Forme ale violentei in familie

Violenta in familie poate fi definita ca un pattern de control coercitiv caracterizat

prin folosirea comportamentelor abuzive fizice, sexuale sau emotionale.
Violenta in familie include: violenta fizica, rele tratamente aplicate minorului,
limitarea independentei partenerului, nerespectarea drepturilor, sentimentelor,
opiniilor, expectantelor partenerului, violenta intre frati, abuzul si violenta asupra
membrilor varstnici ai familiei etc.[1].
1. Abuzul fizic este vatamarea sanatatii fizice a unei persoane (dar si
amenintarea cu aceasta) produsa neaccidental de un agresor. Ea consta din
gesturi si lovituri adresate unei persoane, producandu-i durere sau menite sa
distruga bunurile ei[2].
2. Abuzul fizic consta in atingeri sau contacte fizice dureroase indreptate asupra
victimei sau celor dragi victimei: copii, parinti, frati; si, de asemenea, consta
in intimidarea ei fizica. Violenta fizica incepe cu gesturi si lovituri care tintesc
victima si pot duce pana la crima[3].
3. Abuzul fizic ia multe forme, incluzand: impingerea, plesnirea, trasul de par,
rasucirea bratelor, provocarea de vanatai, desfigurare, contuzii, arsuri, batai,
lovituri de pumn, aruncarea in victima cu diverse obiecte, folosirea armelor,
izbirea de pereti si mobila[4].
4. Gradul abuzului difera in functie de vatamarea produsa victimei, putand
ajunge uneori pana la provocarea de rani grave, care necesita spitalizarea
sau conduc la deces[5].
5. Violenta fizica include si distrugerea bunurilor care apartin victimei sau pe
care cei doi parteneri le stapanesc si le utilizeaza impreuna.
6. Abuzul poate avea ca rezultat fracturarea oaselor, producerea unor serioase
rani sau desfigurari[6].
7. Din nefericire pentru multe femei, viata lor se afla intr-un pericol real si
constant.
8. Abuzul fizic este cea mai frecventa forma de abuz.
9. Vom vorbi despre maltratare fizica atunci cand ne referim la pedepse
corpoarale care duc la alterarea grava a sanatatii si a dezvoltarii
copilului(Serban Ionescu,2001)
10. Categoria copiilor abuzati fizic ii include pe cei care au fost raniti in
mod deliberat, precum si cei raniti datorita insufucientei supravegheri.In
cazul abuzului fizic urmele sunt vizibile si merg de la simple vanatai,
zgarieturi, pana la oase rupte sau desprinderi ale membranei arahnoidiene
asa cum aparesindromul copilului scuturat. Situatia poate sa fie complicata
datorita faptului ca vatamarile cele mai grave nu au in mod necesar nici un
semn exterior, cum sunt scuturarile puternice ale copilului de varsta mica,
care pot duce la un efect de biciuire a capului. De asemenea caderile sau
loviturile la cap duc la seriose vatamari ale creierului, chiar daca acestea nu
sunt observabile din exterior, vatamari ce au consecinte negative asupra
sanatatii copilului.Sechelele pot de multe ori sa nu fie evidente decat tarziu,
iar atunci sa nu fie asociate cu abuzul.Astfel copilul este lasat sa se adapteze
 si sa faca fata singur acestor experiente abuzive care vin din partea celor
care considera ca ar trebui sa il protejeze. Spaima trece, vanataile dispar, iar
oasele se sudeaza.Traumele raman. Copilul traieste mai departe in
incertitudinea si anxietatea unui nou abuz.Neincrederea atmosfera
emotionala din casa si atitudinile parintilor sunt inca prezente, iar toate
acestea il duc pe copilul abuzat fizic intr-o stare confuza, contradictorie.
11. Copilul invata sa se perceapa si sa se autocontroleze ca un copil rau
care nu merita dragoste si ingrijire.Se asteapta sa fie respins si va incerca sa
se apere folosindu-si toate eforturile pentru a evita starnirea furiei celor
mari.Copilul traieste zilnic in aceasta situatie, la diferite nivele de
constientizare. De la o zi la alta copilul se obisnuieste ca adultul il abuzeaza si
il neglijeaza fiind nvoit sa isi dezvolte anumite strategii de supravietuire.
12.Femeia reprezinta victima directa cel mai frecvent intalnita in cazul abuzului
in familie, iar copiii sunt tinte indirecte, cel mai des folosite ca pretexte de
abuz psihic indreptat tot asupra femeii.
