UNIVERSALISM MASCULIN.

Femeia este considerat n aceste teorii/ proiecii un brbat

incomplet, fie sub aspect calitativ, fie sub aspect cantitativ. Lipsa
amintit d seama tocmai de nzestrarea fundamental care ar face
din femeie, respectiv din brbatul neterminat, un brbat complet.
Este vorba despre diferena dintre norm i deviaia de la norm
printr-un defect structural, fie unul de natur calitativ, fie unul
de natur cantitativ, un defect datorit cruia femeia nu a ieit
brbat. Aceste teorii i imagineaz lumea ca fiind monocolor,
populat universal de o singur specie: o lume de brbai n
exclusivitate. UNIVERSALISM MASCULIN. Comparaia i
competiia sunt posibile i vor avea drept rezultat firesc o
ierarhizare n care femeia este termenul inferior. n mod firesc,
epocile n care aceast teorie este majoritar corespund i unei
relaii de maxim tensiune ntre brbai i femei: fie c ele snt
epoci de autoritarism masculin, precum Evul Mediu, fie c snt,
tocmai prin contrast, epocile emergenei feminismului, precum
secolul XVIII, datorit acumulrii unei frustrri generalizate a
femeilor. Interesant este faptul c singurul tip de relaie pozitiv
imaginabil ntre brbai i femei n cadrul acestei accepii este una
n care brbatul joac rolul maestrului, al profesorului gata s o
educe pe femeie. Figura femeii n aceast serie conceptual este
fie animalul (ca metafor subuman), fie eleva, pupila (ca metafor
a necesarei ucenicii feminine pe lng brbatul perfect).
Exemple: Aristotel, cele trei tipuri de suflet. Negarea dreptului la
raiune (dei, Aspasia profesoara lui Socrate, Ipatia femeie
filosof genial). Aristotel cldura corporal i modelul sexului unic
(genitalele pe dos), perpetuat n medicin de Galen. Teoria
mamei gazd pentru un strin (v. Eumenidele, Eschil). Sigmund
Freud i teoria invidiei de penis (complexul Oedip, complexul
Electra, teama masculin de castrare. Masculinitatea = competiie,
feminitatea = narcisism.)