Veneia.
Dou articole din Charta de la Veneia sunt important de menionat, fiind
foarte relevante pentru nelegerea restaurrii monumentului ce face obiectul
studiului acestui eseu:

Art. 10. Cand mijloacele tehnice tradiionale se dovedesc inadecvate, consolidarea

unui monument poate fi asigurata fcndu-se apel la toate mijloacele
tehnice moderne de conservare i de construcie a cror eficacitate va fi fost
demonstrat prin date tiinifice si garantate de experien.
Art. 11. Contribuiile valabile ale diverselor epoci la ridicarea unui monument
trebuie sa fie respectate, scopul unei restaurri nefiind unitatea de stil.Cand un
edificiu comport mai multe etape de construcie suprapuse, degajarea unor
elemente ascunse nu se justific dect in mod excepional si cu condiia ca cele

1
GRTA ALEXANDRU AURELIAN
GRUPA: 42B
TEHNIC DE RESTAURARE
AN UNIVERSITAR:2016-2017

ndeprtate s nu reprezinte dect un interes minor, iar lucrarea scoas la lumin s

constitue o mrturie de nalt valoare istoric, arheologic sau estetic i ca starea
ei de conservare s fie socotit satisfctoare. Aprecierea valorii elementelor n
cauz i hotrrea in ceea ce privete eliminrile ce ar trebui efectuate nu pot
depinde exclusiv de proiectant.

Biserica Sf.Mihail

Biserica Sf. Mihail din Cluj, este unul din monumentele gotice cele mai
representative din Transilvania, construcia ei ntinzndu-se pe o perioad de
jumatate de secol, cunoscnd mai multe etape
de construcie si transformri. Transformrile au loc nc din perioada incipient, ea
fiind nceput ca o biseric de tip bazilical ns n urma finalizrii altarului cu abside
laterale, conceptul de baza este schimbat.nceput ca o biseric cu dou turnuri la
faada vestic, n final se construiete doar turnul din colul nord-vestic, forma
acestuia fiind specific la momentul respectiv goticului transilvnean. Turnul suport
modificri in secolul al XVIII-lea, coiful turnului fiind modificat in forma de bulb,
caracteristic influenelor germanice din spaiul austriac. Alte modificri sunt aduse
in aceasta perioad, interiorul i exteriorul suportnd nite adugiri, precum portalul
in stil gotic flamboaiant construit la intrarea principal de pe latura de sud si ua
sacristiei ce se incadreaz in stilul renaterii. Sfritul perioadei este marcat de un
cutremur major in urma cruia turnul nord vestic se prbuete, rezultnd o
refacere ulterioar a acestui colt, fr turn.
n prima jumtate a secolului al XIX-lea se pune problema refacerii
bisericii, lipsit de clopotni. Propunerea de reconstrucie poart influenele stilului
baroc care in Transilvania ajunge cu un secol mai trziu, dar care se bucur de
popularitate in prima jumtate a acestui secol.In final propunerea nu este pus in
aplicare, fiind ales un turn de factur neogotic pentru faada nordic.
n apropierea anului 1956, dup ce trecerea anilor peste monument si
degradarea accentuata sunt vizibile, se decide pornirea unor lucri de restaurare.
Proiritatea a reprezentat-o corul deoarece bolile erau intr-o stare precar din punct
de vedere al rezistenei structurale. Au fost refcute pentru prima dat in 1498,
dupa incendiul din 1486, i pentru a doua oar, probabil, n urma cutremurului din
1763.
La cea din urm refacere menionat, bolile s-au realizat ntr-o form turtit care
prezenta vulnerabiliti structurale ct i neajunsuri estetice ntru-ct se deprta de
la forma original de arc frnt a bolilor iniiale.
Datorit acestor slbiciuni din punct de vedere structural a fost nevoie s se
apeleze de-a lungul timpului la un sistem de tirani metalici care s adauge
stabilitate pereilor. De asemenea in pod se execut cinci ferme-macaz din lemn de
care se ancorau bolile cu scopul de a reduce presiunea in perei.
Pe de alt parte rezultatul refacerii bolilor era unul fals, deoarece au
rezultat nite boli hibrid ce reprezentau doar o imitaie a bolilor gotice originale,
bolile fiind din crmid cu nervuri executate aparent din mortar. n acelai timp, i
arcul triumfal era construit din crmid cu profilatura reprodus din mortar, iar