13.Conceptul de abuz asupra femeii in familie cuprinde o varietate de agresiuni
ale partenerului sot, fost sot, concubin, iubit sau prieten, in care sunt
incluse: abuzuri fizice repetate, agresiuni sexuale pana la viol marital,
amenintari, abuzuri verbale, distrugerea bunurilor, urmarirea, alungarea din
locuinta, degradarea si umilirea, izolarea de prieteni si familie, control
coercitiv asupra aspectelor importante ale sigurantei vietii, cum ar fi: banii,
mancarea, sexualitatea, viata sociala, infatisarea, transportul, locul de
munca, religia si, in general, asupra accesului la orice forma de ajutor la care
femeia ar putea recurge la nevoie[7].
14.Toate formele de violenta au componente si consecinte psihologice asupra
victimei. Anumite forme de maltratare au, insa, ca instrumente tocmai
mijloacele de natura psihologica.
15.2. Abuzul psihologic (emotional) este cel mai des intalnit si se regaseste ca
parte componenta a tuturor formelor de abuz.
16.Desi preceda si acompaniaza celelalte forme de abuz, acesta se poate
manifesta si izolat, prin: injurii, amenintari, intimidari, uciderea animalelor
domestice preferate, privarea de satisfacerea nevoilor personale esentiale
(mancare, somn etc.).
17.Daca aceasta violenta pare mai putin dura, mai usor de suportat de victima,
efectul trairii ei de durata este dezastruos la nivelul stimei si increderii de
sine a victimei.
18.Formele de abuz psihologic mai des intalnite sunt: izolarea victimei (legarea,
incuierea ei in diferite spatii inchise, in pivnita etc.); neacordarea
raspunsurilor emotionale; terorizarea ei si refuzul de a-i acorda ajutor la
solicitarea acesteia; degradarea ei; exploatarea ei sau folosirea ei ca servitor;
coruperea ei morala prin amenintari sau terorizare[8].
19.Din punct de vedere psihologic, exista o varietate de situatii abuzive, cum ar
fi: ironii si jocuri rautacioase, umilire, ignorare, gelozie, amenintari, terorizari,
izolare, blamarea victimei, etichetarea, impunerea dependentei, lovirea
peretilor sau a meselor cu pumnul de catre parteneri. Imaginea de sine se
construieste la confluenta cu ceea ce cred ceilalti despre tine, ce crezi tu
despre ceilalti si ce crezi tu despre tine[9].
20. Abuzul emotional nu se refera la intamplarile izolate de respingere
care pot fi intalnite in marea majoritate a familiilor.Fiecare dintre noi poate fi
distant si iritat cate odata si in aceste momente trecem cu vederea nevoile
copilului si acordam prioritate nevoilor noastre.
21. Categorizarea diferitelor forme de abuz emotional poate fi facuta pe
baza tipului de situatie la care copilul este expus.Mitch Witman distinge
urmatoarele forme de abuz emotional(apud Ionescu 2001): respingerea,
ignorarea, terorizarea, exploatarea, izolarea coruperea, si degradarea
copilului.
22. Respingerea si izolarea se refera la respingerea activa sau mai putin
activa a dovezilor de afectiune.
23. Terorizarea copilului consta in adresarea unor amenintari, care pot
avea si scopul de a linisti copilul dar care au consecinte mult mai profunde si
mai grave decat isi pot imagina parintii copiluluidaca mai plangi aici te las,
sau nevinovata si frecventa amenintaredaca mai facinu te mai iubescKari
Killen sustine ca amenintarile cu separarea sunt mai daunatoare decat
adevarata separare(Killen, 1998).
24. Exploatarea consta in utilizarea copilului pentru satisfacerea nevoilor
adultului.In cultura noastra se petrece adesea exploatarea copilului mai mare
daca este fetita pentru a-i ingriji si ai creste pe cei mici, iar la tara se practica
exploatarea copilului pentru treburile gospodaresti.Aceasta duce adesea la
sacrificarea obligatiilor ducand asfel la o crestere a fenomenelor de esec
scolar, abandon si analfabetism.
25. Coruperea este o forma de abuz emotional in care imoralitatea
adultului are influenta negativa asupra moralitatii copilului, prin oferte care il
tenteaza pe copil.Parintele care trimite copilul sa ii aduca o sticla de bautura
si care invinge negativismul copilului prin promisiunea restului de bani pentru
a-si cumpara bomboane corupe copilul.
26. Despre degradare vorbim atunci cand copilul este tratat ca si inferior,
umilit si depreciat, privat de demnitate.
27. Toate aceste forme de abuz sunt insotite de regula de cuvinte
umilitoare si jignitoare care luate in sine sunt o forma de abuz
emotional:abuzul verbal.
28. Trebuie de asemenea luati in considerare si copii celor care consuma
alcool, droguri sau alte substante ai caror parinti sunt prea preocupati de
propria lor lume, de propriile lor nevoi si placeri incat nu mai pot avea grija de
ei.
