DEZVOLTAREA PERSONALITATII - ERIK ERIKSON

La tribul Oglala Lakota, exista o tradiie ca un adolecent s plece pe cont propriu,

nearmat si purtnd numai haine uoare. nfometat si obosit baiatul se atepta s aib un
vis n ziua a patra. La ntoarcere el trebuia s povesteasc ce a visat bratranilor nelepi.
Acetia puteau s spun dac tnrul trebuia s fie vntor, rzboinic, preot, lider
spiritual, etc. Pe vremea cnd Erik Erikson a vizitat tribul, lucrurile erau schimbate:
tinerii erau dui la coal, departe de cas unde au nvat alte standarde de via i alte
obiceiuri.
Erik Erikson a fcut studii pe acest trib ncercand sa contureze etapele din viaa unui
individ. Din nefericire, i azi majoritatea copiilor i gasesc un model de urmat la
televizor sau din alte mijloace media. Aici personajele sunt mai frumoase, bogate, fericite
dect cele din viata reala: parini, vecini, etc. Astfel adolescenii sunt dezamgii cnd
observ c realitatea nu seamn cu ceea ce ei ar atepta s se ntmple.
Erik Erikson s-a nscut la 15 iunie 1902 n Frankfurt, Germania. A scris n 1950,
"Copilarie i societate" care conine studii cu privire la americanii nativi, discuii despre
"personalitatea american", influena culturii asupra personalitii. El a primit mai multe
premii pentru munca sa i din 1970 continu s scrie i s fac cercetri alturi de soia
sa, pna n 1994 cnd moare.
Erik Erikson accept ideile lui Freud adugnd i dezvoltnd anumite teme; el este mai
mult orientat spre cultur i societate. El este mai cunoscut pentru stabilirea a opt etape de
dezvoltare a personalitii umane. Acestea sunt predefinite i evoluia dintr-o etap poate
afecta etapele urmtoare. Fiecare etap implic dezvoltarea mai multor sarcini care se
refer fiecare la doi termini n antitez. De exemplu, sarcina n perioada infantil
este: ncredere- nencredere. La prima vedere am crede ca trebuie s nvm n aceast
perioad numai despre ncredere, nu i despre nencredere dar Erik a subliniat clar c
trebuie s existe o balan ntre cele dou; trebuie sa avem mai mult ncredere dar ca s
nu devenim nite " proti" trebuie s tim cnd s nu avem ncredere. Dac aceasta etap
este nsuit n mod corect, vom ramne cu o virtute care ne va ajuta n etapele care
urmeaz.
Cel mai mare merit al lui Erikson este c a dat opt etape, nu cinci cum Freud a descoperit.
El a mai spus cte ceva despre influena dintre generaii pe care a numit-o reciprocitate .
Dac Freud a spus c prinii determin dramatic evoluia copiilor, Erikson afirm ca i
prinii sunt la rndul lor sub influena copiilor; aceste influene reciproce pot afecta mai
multe generaii.
Prima etap
Prima etap sau infantil este aproximativ primul an din via. Sarcina este de a
dezvolta ncrederea fr s eliminam complet nencrederea. Dac mama si tata pot s
ofere noului nscut un grad de familiaritate, consisten, continuitate, el va dezvolta
sentimentul c lumea este sigur, c oamenii sunt de ncredere. El nva s aib ncredere
n propriul corp. Dac parinii nu sunt adecvai sau daca l resping sau rnesc, el va
dezvolta mai mult nencrederea, devenind ngrijorat i suspicios n prezena oamenilor.
Aceasta nu nseamn c parinii trebuie sa fie perfeci, prea multa grija si atenie pot
conduce la o ncredere exagerat i apoi individul nu se va putea apra n faa unor
persone care doresc s-l rneasc. Mai ru este dac balana se nclina de partea
nencrederii. Acest lucru poate cauza mai trziu drepresii, paranoia i posibile psihoze.
Dac se nsuete o balan corect copilul va dezvolta virtutea de speran, faptul ca
dac lucrurile nu merg bine, pn la urm totul va fi bine. Un semn c noul nscut i-a
nsuit acest calitate este atunci cnd acesta nu se supr prea tare dac trebuie s atepte
cteva clipe pn cnd i sunt satisfcute cerinele. El tie c dac mama sau tata nu au
venit atunci cnd el i-a chemat, sigur vor veni n cteva clipe. Acesta este abilitatea de
mai trziu care s-l treac mai uor prin dezamgiri n dragoste, cariera, bani sau alte
domenii.