2
GRTA ALEXANDRU AURELIAN
GRUPA: 42B
TEHNIC DE RESTAURARE
AN UNIVERSITAR:2016-2017

forma lui era in fond o denaturare a arhitecturii originale, avand o curb eliptic
strin stilului.
Datorit impingerilor suportate de pereii exterior, au avut de suferit i
capitelele pilatrilor arcului triumfla care erau deplasate fa de trunchiul acestora.
Capitelele erau ele insele ntr-o stare de degradare foarte accentuat cu completri
i improvizri de-a lungul timpului.
Suma interveniilor neadecvate intreprinse de-a lungul timpului fceau ca
aspectul interior al monumentului s sufere, comparabil cu ansamblul boltilor din
corpul navelor.Toate aceste intervenii stau defapt ca mrturii ale unei refaceri
lipsite de preocupare pentru restabilirea formelor originale.
n ceea ce privete exteriorul monumentului acesta este finisat in piatr
fuit, realizat intr-o arhitectur gotic specific in Transilvania, avnd ca elemente
compoziionale contraforturi decorate cu ocnie si pinacluri, ferestre cu traforuri si
trei portaluri monumentale.
Piatra folosit pentru finisarea exteriorului , provenit dintr-o carier din apropierea
Clujului, a fost de asemenea afectat pe anumite poriuni, indeobte la pinaclurile
contraforilor, astfel ca formele ornamentelor erau grav descompuse.
ncepnd din 1956 se deruleaz o serie de lucrri ce au ca scop
consolidarea structurii de rezisten, nlturarea restaurrilor neadecvate,
restabilirea formelor arhitecturale originale i nlocuirea prilor degradate.
Restaurarea s-a desfurat in dou etape: prima etap a constat in restaurarea
interiorului intre 1956 i 1957 i a doua etap reprezentat de restaurarea
exteriorului din 1960 pn n 1964.

3
GRTA ALEXANDRU AURELIAN
GRUPA: 42B
TEHNIC DE RESTAURARE
AN UNIVERSITAR:2016-2017

Pentru restaurarea interiorului, specialitii s-au concentrat pe restabilirea

autentic a formei bolilor, pe reducerea forelor de mpingere laterale n pereii
exteriori i nu in ulitmul rnd pe asigurarea integritii structurale a cldirii.
n urma documentaiei fcute, s-a stabilit c forma iniial a bolilor a fost
de tipul bolilor ncruciate cu ogive cvatriple.
Datele care au condus la aceast concluzie sunt dup cum urmeaz:
1. Configuraia planului, compus din trei travee dreptunghiulare si una
pentagonal, nu este proprie pentru bolile stelate care fiind compuse n mod
simetric dupa dou axe, cer in mod normal un plan ptrat.
2.Construcia simpl a bolilor de tipul cu incruciare de ogive este caracterizat
fazei cnd s-a ridicat corul(goticul secundar).
3.Forma pilatrilor compui dintr-un fascicul de trei nervuri pentru traveele
dreptunghiulare si dintr-una singur la traveea poligonal, corespunde numrului de
nervuri din bolti ce se unesc pe abaca capiteluli.

Aceast ultim constatare confirm c principiul dup care, n cazul acestei faze a
goticului, numrul nervurilor din pilatri trebuie sa corespund celui al nervurilor din
boli, ce se inmnunchiaz pe abaca capitelului. 1

Dup ce a fost identificat tipul bolilor, a trebuit gasit o metod

constructiv adecvat att problemelor structurale prezentate de monument ct si
contextului de restaurare in care acestea se implementau.Astfel pentru rezolvarea
problemelor de rezisten s-a urmrit eliminarea mpingerilor laterale si mrirea
sarcinii verticale asupra pereilor, oferindu-le stabilitate ridicat.
Folosirea betonului a permis scderea considerabil a greutii bolilor.S-a
creat o reea rigid de grinzi, rezemat pe partea superioar a zidurilor, mai
departe cheile de bolt au fost suspendate de aceast reea impreun cu ntreg
sistemul de nervuri al bolilor, realizat din grinzi curbe de beton armat.
Prin aceast soluie mpingerile laterale asupra zidurilor sunt foarte
reduse.Nervurile din piatr, au fost ncastrate n grinzile superioare, nervurile de
beton armat fiind montate pe cofraje inainte de turnarea betonului.Cmpurile dintre
nervuri au fost executate din crmid cu grosimea de 15 cm.
Datorit neregularitilor construciei a trebuit s se calculeze cte un
cofraj diferit pentru fiecare nervur in parte.