29.Femeia a carei imagine de sine, sub presiunea violentei partenerului, este
afectata si devalorizata, devine neputincioasa in a-si reorganiza viitorul,
foarte multe dintre aceste victime ajungand in atentia medicilor psihiatri din
cauza aparitiei unor boli nervoase[10].
30.Abuzul emotional cuprinde sase componente importante[11]:
31.a) frica: femeile abuzate se afla intr-o continua teama cu privire la siguranta
lor fizica sau psihica: tratamentul abuziv sau iminenta unui atac determina o
intensa senzatie de teroare si frica generata de potentialele raniri sau chiar
de pericolul mortii;
32.b) depersonalizarea: apare cand atitudinea si comportamentul partenerului o
determina pe femeie sa se considere un obiect fara energie, resurse, nevoi
sau dorinte;
33.c) privarea: este o experienta obisnuita pentru femeile abuzate, ca rezultat al
cererilor si controlului exercitat de partenerul abuzator iar, in acest sens,
privarea economica si cea sociala sunt formele cele mai des intalnite;
34.d) supraincarcarea cu responsabilitati: este una dintre cele mai subtile si mai
dificil de identificat pentru femeile care o experimenteaza. Supraincarcarea
este suportata de femei zi de zi, cand acestea isi consuma energia pe plan
emotional si fizic pentru a-si mentine relatia si familia, fara nici o compensare
a efortului si energiei de catre parteneri;
35.e) degradarea: cuprinde o varietate de atitudini ale partenerului: femeilor li
se spune in mod repetat ca sunt proaste, urate, mame nepricepute, ca nu se
ridica la nivelul asteptarilor din punct de vedere sexual, ca sunt
incompetente;
36.f) distorsionarea realitatii subiective: consta in punerea sub semnul intrebarii
de catre abuzator, a perceptiei femeii fata de realitate.
37.3. Abuzul sexual incepe cu comentarii degradante la adresa femeii si
continua cu atingeri neplacute si diverse injurii provocate victimei in timpul
sau in legatura cu actul sexual.
38.
39.Violul marital este o forma de violenta sexuala pe care femeia o suporta
adesea, suferind in tacere, platind tribut normelor sociale care considera ca
relatiile intime sunt, in primul rand, un drept al barbatului, un teritoriu unde el
este stapanul care decide; aceasta mentalitate determina femeia sa nu
vorbeasca despre suferinta ei.
40.Abuzul sexual reprezinta fortarea si obligarea victimei sa participe la activitati
de natura sexuala, care servesc obtinerea placerii de catre persoana care
comite agresiunea.
41.Formele de abuz sexual sunt variate si se pot clasifica in acte sexuale cu sau
fara contact sexual genital, oral sau anal.
42.Dintre formele de abuz sexual mentionam: hartuirea sexuala, cu formele sale
de propuneri verbale, gesturi sau atingeri de tip sexual, obscen dar, mai ales,
cu amenintari in cazul refuzului; comportamentul exhibitionist, manipularea
organelor sexuale ale victimei sau obligarea acesteia de a manipula organele
sexuale ale agresorului; intruziunea unor obiecte in organele sexuale,
penetrarea sexuala pe cale anala, genitala sau orala si exploatarea
sexuala[12].
43.Formele de abuz sexual cel mai greu de incriminat sunt cele care au loc in
familie.
44.Este greu de estimat incidenta acestui fenomen mai ales datorita faptului ca
nu este raportat de obicei datorita mentalitatii parintilor sau persoanelor care
le ingrijesc,conform carora trebuie pastrat secretul presiunilor execitate de
abuzator.
45. abuzul sexual este implicarea copilului sau adultului imatur intr-o
activitate sexuala(agresiune sau exploatare sexuala)pe care el nu o intelege
pe deplin pentru ca nu este pregatit din punct de vedere al dezvoltarii si fata
 de care nu poate sa isi dea un consimtamant adevarat, acte care violenteaza
sau incarca regulilesi tabuurile sociale(Muntean 2001)
46. Copii pot fi abuzati sexual incepand cu varste foarte mici, adultul
folosindu-se de ei pentru a-si satisface nevoile sexuale.Poate fi vorba nu doar
despre intromisiunea vaginala sau anala, ci si despre sex oral, pipait,
msturbare, sodomie si folosirea minorului in scop obscen.
47. Activitatile sexuale intre copii pot fi asimilate, diferenta de varsta sau
de putere este semnificativa.
48. Copilul este supus unei relatii de dependenta culpabilizatoare in care
el trebuie sa pastreze tacerea in ce priveste abuzurile sexuale sub
amenintarea ca va crea probleme abuzatorului sau ca nu va mai fi iubit.
