ANALIZA CIFREI DE AFACERI

CIFRA DE AFACERI:

= un indicator sintetic fundamental ce caracterizeaza activitatea unei

intreprinderi;

= exprima totalitatea veniturilor obtinute din activitati comerciale

curente, masurand in felul acesta performantele economice ale
intreprinderii;

= practic, aceasta determina pozitia intreprinderii pe piata.

Exista mai multi indicatori operationali in privinta cifrei de afaceri :

1. CIFRA DE AFACERI NETA:

= este determinata din totalitatea veniturilor obtinute din vanzari de

bunuri, lucrari si servicii aflate in categoria activitatilor curente ale
intreprinderii, inclusiv subventiile pentru exploatare, dupa ce s-au
scazut reducerile comerciale;

= acest indicator este cel mai des folosit in diagnosticarea activitatii

unei intreprinderi.

2. CIFRA DE AFACERI MEDIE:

= venitul ce revine unei unitati de produs sau serviciu;

= raportul dintre cifra de afaceri totala (Ca) si volumul fizic al

vinzarilor (Q):

3.CIFRA DE AFACERI MARGINALA

= variatia cifrei de afaceri de la un nivel de baza la un nivel realizat;

= raportul dintre variatia cifrei de afaceri (CA) si variatia productiei

fizice vindute, sau cati lei se obtin la o unitate de spor de productie
(Q):
4. CIFRA DE AFACERI CRITICA

= evidentiaza pragul de rentabilitate al intreprinderii;

= reprezinta acel nivel al veniturilor realizat din vinzari necesar

acoperirii in intregime a cheltuielilor de exploatare:

:unde, = nivelul cheltuielilor fixe;

= cheltuieli variabile in total

cifra de afaceri;

= nivelul cheltuielilor variabile,

Exemplu :

CA = 25.420 mii lei; Ch f = 5.472 mii lei; Ch v = 12.520 mii lei

mii lei

CIFRA DE AFACERI se analizeaza in :

1-dinamica = de la o perioada la alta pentru a scoate in evidenta

tendinta acestui indicator;
 2-structural = pentru a pune in evidenta elementele componente in
sensul cresterii acestora (vanzari de marfuri, prestari servicii,
productie vanduta);

3-factorial = pentru a scoate in evidenta factorii care influenteaza

variatia indicatorului cifra de afaceri.

1 - ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI

Pentru o anumita perioada de timp, o asemenea analiza se realizeaza pe

baza :

1 - variatiei in marimi absolute:

2 - indicilor de crestere a cifrei de afaceri:

sau , cu baza fixa;

sau , cu baza in lant.

3 - ritmului mediu anual de crestere :

, unde: n = numarul anilor

Exemplu :
 ANUL 2004 ANUL 2005 ANUL 2006

CIFRA DE AFACERI 12.430 14.040 18.520

Studiul cifrei de afaceri pe o perioada mai mare de timp ofera

informatii despre activitatea intreprinderii si tendinta ei prin incadrarea
acesteia sau a obiectului de activitate in una dintre fazele ciclului de viata
ale produsului: lansare, crestere, maturitate, declin.

Pentru o apreciere corecta a realitatii este necesara corectarea

indicatorului de exprimare valorica cu rata inflatiei, altfel compararile sunt
hazardate. Aceasta corectare se face prin :

a) - deflatarea indicatorilor = cifra de afaceri corectata (reala) este de

forma :

, unde: cifra de afaceri reala (corectata);

cifra de afaceri concreta;

indicele preturilor.

b) - inflatarea indicatorilor = presupune actualizarea indicatorilor

valorici la ultimul an al perioadei implicate in analiza, conform relatiei:
2 - ANALIZA STRUCTURALA A CIFREI DE AFACERI

Structura cifrei de afaceri evidentiaza ponderea detinuta de anumite

elemente componente in totalul incasarilor realizate de o intreprindere.
Analiza structurala se poate realiza pe diferite trepte :

1 - pe tipuri de activitati = punand in evidenta astfel contributia activitatilor

unor intreprinderi la realizarea cifrei de afaceri (productie, prestari
servicii, comert, turism);

2 - pe grupe de produse = se scot in evidenta grupele de produse sau

anumite produse care contribuie la cresterea cifrei de afaceri;

3 - pe tipuri de clienti = acesti parteneri conditioneaza dimensiunea si

performantele activitatii oricarei intreprinderi.