Etapa a doua
A doua etap este copilaria timpurie, de la 8 luni pn la trei sau patru ani. Sarcina este s
se ating un grad de autonomie minimaliznd rusinea i ndoiala. Dac mama, tata sau
cei care au grij de copil i permit acestuia s mearg singur, s exploreze mediul n care
se afl, acesta va dezvolta simul autonomiei sauindependenei; se cere totui o balan.
Dac nu i se permite nimic, copilul va renuna n curnd la orice ncercare de a afla ceva
nou, simind c nu poate face nimic singur. Trebuie s stim c orice lucru inocent cum ar
fi de exemplu s rdem de ncercrile lui de a merge singur, l vor face pe acesta s-i fie
ruine de abilitile sale. Totui, este nevoie de puin cumptare i ruine, altfel, mai
trziu, adultul va fi impulsiv, va sri s fac anumite lucruri far a se gndi la
alternative. Dac exist o balan corect individual va fi nzestrat cu voin, adic o
atitudine de: "pot s fac" care l va ajuta s opin rezultate mai bune.
Etapa a treia
Etapa a treia este etapa locomotoarie sau vrsta jocului. De la trei, patru ani, pana la cinci
sau ase, sarcina este s fie iniiativ fr s simt prea mult vinovie.Iniiativa nseamn
s raspund la provocrile lumii, s aib responsabiliti, s nvee lucruri noi. Parinii
trebuie s ncurajeze noile idei ale copilului, astfel el i va dezvolta curiozitatea,
imaginaia. Iniiativa este o incercare de a face irealul o realitate. Inhibitia apare la
persoanele care sufera de prea multa vina. O persoana care sufera de inhibitie nu va
incerca niciodata actiuni proprii,pentru ca nici o aventura, nimic de pierdut, deci nimic
pentru care sa se simta vinovat sau responsabil. Din punct de vedere sexual aceste
persoane pot fi impotente sau frigide.
Etapa a patra
Este etapa latenta sau varsta scolara in care se incadreaza copiii cuprinsi intre 6 si 12 ani.
In aceasta perioada se incearca sa se dezvolte o capacitate pentru harnicie, evitand un
excesiv simt al inferioritati. Copiii trebuie sa imblanzeasca imaginatia si sa se dedice
educatiei si comportamentului pe care societatea il pretinde de la ei. Copiii trebuie sa
invete ca exista placer nu numai in conceperea planului, ci si indeplinirea lui. Ei trebuie
sa invete sentimental succesului, indiferent daca acesta apare in scoala sau gradinita, este
academic sau social. Prea multa harnicie conduce spre tendinta rau adaptiva
numita putere limitata. In aceasta categorie sunt cuprinsi copiii carora nu le este permis
"sa fie copii"; ai caror parinti sau profesori ii imping spre o zona a competitiei, fara a le
permite dezvoltarea propriilor interese. O boala des intalnita in randul copiilor de
aceasta varsta, si nu numai, este inertia.Aceasta ii include pe toti acei dintre noi care
sufera de complexe de inferioritate. De exemplu, unii nu leaga niciodata relatii sociale si
nu ies niciodata in public, deci devin inerti. Un caz ferici ar fi sa gasim un echilibru intre
harnicie si inferioritate, care trebuie sa cuprinda mai multa harnicie, cu doar o atingere
de inferioritate pentru a ne face sensibili cu cei care ne inconjoara. In acest caz, dupa
opinia lui Erikson, vom capata virtutea numita competenta.
Etapa a cincea
Aceaata etapa reprezinta adolescenta, incepand cu pubertate si sfarsind in jurul varstei de
18-20 de ani. Sarcina din timpul adolescentei este de a construe o identitate Eului si de a
evita confundarea Eului. Identitatea Eului inseamna sa te cunosti pe tine insuti si sa-ti dai
seama cum te potrivesti cu restul societatii. Confundarea rolului apare in momentul in
care un adolescent nu este sigur de locul lui in societate si in lume, caz in care, dupa
teoria lui Erikson, sufera de o criza a identitatii. Exista posibilitatea ca o persoana sa aiba
o identitate a Eului prea mare, sa se implice intr-un anumit rol sau activitate sociala, incat
sa nu mai loc pentru toleranta. Acest lucru este numit de Erikson fanatism. Un fanatic
este de parere ca singura cale care exista este aceea pe care merge el. Adolescentii sunt
cunoscuti pentru idealismul lor si pentru tendinta lor de a vedea lucrurile in alb si negru.
Lipsa identitatii este insa mai dificila si Erikson o numeste respingere. Adolescentii
deseori recurg la droguri, alcool sau activitati distructive pentru a putea face parte intr-un
grup, crezand astfel ca pot obtine o identitate. Dupa toate, a fi rau sau un nimeni, e
mai bine decat sa nu stii cine esti. Daca reusesti sa treci cu bine peste aceasta etapa, vei
avea o virtute pe care Erikson o numeste fidelitate. Fidelitatea inseamna loialitate,
abilitatea de a trai dupa standardele societatii, impotriva imperfectiunii, inconsistentei si
lipsurilor ei. Fidelitatea inseamna ca ti-ai gasit un loc in comunitate, un loc care sa-ti
permita sa contribui pentru o societate mai buna.
