Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Peter Hall Orasul Turnurilor PDF

    Încărcat de

    Mircea Peint
    49 vizualizări13 pagini

    Titlu original

    59171032-Peter-Hall-Orasul-Turnurilor.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    49 vizualizări13 pagini

    Peter Hall Orasul Turnurilor PDF

    Încărcat de

    Mircea Peint

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 13
    7 Orasul turnurilor Oragul turnurilor ragulraantcorbusian: Paris, Chandigarh, Brasila, Londra, St. Louis, 1920 1940 a at a vege se Lane, TRATES etme msde noape na Thm Cry thet 137) eaerecun sng sai ee la pute os Cena nr eta oiwee, cap sino un eau 0 peas ape hc ao ee unum pers Aoape aie 1a Pune sy ane sc meu oatanenet see puso aaa sion ‘Sevan ime Raul facut de Le Corbusier supravetitacestula; ceea ce © stent, e probabil ngropa in care sale, care sunt rear elite pentra plu moti cé majoritatea sunt aproapeinnteligibe, (Fotografie, te buie spus, prezinié uneor interes penta ceea ce dezvliie despre jeclant) Dar efotul mest facut, pentru c Impact! lee asupra tba smulul civic al secolului douazec| este aproape incalulail de mare: biguitalea nu este obarera pent comunicae, ce pin nts sens, le, dezvolate de Intelectualtate parzand aarilor 1920, au ajuns aplicateurbanizai locui\elor peru casa muncitoare In Shell si 3. Louis tn sue de alte rage, nan 195051960; eautatele au fostin le mai bune cazur disculable iain cele mal ree caastroale. Cum si ce a tebuil s& survind acest moment reprezinii una din cele mal inante sn acelasl imp mal eginoase povel din storia intelectual urbanismulal modern Poate singurele amnunte mal inleresante despre Le Corbusier 1887-1965) sunt cd era elvetian, si nu france si cA acesta nu era ade sdunume.S-anascut a La Chawx-de-Fonds, ing Neuchatel, sub smele de Charles Bdouard Jeannecet, sa ocult in mod regula la Pais de a vrsta de telze! sf un de an Elven asa cum observa si mal neatent tao, sunt un popor cu 0 preocupare obsesiva pent ne: orasee lor sunt exemple de autocontol perfec ri nici un ir de zl Toate orajee lui Corbusieraveau sie a fel, Has vec jul Paris, care se conservase Intact in spatle neilorfatade dupa recon- Stucfia Tui Hausmann, tebule sf fost o anaterna pen principle jvniste ale tandrullaritect alla! fn aseensiune. Sra dedicat carera Geaige Onvell Te Road to Wigan Per (1957) mare rag da nga 2 in sci bien neo in tare mare ory la Aria mu ‘ignitor ot Hh ratings Dest ie toe pose cerca a) ene tare belo gusta ames crear — “Harold Maernillan Memorandum ier ens pent oce “iguremadn cal C1850 om ‘east TuRNURILOR pent ail geneva, ca pe orca alt ay care a avutimpertinenta de ‘afi dezordonat Cel deal eiles delay despre el ete ca provenea dint far Ie de ceasomicar. (Nurele, Le Corbusier era un psetdonim preluat de I bunie pe ine mater atunel cand anceps sven 1920) Aven ‘ai edstige lama pentra aftmatia, facut tunes pent prima da, ‘cast este o mash in care louie Aceasia era ceva natura abe! ‘de Ingramid if de componente minuscule ini-o armonie progr ‘mold se origina int-o hung tafe eredtard. Dar oameni ny sunt balan ‘Sev, lar socielatea nu poate fi eglata ca un mecanism de ceasorsic fncetcarea a fost nefercita pent omenie. Exist anomalie, totus ‘comomicari din Jura ecau garden! insuportabil al Iberia local. 3) ti acest motiv eraw apreca att de Proudhon,cAt side Kiopotkin, Curd, Corbusier #4 des de acesteconvinger aed Evefia ba furizt vianea sa despre lame, Pars a of tit att materia brat, et sf imagines uned orn ideale. Aga cu Howard te poste finfeles deci in contextulfondonez ab sry secol nwisprezéce, sa Mumford in contestl neveyorkez a anor 1820, la fel toate Mele Ini Corbusier tebuie sf nfelese in termenif une eae provocate de oraguln care a ait sia mune incepind on 1916s ‘nf 1965, cm pun inainie de moartea sa? Istria Parsu a os. Sevea a unui confit permanent inte fortele exuberant, atu = ‘elosen soils eoidan si cele ale ordni centalizate despotic. ‘ir 120 5: 1900 era clr chaos ea invingaitor 5 condi Batea in Tetragere In spatee fate orasul era nest de mahalale sf moi ‘Autre cvle ale cle de-a tela Republi Ttrepinseser orice degrahd decd si dat ors