3 - ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI

Scopul analizei factoriale este acela de a determina factorii directi si

indirecti care influenteaza variatia cifrei de afaceri. Cifra de afaceri fiind un
indicator valoric ce reprezinta efectul, in analiza factoriala vom depista
factorii care influenteaza pozitiv si in sens favorabil si factorii care
influenteaza negativ si in sens nefavorabil variatia cifrei de afaceri.

Utilizatorii acestor informatii sunt, in principal, agentii economici,

institutiile finantatoare, actionarii, statul, salariatii.

Analiza factoriala a cifrei de afaceri se realizeaza diferentiat, in

functie de obiectul de activitate al intreprinderii (productie, industrie,
agricultura, prestari servicii, comert, turism).

3.1 - ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI IN CAZUL

INTREPRINDERILOR CU ACTIVITATE DE PRODUCTIE

3.1.1 - IN CAZUL PRODUCTIEI DE NATURA INDUSTRIALA

Exista mai multe modele factoriale de analiza a cifrei de afaceri : in

raport cu forta de munca, dotarea tehnica, volumul stocurilor, etc.
Principalele tipuri de modele utilizate sunt :

a) - MODELUL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI CARE PUNE IN

EVIDENTA CORELATIA DINTRE FORTA DE MUNCA (NUMARUL MEDIU DE
PERSONAL) SI CIFRA DE AFACERI

Modelul factorial este urmatorul:

 , unde: numarul mediu de salariati;

productivitatea muncii;

gradul de valorificare al

productiei fabricate.

Schema factoriala corespunzatoare este:

CA
Determinarea actiunii factorilor:

Ca = Ca1 Ca0 ,

Din care :

1. ,

2. ,

3. .

Se verifica daca este respectata corelatia:

Ca = Ca(Ns) + Ca(Qf/Ns) + Ca(Ca/Qf)

Se observa ca, orice modificare a unuia din cei trei factori cu actiune
directa exercita o influenta in acelasi sens si asupra CA. In anumite perioade,
daca indicele productiei obtinute destinate livrarii (I Qf) devanseaza indicele
de crestere a numarului de personal (I Ns)) IQf > INs, productivitatea muncii
va inregistra o crestere care se va reflecta favorabil si asupra CA.

Daca ritmul de crestere a CA este superior ritmului de crestere a

productiei obtinute destinate livrarii (ICa > IQf ), gradul de valorificare a
productiei marfa creste, determinand si o crestere a CA.

In anumite perioade este posibil ca gradul de valorificare a productiei

marfa fabricate sa inregistreze si valori supraunitare, in situatia in care
intreprinderea vinde si din productia stocata a anilor anteriori.

b) - MODEL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI ATUNCI CAND

LUAM IN CALCUL SI INFLUENTA NUMARULUI MEDIU DE PERSONAL
OPERATIV (ANGAJATI DIRECT PRODUCTIVI)
Pentru exemplificare folosim datele din tabelul de mai jos :

INDICATORI SIMBOL REALIZAT IN PERIOADA DINAMICA %

(curent:anterior)1
ANTERIOARA CURENTA

Cifra de afaceri Ca 900.000 125.399 13,93

(mii lei)

Productia marfa fabricata Qf 100.000 131.998 131,998

(mii lei)

Numarul mediu de personal Ns 100 110 110

Ponderea personalului Nop/Ns 0,8 0,9 112,5

operativ

Productivitatea muncii Qf/Nop 1.250 1.333,33 106,66

(mii lei)

Numar mediu de personal Nop 80 99 123,75

operativ

Gradul de valorificare a Ca/Qf 0,9 0,95 105,55

productiei fabricate

Determinarea actiunii factorilor:

 = 125.399 90.000 = 35.399 ,

Din care:

1. ,

2. ,

Se verifica corelatia:

35.399 = 9.000 + 12.375 + 7.424,7 + 6.599,9835

Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca, aatat din

punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ.
c) - MODEL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI DAT DE RELATIA:

unde: = numarul mediu de salariati;

= numarul mediu de zile lucrate intr-un an de un

salariat;

= numarul mediu de ore lucrate intr-o zi de un

salariat;

= productivitatea orara.

Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca, atat din

punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ.

, T = fondul de timp de munca al intreprinderii

exprimat in ore

, = timpul mediu de munca al unui salariat;

, = productivitatea medie zilnica pe un salariat;

 , = productivitatea anuala pe un salariat.

d) - MODELE DE ANALIZA CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE POTENTIALUL

TEHNIC SI CIFRA DE AFACERI

1. , unde:

= numarul mediu de salariati;

= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe;

= dotarea tehnica sau inzestrarea tehnica a muncii (cite mijloace

revin pe un salariat);

= eficienta utilizarii mijloacelor fixe sau valoarea productiei

fabricate destinate vinzarii la 1 leu mijloc fix;

= gradul de valorificare a productiei fabricate.

2. , unde:

= ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace

fixe;

= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive.

Dupa cum se poate observa, cel de-al doilea model factorial este o
forma dezvoltata a primului. In orice intreprindere nu toate mijloacele fixe
sunt direct productive, de aceea este necesar sa se puna in evidenta
ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe si influenta
pe care o exercita aceasta pondere asupra variatieicifrei de afaceri.

Gradul de inzestrare tehnica este pentru intreprindere un indicator

important care reflecta materializarea efortului investitional pe care
intreprinderea l-a facut. Acest grad de dotare tehnica trebuie analizat insa
in dinamica si corelat cu indicatorul CA, deoarece exista situatii cand
ponderea mijloacelor fixe direct productive este redusa in total mijloace fixe,
ca urmare a unor dezafectari de sectii, sectoare, ateliere, dar si ca urmare a
unor deficiente in sistemul de aprovizionare tehnico-materiala.

Compozitia tehnologica a mijloacelor fixe reflecta ponderea mijloacelor

fixe direct productive in totalul mijloacelor fixe si se recomanda ca in analiza
in dinamica a acestui indicator (raport) sa se aprecieze pozitiv daca valorile
lui tind catre 1, ceea ce ar insemna ca toate mijloacele fixe ar fi productive.

Pentru exemplificarea modelului factorial de analiza a CA care stabileste

corelatia dintre nivelul acesteia si dotarea tehnica ne folosim de datele
prezentate in tabelul urmator :

INDICATORI SIMBOL REALIZAT IN PERIOADA DE BAZA DINAMICA

(curent:anterior)
ANTERIOARA CURENTA

Cifra de afaceri CA 37.406,25 42.000 112,28

(mii lei)

Productia marfa fabricata (mii Qf 39.375 10.000 101,58

lei)

Numarul mediu de personal Ns 105 100 95,23

Valoarea medie anuala a __ 483 490 101,45

mijloacelor fixe (mil.lei)
Mf

Valoarea medie anuala a __ 289,8 343 118,36

mijloacelor fixe direct
productive (mil.lei) Mf

Productivitatea (mii lei) Qf / Ns 375 400 106,67

Gradul de inzestrare tehnica a Mf / Ns 4,6 4,9 106,52

muncii

(mil. lei)
 Ponderea mijloacelor fixe Mf / Mf 0,6 0,7 116,67
direct productive in total
mijloace fixe

Randamentul mijloacelor fixe Qf / Mf 135,87 116,62 85,83

direct productive

Cifra de afaceri medie la 1 leu CA / Qf 0,95 1,05 110,52

productie fabricata (lei)

Model :

Ca = Ca1 Ca0 = 42.000 37.406,25 = 4.593,75 mil lei , din care :

1. = (100-105) x 4,6 x 0,6 x 0,95 x

135,87

= -178,25 mil lei

2. = 100 x (4,9-4,6) x 0,6 x 135,87

x 0,95

= 2.323,37 mil. lei

3. = 100 x 4,9 x (0,7-0,6) x

135,87 x 0,95 = 6.324,74 mil. lei

4. =100 x 4,9 x 0,7 (116,62-

135,87) x 0,95 = -6.272,61 mil

5. = 100 x 4,9 x 0,7 x 116,62

(1,05-0,95)

= 4.000 mil lei

Verificam corelatia :

Ca = Ca(Ns) + Ca(Mf/Ns) + Ca(Mf/ Mf) + Ca(Qf/Mf) + Ca(Ca/Qf)

4.593,75 = - 1.781,25 + 2.323,37 + 6.324,74 6.272,61 + 4.000

4.593,75 = 4.593,75

CONCLUZII :

Se constata o crestere a CA comparativ cu baza de raportare, cu

4.593,75 mil lei, adica 12,28%.