ANEXA 2.

4
GRTA ALEXANDRU AURELIAN
GRUPA: 42B
TEHNIC DE RESTAURARE
AN UNIVERSITAR:2016-2017

nlimea cheilor de bolt a respectat-o pe cea din nav, fiind considerat un reper
just din punct de vedere al proporiilor si raporturilor cu celelalte boli.
Execuia s-a facut dup metode tradiionale considerate ca fiind cele mai
adecvate, ns au fost ntmpinate o serie de dificulti att n executarea cofrajelor
pentru grinzilie curbe ale nervurilor ct i din cauza spaiului insuficient.
Prima etap a fost marcat de execuia reelei superioare de grinzi,
cofrajele fiind susinute de vechile macazuri si boli. A urmat demontarea bolilor si
a macazurilor i tierea tiranilor. n final au fost executate nervurile din beton
armat i apoi panourile curbe ale pereilor din crmid.
Cum corectarea din finisaj nu era posibil datorit faptului c grinzile curbe
ncastrau nervurile de piatr aparente, construcia trebuia executat perfect, lucru
care s-a i ntamplat.
Un lucru important de menionat este c in timpul lucrrilor, ntre absida
altarului si cele dou abside laterale, au fost descoperite dou ferestre zidite.
Specialitii au conchis c zidirea acestora a venit ca rspuns la structura slbit la
vremea respectiv, fiind o soluie de stabilizare a acesteia. n proiectul de
restaurare, ferestrele au fost descoperite si redate esteticii catedralei prin
desfacerea zidriei ce le umplea i ncadrarea lor cu un element de beton armat.
Prile de detaliu ale ferestrelor precum menourile i traforurile , care lipseau
complet, au fost restaurate din piatr, reconstruindu-se elementele dup modelele
deja existente la celelalte ferestre exterioare cu aceleai dimensiuni.

5
GRTA ALEXANDRU AURELIAN
GRUPA: 42B
TEHNIC DE RESTAURARE
AN UNIVERSITAR:2016-2017

ANEXA
3

Urmtorul pas a fost restaurarea interiorului navelor unde obiectivul era scoaterea
la iveal a vechiuli parament i ndepartarea zidriei care astupa partea de sus a
celor dou intrri in absidele laterale ale corului.
Pentru redarea originla pe cat posibil a finisriii interioare s-a acionat prin
curarea stratului gros al zugrvelilor adugate de-a lungul secolelor pe perei,
boli si stlpi.Aceasta s-a fcut cu paclu i peria. n urma acestei operaiuni s-au
descoperit poriuni de pictur in fresc pe pereii de sud si de nord, ele fiind lsate
n starea n care au fost gsite, fiid aplicate unele consolidri. Feele de piatr
sculptat, la pilatri, stlpi, nervuri i ferestre, dup curire au fost rostuite.
Trecnd la etapa a doua, cea a exteriorului, pentru corpul bisericii, cea mai
valoroas parte a monumentului din punct de vedere stilistic, s-a folosit ca metod
de restaurare tehnica reproducerii fidele a elementelor restaurate.
Prin urmare, conform acestei tehnici, s-au inlocuit pinaclele degradate( ele
fiind cele mai expuse factorilor externi i aciunii vremii), i pri din elementele
sculptate ale arcaturilor de pe contrafori.
Unde piatra a suferit degradri accentuate a fost restaurat paramentul
faadei prin taselri sau nlocuiri de moloane.
n zona turnului a fost necesar nlocuirea unor pri din decoraia
faadei( mai ales pinaclele) folosindu-se metoda nlocuirii elementelor de decoraie
prin sculpturi mai simple( pinaclele cu croete au fost nlocuite de piese piramidale).
S-a hotrt aceasta deoarece pinaclele cu croete nu erau considerate relevante
pentru unitatea stilului si identitatea acestuia, ele fiind adugate ntr-o perioad
ulterioar, de baroc trziu.
Piatra folosit pentru restaurarea faadelor a fost adus din cariera de unde
se presupune c este adus i piatra original cu care a fost construit biserica.