uimelopere ahi Haussmann fn Drisnfs nor naj, cu arf epuraréa celor maf infect cari. ln pus problera.? Pars a dee nrol Corbusier. putea saat doar rai inte ‘engi acebor grands Seigneur, oaen Napoleon, Ravssinaan) Marte Inaugura” ale acestora ‘au fest pent” sf un exempla provestitor al ere, ace spirit capabil sa domine ‘a constdngs malfmile™Sba incheiat evarea sa timpere, Urbans" rm 977,186, 29 LM. si 1999, 20612 Ley HS 49-5 97S Eves, THI LoRASUL-TURRURILOR 1 FIGURA cet I comendind conrutes Donut raat vor hab Corner see rec ice ht one ‘neta! gana nots eget sae 2 = ‘ORASLL THRNURILOR ‘ORASULTURNURILOR 25 STRUM PE UN SPATIU LIER! Oragul de sti este pe more pent ei fu este proectat geometric Nevlle tafe reclamau de asemenea 6 demolare completa: Staite ne arts cf afiacerie se desfyoara teehin, Acest ler inseamné cA ebuie constnte ulevatde ail cir {6 reac prin centro oragelor nous. In consent centre tebe bspord, Penta a se salva, fecare mare ora este obliga sl reconst Jased central" Acoasta era prima sugested acest fel ene deni ‘a ria rma 6 le eluals cu mat mut inde, Da, ag cus sub finiase Antony, nu exist nied nie! © preoeupare pentrs problema _gwi tutuoracestor vehicle sou pentru consecinjele ambiental care Aarrezla dato 2gomotelor fi gazclor de eapamnen acestea sunt par simp ignorata." ‘Nou structu nu ura totus s Be apicata it rmod uniform, nt rteaga suprafas a orasul: Oragul Contemporan urna 8 ab 0 sructurd spi esengja feria ar aceasta corespnlea une stu uri socale segregate, speifice:locunte euiva depindes de mesetla facestula In cenru se giseau 2gve-nod Planuhi Voisin, care, sublinia busier, urmau si includ brour pentru cadrele delta: Industlasl, nll de in saris (ncluzne, probabil, rites urbanigi; julized i patru en acest tunur vor furiza 408 000 pin la 600 000 felocur de munca pent elt eo rath de 1200 de cur pe wer, cu 95, leprocente din supralai sata fiber.” Tn aaraacestel al, zanele rez fenjoleurmau sa fede du elu: apartamente de lux, consinute pe faje pentru aceleai cache, prolecate conor agama rin ju step-back (alii), cu 85 la sua in patil Yocaty lsat ibe, § le mult mai modeste pentru munctod, constute tn jurul unr | peo eles uniform desta, cu 48 de procentelsate see _Aceste apartament ural le conte tn masa, penta at ten masé, Corbusier nu avea tp penitu nicl un fe de stosincra fe personal; pe buta deptate, rumise acest locuine ,ceule ‘vo thustraje reprezentindul pe Ludovic XIV dja personal con Stucjia Domuhi Inalior, insogia de legenda: Ormagiy uml mare lubanist~ Acest despot a conceput profecte maree si lea realizat. in toata tara, nobilele sale opere ne trezesc inc admiral A fost capabi si Spud -Nol dori” sau ,Aceaslae dosinta noasra. Toa va s, ‘Corbusier a eSuiatun Rege Soare modern, dar nu La gsi niiogata rast ideal corbusian fine tmp, trebuia st nloculasea pe Regete Soare cu patron purges. Planul Voisin din 1925 nu are niet o fegitra cu cartel tui, c# pout numele und fabrieant de aparate de zbar care il spon orizase? Cele opisprezece tururi uniforme, alte de sapte Suie de picloare, arf anlenat demnclarea unel mati pail a reguni istorce a ‘Pars de la nord de Sena, cu except corva monumente, inte care tele ari fest mutate; Place Vendome, pe care el oaprecia casio! a) ‘ini urma s& fe pstrata.® Aparent, Tost aproape ineapabil ante Teagh de ce plan a samit un asemenea protest din partea consi ‘municpale, care Lau numit un barbar® El consideraseintotdeauna ci prosectani caledkaleloe gotice euopene din secoli ueisprezece, pri ‘ontule edo de peste mie de ark mea nous a faflonit pine Thine", eebule de asemenea sf ost neces a Inceput, tune cand ‘alee era ale" ‘Dar nu $a lsat intimidat:,Aritectura oragelor era prea impor tan pentru af satan seema celeron." Principe sale cu pire {a urbanism lea prezentat in modul cel mai desdvérsit in La Vile or temporaine (1922) 3 La Vile rodieuse (1933), Cheia era faimasul pare flow tebuie s& decongestionim centele oraselor, sporindte dens! tatea. In phis, tebuie s& imbunatan cculaia $138 tami spate ‘descise. Paeconul putea 6. rezoWat pin construct inate pe © mic fortune din inreaga supralal.