Varsta copilului nevoia sa de atasament, vulnerabilitatea il obliga pe acesta la
tacere si permite repetarea abuzului timp de poate mai multi ani. Impactul
abuzului sexual depinde de identitatea abuzatorului(un abuz intrafamilial este
mult mai daunator decat un abuz extrafamilial), de varsta copilului si de
caracteristicile episoadelor de abuz sexual.
49. Incestul este relatia sexuala dintre un subiect si un partener cu care
se afla intr-o relatie de rudenie biologica apropiata,tata, mama, bunici, sora
sau frate.In functie de mediul cultural in care traieste, prin extindere vorbim
de incest atunci cand este vorba despre un parinte adoptiv sau un parinte
vitreg. Se disting trei tipuri principale de incest; incest tata-fiica cel mai
frecvent(intre 75-90% din cazurile cunoscute) incestul mama-fiu si incestul
frate-sora. In cazurile de incest tata-fiica mama poate fi complice voluntar
sau involuntar preferand sa ignore semnalele ficei si continand sa taca de
teama destramarii familiei si a consecintelor care pot aparea(reprobarea
generala instabilitate financiara si insecuritate)
50. Abuzul sexual in cadrul familiei sau in cadrul retelei familiale se
intampla mai rar sa fie violent, de fapt pedofilia nu prea este asociata cu
violenta, persoanele pedofile sunt in general senzuale si protectoare.Cu toate
acestea abuzul este traumatizant din punct de vedere emotional, existand
posibilitatea ca abuzul sa devina violent daca evolueaza din joc in
intromisiune. Abuzul poate continua pana in momentul in care copilul este
capabil sa evadeze din aceasta situatie sau pana cand cineva isi da seama de
ceea ce se intampla si pune capat. Un aspect confuz si inspaimantator al
acestui tip de abuz, este secretul pe care trebuie sa il tina si sentimentul
complicitatii care il domina.
51.Abuzul sexual are loc aproape intotdeauna in absenta oricaror martori, ceea
ce ingreuneaza si mai mult incriminarea agresorilor.
52.In lipsa unei persoane de sprijin care sa manifeste o pozitie foarte hotarata in
favoarea victimei, aceasta poate ajunge, in mod repetat, la cheremul
agresorului[13].
53.
54.
55.
56.[1] Maria Roth-Szamoskzi, op. cit., p. 271.
57.[2] Gabriela Irimescu, op. cit., p. 145.
58.[3] Maria Roth-Szamoskzi, op. cit., p. 9.
59.[4] Gabriela Irimescu, op. cit., p.153.
60.[5] Ibidem.
61.[6] Maria Roth-Szamoskzi, op. cit., pp. 9-10.
62.[7] Gabriela Irimescu, op. cit., p.153.
63.[8] Ibidem, p. 154.
64.[9] Maria Roth-Szamoskzi, op. cit., p. 9
65.[10] Ana Muntean, op. cit., p. 680.
66.[11] Gabriela Irimescu, op. cit., p.154.
67.[12] Ibidem.
68.[13] Maria Roth-Szamoskzi, op. cit., p.10.
69.
70.
71.
72.
73.Medicii romni: "Respiraie neplcut dispar pentru totdeauna, dac bei ..."
74.
75.Doctor din Romnia: Halitoza va disprea dac punei n ap
76.
77.Acest referat nu se poate descarca
78.
79.
80.E posibil sa te intereseze alte referate despre:
81.
82.
83.
84.
85.Referate similare:
86.Reformele lui Alexandru Ioan Cuza [istorie]
87.FORME INCIPIENTE ALE PROZEI [romana]
88.Formele raspunderii internationale [drept]
89.Nulitatea formele nulitatii, conditiile de operare a acesteia, constatarea
nulitatii si efectele sale [drept]
90.
91.
92.
93.Cursuri
94.Antropologie Curs 14
95.DOCTRINE Economice cursuri
96.Contabilitatea operatiilor-lucrare
97.ECONOMIE MONDIALA CURSURI
98.Unitatea centrala de prelucrare
99.Contabilitatea clientilor Lucrare de diploma
100. Lucrare instrumente de plata
101. Proiecte
102. Proiect de dezvoltare economica
103. Proiect Geografie Cracovia - orasul regilor
104. Proiectul Genomului Uman
105. Proiect cercetare marketing
106. Proiect Imprimanta
107. Proiect MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL
108. Proiect- Matematica clasele1-5
109.
110. Copyright 2016 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro
111. Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie.
Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza
referatelor de pe site.
112. { Home } { Contact } { Termeni si conditii }
113.
114.
115.