ATITUDINEA FA DE

BOAL I TRATAMENT
Dr. Carmen Trutescu

1. Statutul si rolul pacientului

2. Modele teoretice privind atitudinea fata de boala si tratament
3. Reacii tipice ale pacientului la boal - Particulariti ale
pacienilor cronici.
4. Variabile individuale care influeneaz riscul de mbolnvire i
comportamentul fa de boal
5. Factori tampon care cresc eficiena mecanismelor de aprare n
situaii de boal.

1. Statutul si rolul pacientului

1
 Elemente de rol al bolnavului (Parsons):

degrevarea de responsabilitati

particularitatea procesului de insanatosire de realizare

ca urmare a sprijinului acordat de personalul medical

indezirabilitatea starii de bolnav, care vrea

sa se faca bine.
obligatia bolnavului de a cauta ajutor competent si de
a coopera cu specialistii din sanatate

Elemente de status si rol social al medicului :

1. Competenta tehnica, care presupune:

obtinerea de diplome si titluri stiintifice
obtinerea de competente cu efect social si profesional
acumularea unui volum sporit de informaii medicale.

2.Specificitatea functionala :
dreptul medicului la intimitatea fizica si psihica a
bolnavului pentru a afla date necesare punerii
diagnosticului
pastrarea secretului profesional

2
 Elemente de status si rol social al medicului :
3.Neutralitatea afectiva:
neimplicarea afectiva, eliminarea judectii sau a condamnrii
pacientului
echilibru intre empatie (identificare) versus luciditate
profesionala in diagnostic si tratament

Transfer/contratransfer.
Transferul presupune un set de ateptri, convingeri si rspunsuri
emoionale pe care pacientul le aduce n relaia terapeutica;
(de ex.: competena, absena exploatrii, obiectivitate, confort,
ameliorare);
- determinate de experienele pe care pacientul le-a avut de-a lungul
vieii cu alte figuri importante pentru sine, cu autoriti.

Contratransferul include expectaii incontiente ale medicului i

sentimente negative/ pozitive,
- fie dezbin relaia medic-pacient, fie devine disproporionata
(idealizari sau reacii erotice).

Elemente de status si rol social al medicului (Parsons):

4.Universalism
abordarea uniforma a tuturor pacientilor, adica
toi bolnavii au aceleai drepturi
eliminarea discriminarilor de etnie, sex, religie
sau statut socio-economic

5.Dezinteres si Altruism
excluderea intereselor financiare din partea
medicului
devotament si daruire pentru pacienti

3
 HBM TPB,

TRA Leventhal

2. Modele teoretice privind atitudinea fata de

boala si tratament

The Health Belief Model (HBM) Modelul credintei cu

privire la sanatate

Semnificatia simptomelor pentru pacient

Intelegerea de catre medic a felului in care pacientul
conceptualozeaza boala

Perceptia amenintarii
Perceptia beneficii vs bariere
Factori trigger

Explica 24% din varianta compliantei terapeutice

Utilitate practica: screening

4
 The Theories of Reasoned Action (TRA) - Modelul actiunii de
bun simt:
Norme sociale ce conditioneaza comportamete si credinte ce stau la
baza formarii atitudinilor
Interventii medicale de masa ( vaccinare)

The Theory of Planned Behavior (TPB) Teoria

comportamentului planificat
Plan de actiune care se sprijina pe:
Convingeri pozitive/ evaluari referitoare la comportament
Convingeri despre modul in care persoanele semnificative se
asteapta ca el sa se comporte
Controlul perceput asupra comportamentului
Probabilitatea de a se repeta in viitor evenimentul
Rolul unui comportament
Prezicerea aparitiei unor comportamente

Modelul autoreglarii (Leventhal)

Leventhal and Camerons (1987) self-regulatory model of illness

behaviour is based upon problem solving models and suggests that
illnesses are dealt with by individuals in the same way as other
problems.
The model assumes that given a problem or a change in the status
quo, an individual will be motivated to solve the problem in order
to return to normality.
The stages of the model are:
1. Interpretation
2. Coping
3. Appraisal

Model cognitiv-afectiv
Personalizarea strategiei terapeutice
= adecvare, flexibilitate, fezabilitate, relevanta

5
 3. Reactii tipice ale pacientilor
fata de boala

1.REGRESIA
= reacie natural de protecie, de repliere pe sine, n caz de agresiune sau de
suferin.