® Aceastl tezolvare reelama, ass cum Covbusier' forraula-o cu majuscuele speciice: "TREBUIE SA CON iia tn cercetrle bast, rebule pero a vedere Celular perfect, cea cae corespunte cel mal bite ‘eveller neste iolgie sentinel, Teli 8 desis ia 3 Fatma 177,21 a, 960,258 ema St 26 ‘oRASUL-TURNURLOR cas nai” cae st er cela np sitar da pact Geese prac crane poieciats pen © siccesiine ‘Sechrs.taen poe tifa’ depts dat cath {ects locals ene coldiene se or sci n conse, $i bebui pega pent scunbare in oe aspect." tntate mse 8 dar re; toate Yr confine ac smb tna Ep ca ache mens pat! fara anome eat sneer atau desi. Srudute penress vor Spi etand aces Sore de fp.” lar ae a nwo dr pense penta ure verte aemamcs overs ciet rina leaps Somat sae Ooch jap Shor peso dacs oe sergeant srt yest -Dacl eo ‘alan pen spear nop pune up esr 2) Tce ct sue per ren oc peat car sete — {au sro care sf eas. Rele Orga eer Sand cated sa cine elo tr atim er wide sacar a ea uncom cule dersment mac unc ia ocd gah cases rem sabe pind m0 de gow ‘censor Pj ‘gi Sancjionarit mu wrmau 8 traiasc’ la Fel, desu onsater reve pen ayaa i cad os CGtapsate: Act daemon serine Se senate ale ‘Crna perv plc eager dar eo mani et ‘chs or cae mene grea crepe Spr aos Fans nor 1980 carga 9 a a taper dh La Ve comnporane uae ena seen SP tal § 0 data cu etapa Oraguiii huminas, desi convingerile docts:.2" set Cabernet nrc usp epee er ‘ti teanpe Cotter rns eee cago! Jer chp pal a cea ml pts = rer cro ns cree ei warm eta Gratin der conor eo tte cle spec 2 St yecreccesio crapped nama fu cel de facuraanarist: acesta urma sa fe un sistem ordona, e- rashic,avand ait! srdnse cu fascism aan de stanga. Mull sind cally francedi ty aderat inradesar fa regimal Vichy In 940; Insist Corbusier credes i Fanta are nevoie de un tata. Nu conteaza cine este ‘e172 in cadrul acest sistem, orl uma safle determinat de plan, ae Dlanulavea se produ, mod ablecav~ ce cate exper: popula va ea un cunt de spus doar in ceea ce piveste administrator aces plan. ,Orajul armonios rebut mal ntl sae prlectat de etre expert ‘are cunese stinga urbanismuul #1 concep planurite intro tibetate total fay de prestnie patdelr ! nteresele specie; oda plane Jor formulate, ele trebule implementate fara adversit"™ In 1288, el a proiecat un .Cenirs Najonal pentru Fesbvauri Colective perry 100 G00 de persoane”, de unde ierul se putea acresa mul eracaoversiune Inaer ler a Clack Gorm Hier ‘Dar noul ora sindicalst difera inten aspect exengia acum, ‘orice va fin mod egal clecivizatAcum, font lumea vat loeu in vente colectve riage, numite Utes; flecae fail va rim un apariament in tance nu de meseria cei) cae edstga pinea, ci de Spalale rigid; nimen nu va pil ma mult sas mai putin deca ‘necesar une exstente efciente lar acum, loi nu doar noro- elt se vor bucura de servic colective. Fama este absolvita de coves, ca gilt, spat, ingriiea copilo. inure ump, eveniment semnieav, Corbusier viztase Uniunea, tid. lar ani 1920, © grupare important de aritecy soviet — isi ~ dezvollase un set de del asemsndtoare cu ale sale. Acestia ‘8 consinuased nol oragé In zona rural deschis, in care oat sd locuiascé in locur gigantice de apartarpete coletve, in care jul individual sé fe cedus la riniml absolut necesar unui pat, existe bucitt gba indviduale sau familia. in una din ver- ia era relat pnd la minut, de la desteparea de la a6 aple- Ja mind la ora 7; un alt urbanistimaginase o unitate fn care ste riage 8 provoace somnulinsormaclor, acoperind sori Planar unora din meme grupul — Wanox, Trek si tm Leningrad, Barsheh, Viadimigox, Alexander si Vesnin, la cova.~ sunt aproape entice, pnd in detali, acelor Unité imaginate OR 28 ‘msg TURNY peniru Oragul radiant sf construe efectivin Marian 19462? Dp nu 193, isd, regime sovete—ca st regimul fascist din alla, cv an mai tira a respins satu ul Corbusier. In ani 1940, g.apreschimbat ain nov vdunea dey), cade ob cei, doar In ce-privesle detalile. Societatea ASCORAL (Asoctatia, CConsiuctorlor pent a Renovare Aritecturali), fondata deel pe trp ahoiul, sstinea e& oraele aco-concentrice ae schimaburifor, cents Ge educate agement. proieetat inca in veeiulsti}crbusian, rebut a ‘se alture oraelorlnare indesrole, care sunt link contnue inkstraizate dea fungul