, explicati prin faptul ci, spre deose- rgament, care ofereau ‘0 supra aes Ncapitala a codicelor euprinde doul tipuri = eapitala solemnd, similara capitalel epi- Gmonumentale si capitala actuaria sau rus. Similar aceluiasi tip al capitalei epigratice iCapitala solemn’, mumit’ si ,quadrata", deoa- ee, pin forma lor, literele ei pot'ftinserise intr-un pisau ,clegans", datoriti aspectului siu cali Sera intrebuintati in secolele IV-IX. Ca Emyrea exccutiel ingrijite a literelor, care cerea m fe i migald si deci costa scump, scrierea capi- Tai solemna a avut o circulatie relativ restrinsi find folosita. mumai la scrierea codicelor de lux. ‘De o eirculatie mai largi sa bucurat, in ace- Jeaqi secole, ca urmare a executiei sale mai usoare, frerea capitala actuaria sau rusticd. Scrierea capi fad actuaria, desi tsi plstreaza infits. fimst si ingrijiti, are insK un aspect’ mai putin Solemn, ca urmare a literelor mai subfiri st mai inguste. $i trasate mai repede. ifala este 0 scriere caligraficd, literele sale Sot proportionate si armonioase si ‘executate cu Me scrierea capital cuvintele si propozitiil muse despart prin spatii sau semne de punetu: din care cauz’ a si fost numita scriere neintrerupti (Gcriplura continva), iar abrevierile si ligature sint fare: In scrierea capitald solemnd literele F, L, Q. jar in cea actuaria uncori siliterele B, C,'N, V, ddepagese cu putin rindul, iar in scrierea actuaria tara'de unire a literei A lipseste. Serjerea capitals, in variantele sale solemn& si actuaria, fntrebuintati in special pentru_copierea ‘aice, a fost treptat inlocuitd, incepind cu V-VI, de catre serierile uncial, si semiun- folosite mai ales de citre clerici Ia scrierea tex- igioase crestine. Cu. toate acestea, capitala uncialel se datoresc, inte-o oarecare inf! serene jetta owe mash, tine in limba greach qu tere uncdie gece traduse_ i coplate in Tina eu allabetal id Formati! in cursul secolfoi ‘al TV‘ten, uncial fost Intrebuinjata! ca seriere de codice in sealle TV-V, pale cu enpitala, pe care Ins Ineeput a 0 inlocuased, devenind tn secolele VIVIT sce: rea preferatd pentru codiele de tse Unciala este seriere majureul parte trl iteadrnase i it init paralele si numa eiteva litere depigind im sus si in Jos rindurle (fg. hl, p.), Bareste oer Gu litere rotunjite, care, deste trasd ceva mal repede det serierea capital, yi plstreaet totus Caracterul caligrafie. si tnfitjatea” armonioasl cleganth. Literele rotunjitecaracteritie ale series uneiale Sint: a, dye, gy my De la siitl secoubit al VIfl-tea, uncial fost treptat fnocuité in codice eu noua sciere in accensiine, minuscula carlingiand, ea mai plstin- use, pind in seeolul al X-lea, numai pent serie rea partilor ce se scoteau in evident (titluri, ini- tial’ i primele euvinte ale eapitolelor). femul eelor dows SCRIEREA SEMIUNCIALA Serierea semiunciald s-a format in cursul secolului al IV-lea, se pate mai ales in provincia romana, ‘Attica —origine pe care 0 aminteste qh vechea ef demir de ier aficanae — prin imbinarea noe elemente provenite din scrierile uncial si eursivi oman nou Dreptunmare ca, coprinde att at: Sine a cae ines, cle tunde, aspect caligrafic si ingrijit, cit gi ale curs oa litere minuscule, %