6
GRTA ALEXANDRU AURELIAN
GRUPA: 42B
TEHNIC DE RESTAURARE
AN UNIVERSITAR:2016-2017

Restaurarea monumentului a fost una de success, reuind in urma

lucrrilor s ii redea aspectul original ndreptnd unele abateri si denaturri de la
stilul iniial i completnd elementele lips sau deteriorate excesiv.
Cu toate acestea exist si neconformri fa de original, cum ar fi cazul
nervurilor bolilor din cor, la care dei profilul executat a reprodus exact conturul
existent pe abaca capitelelor pilatrilor, s-a ajuns in final la concluzia ca acest profil
este amplificat cu profilaii ce nu ajungeau pana la capitelele cercetate. Aceasta
form a fost descoperit la demolarea vechii poriuni de construcie deasupra
capitelelor la absida altaruli.
Alt intervenie ce degradeaz unitatea de stil a interiorului navelor,
vine la iniiativa parohiei, i const in crearea unor baldachine cu consol pentru
susinerea de statui ce au fost fixate pe stlpii navei centrale, pentru aceasta
cioplindu-se nervurile stlpilor.Aceasta intervenie s-a baza pe gsirea unui
baldachin pe unul din stlpi dup indeprtarea altarului de lemn fixat de acel stlp.
Lucrarea este de factur eclectic, avnd forme strine stilului arhitecturii iar
execuia este lipsit de miestrie.
O alt obiecie ar mai putea fi adaugat fa de ntrebuinarea a prea multe
taselele in restaurarea paramentului exterior, frecvena lor pe anumite poriuni fiind
fals si neconform cu stereotomia original.

Bibliografie

1. Arhitectura romneasca n detalii, Transformri. ed. Ozalid- pag 6-7

2. Monumente istorice, Studii i lucrri de restaurare. Ed. Tehnic.
Sumar: Grigore Ionescu, O nou cart internaional privind conservarea si
restaurarea monumentelor istorice pag 7-11
Ion Dumitrescu si Rodica Mnciulescu, Metode aplicate la restaurarea
a dou monumente gotice din Cluj, biserica Sf. Mihail i biserica Mathias pag 11-28.

7
GRTA ALEXANDRU AURELIAN
GRUPA: 42B
TEHNIC DE RESTAURARE
AN UNIVERSITAR:2016-2017

3. Charta de la Veneia despre Conservarea Monumentelor i Siturile Veneiene,1964.

4. POP, Virgil- Tez de abilitare,Restaurarea bisericilor medievale n epoca baroc pag
161-164.

Surse ilustraii

1. Anexele 1-5, Monumente istorice, Studii si lucrri de restaurare. Ed. Tehnic

2. Anexa 6. Arhiva parohiei romano-catolice Cluj.
3. Anexa 7. Forster, Gyula, Magyarorszag Muemlekeri, Bp., 1905.

ANEXA 4

8
GRTA ALEXANDRU AURELIAN
GRUPA: 42B
TEHNIC DE RESTAURARE
AN UNIVERSITAR:2016-2017

ANEXA 5

9
GRTA ALEXANDRU AURELIAN
GRUPA: 42B
TEHNIC DE RESTAURARE
AN UNIVERSITAR:2016-2017

ANEXA 6

Veress Ferenc, fotografie din 1859 in care apare portalul baroc realizat de Anton
Schuchbauer, mutat in 1901 in fata bisericii Sf. Petru

ANEXA 7

10
GRTA ALEXANDRU AURELIAN
GRUPA: 42B
TEHNIC DE RESTAURARE
AN UNIVERSITAR:2016-2017

Propunere de refacere a fatadei cu turnuri baroce

11