coidoatelor de transpar Ineetase sie optimist in pris tmarelui ora, creznde& popula Parisullariebul s scada de la 3 mil fan la I mifon Acestenofun era un ecou euros a celor propuse de deurbanisti seve akarilor 1920, pe care Corbusier eritcase ala de faspru. Dar exisia 0 diferent crucial oagele sale utmai se fabrct era” compact, cU muncitod ducind viet separate, mobile Iv orase (rind verical, flecae avind intre 1500 5.2500 de locifon, detate Dinenfeles cu ineviabllele seniei colectve» A ramas de 0 manera implacabi ot ei de Cites jardins, pe care le confunda in mod inva abi, ex maoriatea conta wrbanist Frances, cu suburbia." Nimic din toate acestea nu fost rciodatd const. Ceea ce este remarcabil cu prvire la Corbusier este fenomenalil sv insueces practic. Calatrise in tata Europa s chiar In afara ei pentru a produce ‘ranioasele sole viuni urbane; Recare pagina cari sale The Racant City confine refer la acesteorag vate, Alger, Antwerpen, Stockh, Barcelona, Nemours din Afica de Nord Tote au ras pe hte ni pul celui de-al dolea Rézboi Mondial, odala cu insaurarea regimbs ‘matloneta eta a Vie a creaut en sfrsit venise impli nits, Siprezideze ocomisie de cercetae pe teme de repailish urbanism 25 ‘cum era de asteptat, a produs 0 schemé pentru o elit a uibanistilr Dropunind imense birour de athitectra sda inginesie, capabile si ‘revaleze orice imistune. La prezdilacestuia se va afla un egisitor lun administratorashitect, care sé formuleze itregl plan najonel oe ‘consruci, Peniea prima data, modestia.ainsins; rata naintarea can ‘idatri penta post. De fap. nici curesimal Vehy nua uns cai. 2p 197, 167,169,172 us Cb 198 48 18,08, 1, LORASULTURNURILOR 29 Ezocentismul su obtu total sa naive politics ax complieat pen- {nu el procesu ngelegertegecul su; I sist rizboiuul era un rm profund deziusionat Plaarile pens Chandigarh Jn mod ironic, singura sa velizareveali'n materi de urbane in fara ace Unité cin Maria, un singurbloe care intertiona se ‘doar neeputa un complex, dar eare nua fostnlodats constr alte dow cop reverenyiase In Fanta 91 una in Berlin — a weit postu. Gaver ine’ a deci din raul poltice 65 eonstrulasea © noua capt {ali pentru Punjab, la Chandigarh, Pentru aceasta su angoat un uns, Albert Mayer, care a proleetat un plan admirabil, im spel wadiel Unwin-Parker-Steln-Wightt Planul a fost aprobat, dar sa dects Tmportarea unel echipe color mai prestigios! ahitelt modern — sir, propril si fu Jeannore, Maxwell ays Jane Drew — pentru 5 da Valk. Fy descr prima ine traumatisart, la care Mayer a ait: ls ona ln aa eel Ya mite pele conver pla hitpoints ag a int eng sj ge ead ace et ta arta ee Be Tesoro eh cen te Ap ti he ve ed Rowena 1 voter ell compo ants cag ae it ul pein ea rn ede est in rome nearest Aver a gop owe ass uta ‘heii, a rigsoned ga poten Anal pet de prt ae nae rp de rl emer ce Maer pees free Ime ane eran. aoe pare th alc i ceo ae 20 Comagu TuRNUENLOR Aste! ar continua ses nore marge dn paren oasis st co un debit -consant de dae in panes ui Corb pis ce plan gs cul hm as fost des sienna Ay wera apoi Gscull Inte alte swans, urate de cs: ‘uli inte ahi eu Fy’ siJeanneres plingdndu-se de modul in care Corbusier prehase conduicerea th totlate, inclsi in coca ce prvea detalles iagrama, Mai curd nai, eau spus c8 doveses8 lcreze in ‘pil CIAM, adicd iro relaje de colaborare_ Result a fs! seron Fiat o divine a munca dru cireia Cofusier a dat instructs pert complexsladministatir cena Dar ceea.ce sa itimplat a fost ‘sential 0 reoere de la un sil bans la wn ti apitecural,ceea ce 2 insemanat..0 schimbare in favoarea preocupaci pentru forma vizual, simbolism, imaginars estetic mal curand decatinfavoarea preocupir ‘peat problemele vital ale populaielindiene. Concenirindu-se supra stiulsiartitectonic indian cu Torme adecvate Celei dea Dou Ere 2 ‘masini, situaja existent din India avea sie aproape ttl ignerat,"™* -Rezulalafosto sere e nil multiple, consistent. Corbusier 2 doscoperit ca patron! iu faces parte dintam guvern postcoloial Inchistat in tacfile autocrate ale rajabuluibritanic. Pent ela pus in scent un exeets in sl Oraguluframos, decorat cu artifice ate: ‘unit moderne; wn New Deli tru. Planul confineao retea de sosele de trafic rapid, deja Tolste fn plant periru Marsia si Bogota, care si deserveasc un namie de magi ral scazu decd cal din Paris ant 1225, care era desl de redus. Raia ne stra i clad este complet ceuropenizata si apical fara nici 0 considerate fata de cima dura din ‘nord indie sa mead de vias indan.