Ceban Paulina 301 RI

Eseu
Negocierea conflictelor : abordarea Gender

Pe parcursul istoriei, inca din perioada Greciei Antice femeile nu erau definite prin
calitatile pe care le detineau ci mai mult prin trasaturile masculine care le lipseau.Aristotel
definea femeile ca barbati deformati. Din perspectiva grecilor femeile aveau mai putina
ratiune, altii considerau femeia lipsita de putere, in opinia lui Freud femeilor le lipsea penisul.
Interesant de observat este faptul ca dea lungul timpului femeile au fost definite in raport cu
barbatii, acestia convertindu-se in standarde, norme.

Pana in prima jumatate a secolului XX tratatele de teorie politica neglijeaza aproape in

intregime femeia. Putine au fost exceptile si anume Hannah Arend,Mary Wallstonecraftprin
lucrarea sa A vindication of the Rights of Woman(O revendicarea a drepturilor
femeii,1792),Harriet Taylor Mill prin lucrarea Enfranchisment of Woman(Emanciparea politica a
femeii,1832). Marii ganditori democrati au construit modele ale democratiei care exclud
femeile.Spre exemplu Hobbes creaza barbatul artificial sau Leviathanul cu scopul suprem de a
apara si a proteja omul.Conform teoriilor lui Hobbes Dumnezeu creaza barbatul, iar barbatul la
randul lui creaza corpul politic.Prin urmare nu exista nici un Leviathan feminin,nu exista o
femeie artificiala care sa protejeze si sa apere femeia naturala. Ca atare femeia ramane fara
aparare in raport cu corpul politic,potrivit lui Hobbes, traieste o teama continua si amenintarea
unei morti violente.Cu alte cuvinte femeia traia dupa convingerile,teoriile,politicile realizate in
mod exclusiv de barbati dupa interesele si stilul lor.

Percepute timp de decenii la rnd ca un accesoriu plin de graie al corpului diplomatic, din
postura de soii sau de ocupante ale unor funcii fr privilegii, femeile au mizat pe perseveren
n negocierile pentru egalitatea anselor. Foarte bine pregtite, nzestrate cu tact, prezen de
spirit i cu un ntreg arsenal de simuri care in de intuiia specific feminin, doamnele
diplomaiei sunt exemplul cel mai potrivit pentru a demonstra c exist sectoare n care
prejudecile i diferenele subiective sunt terse din ecuaie. Au nvat din experien dansul pe
crbunii ncini ai relaiilor bilaterale sau multilaterale, construindu-i, n acelai timp, familii
mplinite

Doar n 20 din cele peste 200 de ri ale lumii, femeile dein funcii de preedinte, ef de
guvern, regin sau guvernator general.

1
 Ceban Paulina 301 RI

Doar dou state ale lumii mai au regine la conducere, acestea fiind Regina Elisabeta a II-
a (Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord) i Regina Margareta a II-a (n Danemarca).
Totui, deoarece cele dou regine dein doar funcii simbolice, cu rol de a reprezenta statele la
ceremonii, acestea nu sunt de obicei considerate a fi lideri politici.

Funciile sut la sut politice sunt ocupate de doar 18 femei n statele lumii.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, este considerat cea mai puternic femeie politician din
lume, deoarece conduce a patra putere economic a lumii i prima din Europa i UE, dar i
pentru faptul c se afl la putere din anul 2005.

Dilma Rousseff, preedinta Braziliei, este a doua n acest top, aceasta fiind liderul celei de-a opta
economii globale i al statului care se afl pe locul 5 n lume ca i populaie. Park Geun-hye, este
preedint n Coreea de Sud, un alt stat din grupul celor mai mari puteri economice ale lumii,
numit G20.

Pe continentele Americii, femeile care conduc politic statele lor sunt: Michelle Bachelet
(preedintele statului Chile) i Gabriela Michetti (vicepreedinte n Argentina). Pn n 3 martie
2016 i Jamaica a fost condus de o femeie, Portia Lucretia Simpson-Miller, care a avut funcia
de premier.

Pe lng preedinta Coreei de Sud, n statele de pe continentul asiatic mai sunt i alte doamne n
funcii politice de prim plan, astfel: Tsai Ing-wen, care este prima femeie preedinte n Taiwan,
aleas n 2016; Aung San Suu Kyi (prima femeie preedinte al statului Myanmar); Bidhya Devi
Bhandari, efa statului Nepal i Sheikh Hasina Wajed, care ocup funcia de prim-ministru n
Bangladesh.

n Europa, alturi de Angela Merkel (Germania), gsim cele mai multe femei ef de stat i de
guvern: Dalia Grybauskaite (preedinte n Lituania), Atifete Jahjaga ( preedintele Republicii
Kosovo), Erna Solberg (primul ministru n Norvegia), Marie Louise Coleiro Preca (preedinte n
Malta), Beata Maria Szydo (Polonia) i Kolinda Grabar-Kitarovi (prima femeie aleas
preedinte n Croaia).