1- Reducerea numarului de angajati cu 5 persoane in conditiile

mentinerii constante a celorlalti factori de influenta, a determinat in mod
justificat si o diminuare a CA cu 1.781,25 mil lei. Scaderea numarului de
salariati poate avea cauze diferite :

a)-restructurarea activitatii prin cresterea gradului de dotare

tehnica;

b)-pensionari;

c)-transferuri;

d)-restringerea activitatii.

Asemenea cauze difera de la o intreprindere la alta.

2 - Comparativ cu perioada de baza, gradul de inzestrare tehnica a

crescut si s-a reflectat favorabil asupra Ca, in sensul cresterii acesteia cu
2.323,37 mil lei.. Din datele prezentate in tabel se observa ca inzestrarea
tehnica a crescut pe de o parte, datorita efectuarii de noi investiri, iar pe de
alta parte, ca urmare a reducerii numarului de personal.

3 - Structura mijloacelor fixe s-a modificat in directia cresterii ponderii

celor direct productive cu 10%. Aceasta a influentat CA pozitiv si in sens
favorabil cu 6.324,74 mil lei.

4 - Randamentul mijloacelor fixe s-a diminuat cu 14,17% in anul curent

fata de anul anterior, ceea ce a insemnat o influenta negativa si in sens
nefavorabil asupra CA de 6.272,61 mil lei. O astfel de stare pe termen lung
conduce la cresterea costurilor de productie si la diminuarea principalilor
indicatori economico-financiari.

5 - Gradul de valorificare a productiei obtinute destinat vinzarii a

crescut cu 0,52% deoarece in perioada curenta societatea a vindut produse
si din stocurile perioadei precedente.

Pentru exemplificarea modelului 2, ne folosim de datele prezentate in tabelul

urmator:

INDICATORI SIMBOL REALIZAT IN PERIOADA DINAM

(%
ANTERIOARA CURENTA
(cure
 anterior
Cifra de afaceri (mii lei) Ca 114.912.000 119.342.450 103,

Productia marfa fabricata Qf 120.960.000 132.602.730 109,

(mii lei)

Numarul mediu de personal Ns 400 390 97,

Valoarea medie anuala a mijloacelor __ 6.000.000 6.500.000 108,

fixe (mii lei)
Mf

Valoarea medie anuala a mijloacelor __ 4.800.000 5.525.000 115,

fixe direct productive (mii lei)
Mf

Productivitatea Qf / Ns 302.400 340.007 112,4

Gradul de inzestrare tehnica a muncii Mf / Ns 15.000 16.667 111,

(mii lei)

Ponderea mijloacelor fixe direct Mf / Mf 0,8 0,85 106,

productive in total mijloace fixe

Randamentul mijloacelor fixe direct Qf / Mf 25,2 24 95,2

productive (lei)

Cifra de afaceri medie la 1 leu Ca / Qf 0,95 0,9 94,7

productie fabricata (lei)

Model :
e) - MODELE CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE CIFRA DE AFACERI SI
GRADUL DE ASIGURARE A RESURSELOR UMANE (FORTA DE MUNCA) CU
ACTIVELE CIRCULANTE (STOCURI DE MATERII PRIME)

, unde St= stocuri;

= volumul stocurilor ce revin in medie pe un

salariat sau gradul de asigurare cu stocuri a

angajatilor;

= viteza de rotatie a stocurilor;

= viteza de circulatie a activelor circulante.

Intr-o asemenea analiza este important sa cunoastem nu numai

volumul stocurilor ce revin pe un salariat, ci si structura acestora.

Stocurile de resurse materiale reprezinta un element esential in

procesul de productie, atata timp cat ele sunt optim dimensionate.