® Este un egec total S& produci forme constile care s8 asite ongonizaea socials Sal integrares Social: sectianile ma zeusese si funcioneze dreptcariere® Orasil este segrega in od abrupt dupa vertu poze socal cil, minting dle La Ville contemporaine: exist densitaidiferie pentru dierite grupar ‘sociale rezultind tun separatism de Gas programat age 17S Smet, 1913525. onagen TuRNURILOR 2a CContastele sunt prin urmare iahitoare: Cand cineva se plimb pin magrificul campus al Universit Pana. (unde majoiatea sor se casa sibirourlor sunt foloste pentru doar te ore pe 2, poste vedea ‘dincolo de zdurileinalte ale campusului mi de carne locuind in maha alee, fra electrictate sau apa cure {nani 1970, 15 procente ain pope loca in agezimint pen ‘nu iigrant: mai teu de jumatate din comesciang) aperau in mod deschis de la terase sau ghetete." Din mement ce ila in cone! ou conceptcle de ordine urbana ale maesiri autoitileau facut repeat Incercti de ae contracara gdstnge. Comerciani a rispuns pinto serie de evenimente publlce demne de 0 versune indiana a vecti comediiEalng. Pentru a comemora inaugurores nei noi picte Hegale {nto perioad tn care separatsinl Sikh er foarte sensi e au organ zat o serie de ritual relginase sacre Sikh, Cand au sos forele de terdine.acestia au declaral mai curind se vor lisa mcelil decat Inceteze. Mai tru, cu ocazia elaborate ceremonil funerare puse In Scena de comercanf la decesul primi misisr, an beneficial de 0 ‘ublckateimpresionana* “Toate acestea fac pare din spectacle al ve indione simu a nel © leganus cu Corbusier intadevar, majritatea problemelor ‘mau 8 se aporteze doar indirect a ella acea-wreme era mort arin ‘ti sian se concentrase asupra complenulll monumental central ‘1a simboismavizual general, pare aplanuh care funcioneaza cet ‘maine Dar tocmal aceasa ede problema: end tll se sfargeste, la falc visu storie ale lu Hitler penta erin, maine doar preocupares ‘entra cetalile monumeriate. A fos timo wan! al dies agua ‘bums. Restl nu funcionean’, dav acest ens este dincolo de dscufe Cel putin, ecuintele in Chandigarh sunt mult mai bune decd cole de ‘care popula benefice pin stun, 51 probabil cs mult mai bune ‘eit cole ls care a put spets dae org nu ar fst consi Cand ‘sino lui Corbusier ajons in slit a aioe preceptele macstrul Jn oragle occidentale, stuayjia a ost cu tote eri OFASUL-TURIURILOR rasa: Oral eoaicrbusian A exist un all oras corbusian complet nou, desi mu fasese prolectat de ol, Braziia, ca mule alte tr in cuts de deavotae,crescuse ‘jurul orasuluiportcare devenise, de vole, de nevoe, capital Dar, prin ani 1840, ncludaunorincercai paral de reconstructe, Rio de Janeiro se descompunea. isi de mult un plan pent o nous capital federal in 1828, José Bonifacio de Andrada e Siva, .parintee niu" ka propus si ha $i botezat; in 1892, © comise gsse deja Jocul fn 1986, 0 now ‘omisie democratic a fost numit; fn. 1955, o alt comisie a repo hal In acelat an, Jcelino Kubitschek de Givelra, un politician cas: ‘malic deci sl constuiascaintimpulcampaniel sale electorale prez dential, sia edsigat cu gretates* Derararea unorgrandloase crt ubliceintrun interval de mp increebit de scurt era in sprtl nel ‘ech tradi police braallene; Basia a devenit apoteoza.® Presa din Rio fost, cum era de astepta, cre ,Colmea insanitatito dctatucs in degen.” Dar Kubischiek a fost flexi Avesta s dus a vehjal su plete, aritectul Oscar Niemeyer Insinutl Baziian de Aitecturs a protesattebuie 8 alba loco com pelle. Nemeyer a facut binenteles pate din jury; deczi a fost hata ‘dupa doar te ale de deliberare, premindu-se unul dintre cele mai Imponante exeriti de urbanism ale secolulul douizeci, enecutat de Laci Costa, un alt pier al migeant pent arbitectura moderna din Brazil, Abordarea lu consta din desene de mand efetuate pe cinci car toane de macime miloce: nici 9 cercelare asupra popula, analiza economics, schema de repartzare a terenuli,schita originalé sau ‘mecanicas® Juul ba apreciat grandoarea": A fost evident de. la inceput cd Brasibaavea 88 fe orgul unui arte, mal curd decal al ‘unui urbais."