La om retragerea pe sine si emergena unui comportament

infantil, cu:
reducerea intereselor bolnavul nu triete dect n prezent i
n viitorul apropiat, nesuportnd starea de ateptare;
egocentrism bolnavul nu mai judec lumea dect prin raportare
la el nsui, neimaginndu-i c i ceilali pot bolnavi sau obosii,
nesuportnd nici o minim stare de frustrarea ;
dependena de medic i de anturaj, de la care ateapt s fie
hrnit, ngrijit; la aceast dependen, se adaug o hipersensibilitate
la reaciile celor din jur, bolnavul comportndu-se ca un copil care
caut o mam bun; ntoarcerea la satisfacii arhaice: somn sau
cutarea unor satisfacii orale care pot favoriza alcoolismul sau
consumul excesiv de medicamente;
un mod de gndire magic, ilogic, cu credina n atotputernicia
medicului, a medicamentelor sau a bolii.
predominarea unor procese emoionale de tipul afectelor;
agresivitatea (latent/manifest);
anxietate;

6
 Efecte pozitive ale regresiei
foarte util i chiar necesar..
nseamn:
abandonarea tuturor grijilor i exigenelor
cotidiene i recentrarea forelor pe sine.
eseniale n lupta mpotriva bolii i n evitarea
vulnerabilizrii bolnavului;
acceptarea ajutorului i a susinerii din partea
anturajului i absena opoziiei la bunul mers al
tratamentului prin iniiative intempestive i un
activism inutil, chiar duntor.

2. EVAZIUNEA
care nseamn demisia de la obligaiile sociale, justificat n parte de boal,
dar care poate deveni i nevrotic, n cazul exagerrii simptomelor;
PACIENTUL URMARESTE BENEFICII SECUNDARE BOLII
Psihologice: atentie, afectiune;
Materiale: bani, concediu.
3. EXALTAREA EULUI
exacerbarea unor trsturi narcisiste sau histrionice
apare pe fondul
unui statut social inferior i a
unui nivel intelectual sczut,
boala devine astfel un mijloc de valorizare ...
boala mea este cea mai interesant
4. CONTAGIUNE INFORMAIONAL
= preluarea unor informaii de la ali bolnavi, referitoare la
cauzele,
evolutia bolii si
tratament.

7
 INCURABILITATEA

ANUNTAREA UNEI VESTI PROASTE

Incurabilitatea:

Motive care oblig medicul s ofere pacientului

informatii relevante asupra bolii lor sunt
etice,
morale,
profesionale.

DIFICULTATI N ANUNTAREA UNEI VESTI PROASTE:

teama de reactia pacientului

un impuls natural de evitare a situatiilor neplacute
sentimentele de nereusita si vina legate de decesul iminent al
pacientului

8
ANUNTAREA UNEI VESTI PROASTE
cu profesionalism
ramne o cauza de nemultumire a pacientului

Ascunderea unui diagnostic sever:

duce la:
- Nencredere
- Anxietate
poate fi contrara dorintelor pacientilor
pacientul trebuie sa cunoasca alternativele de
tratament
este depasita ca practica n medicina moderna

PRINCIPALELE PROBLEME CARE APAR

Cum aflu ca pacientul vrea sa stie?

. 90% vor sa stie
Se tine cont de:
Vrst
grad de scolarizare
sondarea precoce a pacientului:

Doriti sa aflati ceva anume despre boala dvs?

Doriti sa discutam rezultatele analizelor?
Va ngrijoreaza boala dvs?