Depasirea unui anumit nivel poate crea serioase probleme de

trezorerie intreprinderii, pentru ca inseamna imobilizari banesti nejustificate.
In practica curenta se intalneste categoria de stocuri supranormative (acele
stocuri create peste necesarul optim).

Stocurile supranormative se impart si ele in 2 categorii :

1-stocuri cu miscare lenta;

2-stocuri fara miscare.

O asemenea viteza de rotatie ofera o imagine asupra eficientei

muncii, a calitatii si structurii stocurilor.

Corelatiile realizate prin analiza factoriala intre CA, numarul mediu de

salariati, valoarea medie a mijloacelor fixe si stocurile medii evidentiaza in
fapt contributia potentialului intern al intreprinderii la realizarea obiectului de
activitate.

f) - MODELE FACTORIALE CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE VOLUMUL

PRODUCTIEI VANDUTE SI CIFRA DE AFACERI

Modelele factoriale utilizate sint construite in cazul in care avem :

1-productie omogena

2-productie neomogena

A) In situatia in care avem de-a face cu grupe de produse omogene, in care

se calculeaza productia vinduta, se foloseste urmatorul model
factorial :

, unde:

Q = productia grupei respective de produse;

= pretul mediu de vinzare pe unitatea de

produs.
 , unde:

gi = structura productiei pe tipuri de produse;

pi = pretul mediu de vinzare pe unitatea de produs

pe tipuri de produse .

Modelul factorial devine:

Cu schema factoriala:

B ) In situatia in care productia nu are caracter omogen :

 , unde qvi = volumul productiei vindute pentru

produsele de tip i.

1.2 -ANALIZA FACTORIALA A CA IN CAZUL FIRMELOR DIN COMERT SI TURISM

1) Model factorial care exprima corelatia dintre CA si suprafata retelei

comerciale :

, unde Ca = suprafata medie de vinzare;

= CA exprimata valoric la o unitate de

suprafata de vinzare.

2) - Model factorial ce exprima corelatia dintre CA si unitatile cu activitate

turistica:

, unde Nt = numarul de turisti;

= incasarile medii pe un turist .

APLICATIA 1 Sa consideram o intreprindere industriala cu profil complex
care produce 5 grupe de produse. Datele necesare sunt prezentate in
tabelul urmator :

Produse Cifra de afaceri realizata in perioada Indice de Cifra de Indicele

crestere a afaceri preturilor Ip
productiei recalculata
Anterioara Curenta vindute (Iqv)

A 700 900 1,2 840 1,0714

B 1.300 1.600 1,05 1.365 1,172

C 1.100 1.200 1,01 1.111 1,0801

D 500 400 0,5 250 1,6

E 100 50 0,8 80 0,625

TOTAL 3.700 4.150 0,985 3.646 1,138

Cifra de afaceri realizata in perioada anterioara:

Cifra de afaceri realizata in perioada curenta:

Cifra de afaceri recalculata este data de productia fizica realizata in

anul curent ori cea exprimata in preturi medii de vinzare ale anului
anterior : qv1 x p0
 qv1 x p0 = Iqv x qv0 x p0

Modelul de analiza :

Ca = Ca1 - Ca0 = 4.150 3.700 = 450 mil lei din care :

1) = 3.646 3.700 = - 54 mil lei

volumul fizic al productiei vindute a influentat negativ variatia CA;

2) = 4.150 3.646 = 504 mil lei

pretul de vinzare a influentat pozitiv variatia CA si favorabil.

Verificam corelatia : , 450 = - 54 + 504

CONCLUZII :

CA a crescut cu 450 mil. lei comparativ cu anul anterior, ceea ce

inseamna in marimi relative o crestere de 12,16%. La aceasta variatie au
contribuit 2 factori cu actiune directa : volumul fizic al productiei si pretul de
vanzare. Din calculele efectuate rezulta ca variatia pozitiva a CA s-a datorat
in exclusivitate influentei pretului de vanzare.

Volumul fizic al productiei vandute s-a redus la nivelul societatii cu 1-

0,985 = 0,015 adica cu 1,5% , iar in conditiile mentinerii constante a
preturilor de vanzare a determinat in mod justificat o diminuare a CA cu 54
mil lei.