© Planul a fost comparat cu un deltaplan, cu 0 pasire sau cu un ‘dragon rburator corpul, sa fuselaju, era ¢ axa monumental pentts principale cli bout pubic, apie eran zone rezidentile sau alte In priml rind, bloculunforme de birour urmau s&s alnieze “Sti. 36. Evenson, 13 114. Ep, 193 48; Evenson, 197, 15 DORASULTURNURILOR an des nga urn mare complex central dacind la ansamblol dior uwernamentale. fal dlles rind apartamenteunifrme arma si Re onstrulte in superblocur eorbusiene in fa une mene eoloaie ene trae de trae; respectind eu sinlenie principe din La Ville radieuse, ‘oat lames, de in Secretarul permanent la porta, aves Joculasea i aceleas blocur stn aceleas puri de apartamente Constultea Braslel devenise legend chiar sin Braz, ard a blzarel algo. Un americana scris cra ca sl cur inaugurarea ves: ‘ull asese iiaaiata uo mle de an $ apo! realizata cu buldozere."= Din moment ‘ce capi tebuia, cu orice pre, sf Inauguraa pe 24 apie 1960, la sfrsitulcelor patra all Kubitschek, sa decretat ttebule sf se tureze 24 de ore pe 2 tmp de un an, Tot ya teprezentat lu trumf al administer mo fara nicodata reeunoscuta pentru 0 adiniisiatle eficenta fost const cu consecvenga als de un oar Intra socieiate n care orarele sunt rareor inlate; $a fost © munch comin, sustinia, pentru popor cunosext pen reliciana fa de 6 munca sustinuta continua Legeneleabundau, toate fara ndoiaia aadevaate: sofert de camioane cae transpotas aceeas! remote de lsip ‘de mal mute or pea tipoga angaja ca topogral,earamidart in cal- fate de contabiis’ Ukimul hicry hat in considerave era costune Willams Holford, un mernbra al jurul a spus ea nimeni nu cunostea Yaloarea sumei totale; progodintele NOVACAP, Noua Corporatie a Onaselor, spune ea nu psimea niciodalachitane; Niemeyer i spusese athitectuis bitanic Max Lock ea habar mus avea cSt costa Pall Preziceniak Cu as putea si aintrebat ol dezarmat* Epstein, avorul lunea dine ele dous itor sandavd ale oagubi, a dedicat cata sa foarte sugest ,Aos trabalhadores de Bras, que construlram a nova capita; ,Aos rabalhadores de Brasil, que pagar". (Munctonlor din Brasilia, care au consiruitnova capital: Munctoio din Braz, care au platit pentru ea"). De necreai dar orasla fst iat de 60000 de muncto Int singord au fost rica 2000 de stip electric; 722 de case au fost vop- site peste-noapte In al. ln ziua stabi, Palatul Prezenal, Pall Executivlu Congresu National, CurteaSupremd, unsprezece ministre, lun hotel si noudzeci si patnu de blecuri de apartamente srsuceau in 2 og TURNURELOR, soare in ace! campo deschis din centr Brazie Toru era bneiyeles 0 ‘areas cll era nefinisatein interior; dupa ceremonie, majorite ‘ofciaitloe au zhuratinapoi spre Rio. Dar, chiar 3 dupa Kubitschek, se Invesise prea mult in ras pentru a mai putea da inapo; in event! rmator,inteaga masinare a guvemuli sa muta acto ‘Apoi foul a continua, dupa upic. Pe masura ce mumarul maginor deinute a creseut, marle bulevade sintersec -auaglome fat, din moment ce plan ni urmivise rezoharea confictlor inte ‘ehicule 5 pict, mulinide peto I ica znk vga In timp ce tre ‘verseazi pine masini ce ruleaxi eu viteza prin pai central. Acesta este un aménnt; adevirata problem’ este la fe cain Chandigarh, 2 un frag neplanificat a crescut peste cel din plan. Diferenga era 8 aict acesta era mult ai mare Favela braziian a elca echivalentul su din orcare alte ‘eusde dezvoltare, este un dell familaral pelsajuluiurban: un tunics bine cunoseut, foarte vsibil pe dealule din spatele faimoaset pla Copacabana dn Ro. Dar Brasilia, simbol al modern, urma step ‘a, de acestea;improizaile rebula se pur simplt aboite aici aga gi fost, int-an Fel au fost ntuate dela vedere gi di minte in Devioada consirctilor, uma SA fle creat un aga ofa liber; curd Jimproviaaile a creat in apropiee agezarea Tguantinga. Dupa ina rare, auorajle au incereal so distrogi, provocand agitate; in 1961, ‘pre rusinea profeskuni aritecurale a ost adoptatéo lege care taper mis fe