9
 Se urmaresc:
atitudinea pacientului
limbajul corpului
reactia fata de boal

Informatia este confidentiala

Informatia poate fi divulgata doar cu acordul pacientului

Medicul trebuie:
- Sa tina seama ca sotul/sotia cunoaste mai bine pacientul
- S explice rudei neajunsurile pe care le poate determina o
asemenea cerere
- Sa exploreze motivele care ar putea determina o asemenea
cerere
- Sa chestioneze ruda despre parerile pacientului n legatur cu
boala sa

LINII DIRECTOARE N ANUNTAREA VESTII PROASTE

DA
Planificarea consultatiei
Asigurarea discretiei
Asigurarea timpului necesar
Limbaj simplu, direct
Oferiti sprijin
La nevoie, prezentarea
faptelor nca o dat
Se tine seama de starea
acual a sanatatii pacientului
NU
Anuntarea vestii pe coridor
Impresia de grab /distant
nu se mai poate face nimic
stiu ce simtiti
Raspundeti furiei cu furie

10
 Permiteti:

Tacerea
Socul
Lacrimile
Furia

Particulariti ale pacienilor cronici.

bolnavul ntre spera i resemnare
genereaz inerente modificri bio-psiho-sociale ale bolnavului,
manifestate mai pregnant n comportament

GERBER
Modificri de personalitate: lentoare psihomotorie, iritabilitate,
ipohondrie, depresie
Modificri comportamentale: manipulativitate, tendine spre drog
(alcool, fumat, psihotrope sau chiar droguri)
Creterea receptivitii (scderea pragului) la durere

Afectare psihosomatic: tulburri de somn, de apetit, obezitate,

constipaie
n plan afectiv, simptome majore precum depresia i anxietatea.

11
 Adaptarea la boala cronic depinde
de o serie de factori:

Reprezentrile oamenilor referitoare la boal

Starea emoional generat de boal

Particularitile clinice i evolutive ale bolii

Atitudinea familiei

Contextul socio-cultural

Interpretarea subiectiv a severitii ameninrii bolii

depinde de evaluarea acesteia ca depind sau nu
resursele de coping ale pacientului

Strategiile de coping presupun trei etape:

Evaluarea cognitiv a severitii i semnificaiei
bolii
Sarcinile adaptative
confruntarea cu diferite simptome i mediul
spitalicesc
echilibru emoional, suport social, redefinirea
viitorului n ali termeni
Aptitudinea de a face fa (stategii de coping
propriu-zise).

12
 Strategii de coping la BC
Centrate pe evaluare
ncercrile de a nelege boala (analizarea logic,
redefinirea cognitiv, evitarea cognitiv i negarea)
Centrate pe problem
Cutarea de informaii i suport
nvarea unor procedee i comportamente
Identificarea unor modaliti de gratificare, prin
planificarea unor evenimente care pot produce
satisfacie pe termen scurt
Centrate pe emoie
Eforturi de meninere a speranei
Descrcare emoional
Acceptarea consecinelor inevitabile ale unei boli.

4. Variabile individuale care

influeneaz riscul de mbolnvire i
comportamentul fa de boal

13
 Variabile individuale care
influeneaz riscul de mbolnvire i comportamentul fa de boal

Varsta:
Perioade cu dinamica diferita a dezvoltarii psihice si
somatice.
Sugar
Copil mic
Prescolar
Scolar
Adolescent
Adult
Varsta mijlocie
Varstnic.

Caracteristici..

Variabile individuale care

influeneaz riscul de mbolnvire i comportamentul fa de boal
Sexul:
Diferente biologice
ex.: protectie estrogenica contra bolii coronariene

Procese culturale si biologice

Ex.: Locuri de munca mai grele pt barbati

Stereotipuri ale identitatii sociale

Ex.: Comp nocive la barbati vs. comp
sanogenetice la femei

14
 Variabile individuale care
influeneaz riscul de mbolnvire i comportamentul fa de boal
Statusul socio-economic (SSE):
Comportamente sanogenetice
Activitate fizica
Alimentatie sanatoasa
Greutate corporala

Adresabilitate la medic

Atitudine fata de tratament

Riscul obiectiv de imbolnavire

5. Factori tampon care cresc eficiena

mecanismelor de aprare n situaii de boal.

15
 Factori tampon care cresc eficiena mecanismelor de
aprare n situaii de boal.
FAMILIA
Sanatatea:
Atasament / relatia mama-copil
Starea civila
Atmosfera in microclimatul familial
Comportamente sanatoase in familie
Calitate interactiunilor

SUPORTUL SOCIAL

CREDINTA
Favorizeaza comportamente sanogenetice
Echilibrul
Recuperarea in boala . !?

16