Etapa a sasea
Aceasta perioada este etapa tanarului adult, cuprinsa intre 18-30 de ani. Principala sarcina
a acestui timp este obtinerea uni grad de intimitate, ca opus ramanerii in izolare.
Intimitate este abilitate de a fi aproape de ceilalti, ca iubit, prieten si ca participant in
societate. In aceata perioada Erikson numeste doua stari care pot aparea si care sunt
daunatoare individului: dezordonarea, referindu-se in particular la a deveni intim prea
liber, prea usor, fara nicio implicare mai profunda. Cea de-a doua stare
este excludera, care se refera la tendinta de a te izola singur de la dragoste, prietenie si
comunitate si de a te compatimi singur. Daca vei reusi sa treci cu succes de aceasta
perioada, vei duce cu tine, instantaneu, pentru tot restul vietii tale virtutea numita
dragoste. Dragostea, in contextul teoriei lui Erikson, inseamna a fi capabil sa lasi la o
parte diferentele si anonimatele prin devotarea reciproca. Inseamna nu numai dragoste
pentru prietenii nostri, ci si pentru toti cei cu care venim in contact in fiecare zi.
Etapa a saptea
Este perioada varstei mijlocii. Este greu sa o incadrezi intre anumiti ani, dar este inclusa
perioada in care suntem implicati in cresterea copiiilor. Principala sarcina este de a
cultiva un echilibru intre producere si stagnare. Desi majoritate oamenilor practica
producerea avand si crescand copii, exista multe alte cai pentru realizarea acestui lucru.
Erikson considera invatarea, scrisul, inventiile, artele si stiintele, activitatiile sociale si
contributia generala la bunastarea generatiei viitoare modalitati de producere. Stagnarea
excesiva, pe de alta parte, este atitudinea de protejare si raspundere doar a propriei
persoane. Dar exista si partea opusa a stagnarii, si anume extenuarea, practicata de
oameni foarte activi, care nu mai au timp pentru propia persoana, pentru odihna si
relaxare. Mult mai evidenta este insa, respingerea. Prea putina producere si prea multa
stagnare duce la neparticiparea individului in societate. In aceasta perioada se manifesta
asa numita criza a varstei mijlocii, cand individul isi da seama ca imbatraneste si vrea
sa experimenteze lucruri noi, pentru a se simti mai tanar. Mai evidenta se manifesta
aceasta criza la barbati. Dar, daca treci cu bine peste aceasta etapa, vei dobandi o
capacitate de raspundere, care te va ajuta de-a lungul intregii tale vieti.
Etapa a opta
Ultima perioada, cunoscuta sub numele de maturitate, care incepe o data cu pensionarea,
adica in jurul varstei de 60 de ani. Principala incercare a acestei perioade este de a
dezvolta integritatea Eului cu o minima cantitate de deznadejde. Starea de deznadejde
poate aparea datorita pensionarii si renuntarii la o munca prestata de ani de zile sau
datorita plecarii copiiilor de acasa sau datorita bolilor, ma frecvente in aceasta perioada.
Din aceasta cauza, multi oameni in varsta devin depresivi, rautaciosi, cu o permanenta
frica de boala, senili (neavand o baza psihica). Integritatea Eului inseamna sa-ti dai seama
de limitarea lumii in care traim. Daca esti capabil sa privesti in urma si sa aceepti cursul
evenimentelor, alegerile facute si felul in care ti-ai trait viata, atunci nu trebuie sa te temi
de moarte. Cel ce se apropie de moarte fara a-i fi frica, are virtutea numita de
Eriksonintelepciune.
El o numeste un dar pentru copii, pentru ca daca cei mai in varsta nu se vor teme de
moarte, nici copiii sanatosi nu se vor teme de viata.
Etapele prezentate de Erikson par a ne oferi un cadru. Putem vorbi de cultura noastra, in
comparatie cu a altor popoare, de societate din ziua de astazi in comparatie cu cea de
acum cateva secole, dar privind la modalitatea cu care ne deosebim fata de standard,
teoria lui este sustinuta.
Erikson si alti cercetatori au descoperit ca modelul general este acelasi, indiferent de
cultura si timp, iar majoritatea dintre noi il gasim chiar familiar. Cu alte cuvinte, teoria lui
intruneste una dintre cele mai importante standarde ale teoriei personalitatii.