mentint Pela rilocul arilor 1960 sa estimal alicia c@ © tueime din popblaiadstrictlu federal, 100 O00 de oament,ocuau in “uibhabilale™ ening, procentl a crescut la mai molt de jamatate [Autoritile au rispuns la insane incereind s raseze dlagrame pens lott de teen 5 servic minimale;relaarea hit Epstein despre aceast procedur este increta de un anume sarcasm. Desemnarea realé a ftusle gi deimitarea nollor sé era ovate de doua persoane, dine care una analfabeta sub supervizare= ‘unui director NOVACAP Nic unl dntre et nu avea o prize protesi- nal in materie de wbanisic,asstenfh social sau. cetcetare. Au dese rato tetea de sri car se ilersectezz In unghiur drepte* Seti St 7S6 7.18 Coming, 80, 18% ‘onAgUL TURNURILOR 25 Aga sa sling isl ret une! soviet! urbane firs clase ito {1a unde bogai si siraci au fst intotdeauna segrga.Diferena crac in Brasilia ei rau separal| mult mat sever decit in orcare din oragee mat ‘vehi: un cadon sanity os plas inte ig oagul monumental, sm bolic, pentru a e $4 nu posts deteriora imaginca sau deranja vedere. lnsusi Niemeyer la cea veme, spunea c' plan fusese dstosionst si format; doar un zeghn socialist, cred el a & put implementa ‘Corbusier a sufet din acdleagmcine aproape toaté wat: este diel = ‘constrlest un Ora umes in mifoculconfaze! democrat! plate, ‘onasU TURNURILOR 263, forasuL TuRNURILOR __corasuuruenumon 88 onraatacu: laces i Newnan Eyecul eurecie! urbane americane 3 suspiciunile in erstere Taff de echialentul su brane explicdimpactlcolosal in ambele (i a Incr seritoare Jane Jacobs, Death and Life of Great American Cities, ppbsicats in America in 1961, care a aluns foarte repade sa fe una din cole mai nftiente car din scr lstvie a urbanismulul evi. Afost unl ‘in acelecazurclasice de messj pot la moment potrvt. Jacobs 2 Toit in ambeleerezurimajore pe care se bazase urbanism prima sa Jumitate de vist, Migcaren oraguli- grin fusose ataata pe mot © sprescripfla sa pent salvar oragulu era amenajaren oraguliin ors" Sefinind Jocuijee in ansarsb doar Interment caltailor ce subur Banc ga calitilor socile ale miculul ora"; nt-0 mare masura con iy. 969,323, Sany AD Cr, 95.4627 25 ORASUL TURNURILOR, cxpucs wows and enfant pti ec sb ta Cue der epee Ot Manus eccrine spa dese ot x bral Sousmatrcneunes uniter Coe aro Sareea tc Cats cu man 9 mal coe spine cove dre rena om oc np ey ne mere acti arenes poppe tg escent ‘scope ctr rer aso tare ca roo ne ae new ton enous Se in Pla Bert Weis oe ser tacearees oar stemming am roe thc Un ere an det sa cy vente deg 8 ‘porament een 0-10 ones peace demite 22 cer Nero et ma ea opoape oe este Stas arcs 9 Dara pont eae pn ees ‘pao sc 1nspune ci mice ray a newle de densi ate de eparamente arp ecoperie neta terenoi su ssi ck ln et In mod comenfona consent af mal oie dee tun pa um rec are evcrea ater Der hare sau scmbat fh de zine cind Ebenezer iowa piven mafnele din Landa concusona epee ‘aia eri va uns webuleabandona"™ Soltis lui Jacobs insemna practic mentinerea cartierelor ‘regu mai mult sau ena pin aga cum era nant ca wens sf Jntervent.AcesteaWrebuiaw s indepineasea func mist 3 8 ize ferenuile fs conse, perseua seasigua cé oamenii se ala acolo pen Inu diferte scopar, urevind llr orare, dar vlllzand mai mui fac Tita in comun, Mei blocuti treble si se giseasea pe slrazi con- venfionale. Blocur de dlerke vite si condi trebuie si se amestece inched un procent semeificaty din cele vechl ar densitaten pope: lat trebuie fe ena, neferent de motvele entry care ei se all ‘scoo, includ concentrare puternic a rezidenlor. "Toate acestea Ta 3 817%, 2. ‘onasue TURNURILOR 25 sunau bine penta citor in majatate din casa mice ony eit ta lamina dowieci de ani mai trai, a fost e remot era conven alzarea oragul Uansmut e2 dovedit sf de suscepti mare at de sordonara pulurior aaa nteeselr consist Join cis supesoaa_A daa ma mice pane de ad pene ‘nea ana de a prea manifest Bautns byFour Sens, rt uma din aceasta pevioa petra eae a> ‘taza Jae acobs a bacanul ual de cola nce aces ‘ua eu Honour, Cc 3 ot etl Dinaritarea Prat oe Cu toate inpicaite ltercare,urbanismul a osindlt cute Buldozerul Feral. Dae nua fost alat de simplu. Desi dup standardele byiance America