Analizand evolutia vanzarilor (CA) pe grupe de produse (A, B, C, D, E)

se constata ca la grupele D si E volumul fizic al vanzarilor s-a diminuat
semnificativ cu 50% si, respectiv 20%, anuland efectul favorabil al celorlalte
3 grupe de produse, ceea ce a insemnat o influenta negativa si nefavorabila (
- 54 mil lei). Printre cauze pot fi mentionate :

a)-reducerea cererii pentru anumite categorii de produse;

b)-aparitia unor produse de substitutie;

c)-cresterea concurentei;

d)-cresterea preturilor de vanzare peste nivelul mediu al

sectorului de activitate.

Cel de-al doilea factor, pretul de vanzare (factor calitativ) a influentat

direct si in sens favorabil CA cu 504 mil lei. Pretul de vinzare a crescut pe
ansamblul celor 5 grupe de produse cu 13,8% (1,138 1 = 0,138)

La produsul D este posibil ca majorarea pretului de vanzare cu 60% sa

fi generat diminuarea volumului vanzarilor si implicit a CA, ca urmare a
reducerii cererii.

La produsul E se observa ca, desi pretul de vanzare s-a diminuat cu

37,5% volumul fizic al productiei s-a redus cu 20%. Rezulta ca pentru
aceasta categorie cererea de asemenea produse se afla in declin.
 La celelalte 3 produse (A, B, C) nu se impune o analiza de detaliu,
deoarece cresterile de preturi nu au afectat substantial volumul fizic al
productiei, produsele respective avand in continuare cautare pe piata.

Cai de crestere a CA :

a)-diversificarea productiei, ofertei;

b)-asigurarea unui raport optim intre calitate-pret;

c)-imbunatatirea imaginii firmei prin actiuni promotionale;

d)-prospectarea pietei;

e)-practicarea unor preturi sub nivelul concurentei;

f)-fidelizarea clientilor;

g)-asigurarea unor servicii suplimentare;

h)-certificarea produselor cu standardele internationale.

4. EFECTELE MODIFICARII CIFREI DE AFACERI ASUPRA PRINCIPALILOR

INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1) - Influenteaza profitul brut:

2) - Influenteaza cheltuielile salariale :

3) - Influenteaza rata rentabilitatii economice:

4) - Influenteaza viteza medie de rotatie a activelor circulante:

, unde: T = perioada de analiza (1 an, 1 trimestru, 1 luna)

5) Influenteaza eficienta muncii

6) - Influenteaza suma cheltuielilor totale:

5. ANALIZA COTEI DE PIATA

In determinarea cotei de piata a activitatii unei intreprinderi, un rol

important il are indicatorul valoric cifra de afaceri. Cota de piata se
calculeaza in baza a 2 indicatori :

a)-cota de piata absoluta (sau globala);

b)-cota de piata relativa.

COTA DE PIATA ABSOLUTA (GLOBALA) = reprezinta raportul dintre cifra de

afaceri pe care o inregistreaza intreprinderea si suma totala a cifrelor
de afaceri inregistrate de intreprinderile cu profil asemanator:
 Evaluarea cotei de piata absolute depinde, pe de o parte, de
dinamismul sectorului de activitate, iar pe de alta parte de satisfactia
clientilor.

Cota de piata absoluta poate creste daca ritmurile de crestere ale

sectorului de activitate si ale intreprinderii sunt pozitive, insa dinamica cifrei
de afaceri a intreprinderii este mai mare decit dinamica cifrei de afaceri a
sectorului.

Cota de piata a intreprinderii poate sa creasca si in conditiile in care

ritmul de crestere al sectorului este negativ sau nul, iar ritmul de crestere al
cifrei de afacere al intreprinderii este pozitiv.

Cota de piata absoluta poate sa creasca si in situatia in care ritmul de

crestere al activitatii sectorului este negativ si ritmul de crestere al activitatii
intreprinderii este de asemenea negativ, insa ritmul de crestere al
intreprinderii este mai mare.

COTA DE PIATA RELATIVA = acest indicator pozitioneaza activitatea unei

intreprinderi in raport cu principalii lideri din domeniul de activitate:

sau ,

unde: cifra de afaceri a celui mai

important concurent de pe piata;

cifra de afaceri a primilor trei concurenti de