consinise prea pune locuinie publice, construe {ovusi ceva la unle in cele mai mar ji mal importante orage umasera Jun model corbusian: S. Louis, Chicago, Newark, pine alee. La Sars! anor 1970, ele Ig putea contempla abandonul. Mute din ele eral in proparie de 30 seu 40 la sud vacante, Caz elasie a fost Put fgoe: un proiect cdstigstor in St.Louis in 1955, care sea cistial nto fates find aruneat In aer la saptesprezece ani dupa ce a fost ideal ‘Acea zi, in care demolarea a fost conservath pentru posteriate pe un Fim, a devenit un sibolinstantaneu a tot ceea ce era eronat in mater de resurecie urban, nu doar in Statee Unite, cin lumea intreag. (Cand casele proiectate de WO. Prut si aparlamentele lu Wiliam Loe as fost date nflosing in 1951, planurleexperimentate de construe nalte aparjnind remareabiuiularhiteet Minor Yamasaki un design niciodatautlizat pn ature in SL Louis ~ au fost subject lun articolaudatv tn revista Artitectural Forum. Cele telzet ste de Dlocuridentice, conned pose 2800 de apartamente, at fst rsa in ani 1995-56, Eau consrute pe un spa Her, acces afc Pentru “Ase respecia lirtele de cos elucerimensesarbitrare au fost apficate pe durata constuetilor. Spatul lac dn intesionul apartament. in "chang. 1 6 (ORASUL TURNURILOR special pent frie rumeroase ‘are au veri s8 ocupe multe citre ae fost aredus la singe"? Ineuletonites) manele de la ual 30 ‘lecta de a prima ulizare, unecr saint deaf ocupate. Goamurie (lreaveor aburau. Ural in itu 2 defeeat nua tauguri tn za trcare ou fost alist, cle Pruft-igoe ru erau rai ult det okt fi darl de beton post proictate, slab echipate, co propodt neadec: Sate, locatzatenepotrl, nears s practic impesil de ines" ‘Sitata era deja cried, Day In plus, chiriagh care au vent ra cera cei pentrs cave fusesera proecate Mlocurle, Planurite, ca meio {atea planuilor pent locunfetepublice pana in an 1950, erau fScute jpentn sac. Capa fare era in majoaten cazuror baat care fuera, fn 1951, St Louis era un oray segregat: construct Pruitt eras fente pentru neg dar dupa ce sistemalIcuinjetor publice a fst dese treet pin deca cri supreme, aulorte au Tncercat sf ntegrer: remus ioe. Nua fost ns de nil un ajo: lb au pleca, or nes Telus pe ce cate trdiau din ajutrul social, fami n care cap fami Jel eraferela ~ sau rnitat ai in 1965, mai mult de dou teil din Jociitrt eran minor 70lasuta dn el avand sub doisprezece an erau de oud or juste mai mull feel decat baba: femeite dorninauin cas in procent de 62a st in otal famiilor 38 utd cfr ns fpetudeau maembri care si Iveeze, sir In 5 i uta cin cai ange jarea era sngura sus de vert." “in tip foarte scut, dezyltarea a deveritintruchipates dea» tru Ratele de ocupare peniru cli Pru, de $5 Yasui 1805, a Epona Ila sul se ah ai rau sla 72 la Sutin 1965; cee proies iene de igoe a inceput en 70.de procente si sav menijnut Uae a» Inceput sa se deteroreze:fvlle se spargeav,aveau loc exp eawate ide gaze. 196, munciton rezideny prezenta rmatoarea seen’ Sic, moor a did! acopers stale, acinar St Incredible ordonate za pare abuse Fase tt ce de conserve su impagat de urimre Theo fo plote 3 armas nora rt (Caveat Prut-tgoe an deaf c 0208 sinistral. In eae lie, ve pore, ext gear spre Cuinaen sls ‘eoporatnae Remdour ce tb apron de iarea ec 1975. 36) TA Ru 1971 (ORASUL TURNURILOR 267 tae, anon copa bandmate de Inco st ecopoce ern ude ep. fore, Spider keodiecneceasiecel Lil nec cen pet xslt xeon clar bent a arene tt peg puta ce. Nop ‘rope pc Moe i pra en faa tM x8 prac. Cin vat! ese dnl inunest bes, nl dabei nt car Cats de belo eine nl ae de nee, Zdule enag de pico ie npr conus Eraneclrte prec cele de ts spc acopea eres ue det ms a ext tntonee zoloft re ctr jo spr rsa de np Ile peu ace car) cna pei seg nasi eae {inner apa ee ge at wn pi dean Ps e ee ee aaa rau neocupate In proportie de 65 la sul. In 1972, accey i utoritaiiele-au aruncatin aer. Puranas! Tce Oa vite sci acts “este cum de a fast posibil: in numai un deceniy, 0 capodoperd a pos 2s Se re ao a Be ee SE rs create qus-o Oscar Newman intr-un studi celebru: a Antec see proc de eco re cag cum at o eat commit $a, end re cons cern «ul ncaa taal sua elglare ¢

    S-ar putea să vă placă și