L2.

Traductoare de lumina
1. Obiective
Determinarea caracteristicii unui fotorezistor
Determinarea caracteristicii unei fotodiode
Determinarea caracteristicii unui fototranzistor
Analiza circuitului semnalului de referinta, a detectorului de eroare si a amplificatorului
de putere

2. Echipament
Sursa de alimentare PSLC/EV
Modul experimental MCM12
Multimetru

3. Considerente teoretice
3.1. Concepte generale ale traductoarelor
Dispozitivele care convertesc o marime fizica in alta marime fizica se numesc
traductoare. In contextul acestui laborator, traductoarele se vor referi la dispozitivele ce
convertesc o marime fizica intr-o marime electrica. Marimea electrica de la iesirea unui
traductor poate fi tensiune, curent, rezistenta, etc. In majoritatea cazurilor, traductoarele nu
pot fi folosite direct, deoarece semnalul electric generat de acestea nu este adaptat circuitului
in care sunt integrate.
Semnalul de iesire al traductoarelor este prelucrat de un circuit de conditionare a
semnalului care adapteaza marimea de iesire a traductorului (rezistenta, tensiune, curent,
etc.) si gama de valori a acesteia pentru a putea sa fie folosita in alte parti ale circuitului.
Schema bloc generala a unui traductor este prezentata in Figura 1:

Figura 1 - Schema bloc generala a unui traductor

In functie de tipul marimilor de iesire, traductoarele pot fi impartite in traductoare

analogice si digitale. In cazul celor analogice, o marime fizica de intrare continua corespunde
unui semnal electric continuu la iesire, proportional cu cantitatea masurata. In cazul
traductoarelor digitale, marimea de iesire este formata dintr-un set de semnale discrete.
In termeni generali, conversia intre cele doua marimi se face cu absorbtie de energie,
de aceea, prezenta unui traductor reprezinta o sursa de perturbatie pentru procesul analizat.

1
3.2. Traductoare de lumina
Traductoarele de lumina transforma radiatia luminoasa intr-o cantitate electrica
(rezistenta, curent, etc.) si pot fi folosite nu doar ca traductoare de lumina, dar si ca
traductoare indirecte pentru alte marimi, cum ar fi pozitie, viteza unghiulara, etc.
Radiatia luminoasa este formata din regiunea spectrului electromagnetic ce include
componentele infrarosu, lumina vizibila si ultraviolet. Partea spectrului electromagnetic
vizibila ochiului uman se numeste radiatia vizibila sau lumina. Ochiul uman este sensibil in mod
diferit la radiatia luminoasa cu lungimi de unda diferite.
In Figura 2 este prezentata diviziunea spectrului electromagnetic. Se poate observa ca
partea vizibila este foarte ingusta.

Figura 2 - Spectrul electromagnetic

Interactiune dintre radiatia luminoasa si materie produce diverse efecte. Unul din cele
mai importante efecte este efectul fotoelectric, ce consta in eliberearea de electroni de pe o
suprafata metalica in urma incidentei radiatiei luminoase. In cazul materialelor
semiconductoare, efectul fotoelectric consta in generarea perechilor de electroni/goluri.
In primul caz, fenomenul se numeste fotoemisiv. In cazul semiconductoarelor, efectul
fotoelectric poate fi de doua tipuri:
1. Efectul fotoconductiv: conductivitatea unui semiconductor depinde de radiatia
luminoasa incidenta
2. Efectul fotoelectric la jonctiune (fotovoltaic): curentul printr-o jonctiune p-n
polarizata invers depinde de intensitatea radiatiei luminoase.
Daca jonctiunea nu este polarizata, o forta electromotoare este generata (efect
fotovoltaic). Dispozitivele din prima categorie se numesc fotorezistoare, iar cele din a doua
categorie includ fotodiode, celule fotoelectrice si fototranzistoare.

2
3.3. Fotorezistoare
Fotorezistoarele sunt componente semiconductoare pasive, fara jonctiuni. Cand
acestea sunt expuse radiatiei luminoase, fotonii cedeaza energie materialului semiconductor
si, daca energia este suficient de mare, se rupe legatura dintre electroni si goluri. Aceste
elemente, odata eliberate, cresc conductivitatea, reducand rezistenta materialului. In acest
fel, rezistenta scade pe masura ce intensitatea luminoasa creste.
La intuneric, fotorezistoarele se comporta ca izolatori, tinand cont ca rezistenta lor este
de ordinul M; in prezenta intensitatii luminoase puternice, rezistenta scade foarte mult, de
obicei avand valori de ordinul zecilor de .
Materialul din care sunt construite fotorezistoarele determina lungimea de unda
pentru care senzitivitatea dispozitivului este maxima. Cele mai folosite materiale sunt
cristalele de sulfid de cadmiu (CdS) sau sulfid de plumb (PbS) pentru senzori de lumina din
spectrul vizibil si cristale de selenida de cadmiu (CdSe) pentru senzori in domeniul infrarosu.
3.4. Circuit de conditionare a semnalului pentru fotorezistoare
In Figura 3, prin deconectarea jumperilor J1 si J3, rezistenta fotorezistorului poate fi
masurata direct cu ajutorul multimetrului, intre punctele 1 si 2 de pe modul. Prin conectarea
jumperilor J1 si J2, fotorezistorul este conectat la intrarea neinversoare a amplificatorului IC1.

Figura 3 Circuit de conditionare a semnalului pentru fotorezistor

Prin conectarea unuia din jumperii J10, J11 sau J12, amplificatorul IC1 este conectat in
configuratie neinversoare.
Semnalul de intrare este reprezentat de tensiune generata de divizorul de tensiune
compus din fotorezistor si rezistenta R1 (daca jumperul J3 este deconectat).
Potentiometrul RV1 este folosit pentru a seta tensiunea de iesire a amplificatorului IC1
la valoarea zero in conditii de intuneric, iar potentiometrul RV2 este folosit pentru a seta
valoarea maxima, in conditii de iluminare maxima.

3
 Iesirea circuitului de conditionare a semnalului IC1 este configurata astfel incat
iluminarii maxime (corespunzatoare unei tensiuni de 24V aplicata lampii L1) sa ii corespunda
o tensiune de iesire de 8V, in timp ce in conditii de intuneric, tensiunea de iesire este egala cu
0V. Rezistenta R2 este folosita ca un element de liniarizare a caracteristicii fotorezitorului.
3.5. Fotodioda
O fotodioda este similara ca si structra cu o dioda semiconductoare standard, fiind
compusa dintr-o jonctiune P-N. In conditii de intuneric, fotodioda se comporta ca o dioda
obijnuita. Sub incidenta luminii, energia fotonilor cauzeaza eliberarea perechilor de electroni-
goluri, crescand astfel curentul invers al diodei.
Valorile curentilor inversi in fotodiode sunt cuprinse in intervalul catorva nA pana la
zeci de mA. Cele mai utilizate materiale semiconductoare sunt siliciul, germaniu si galiu.
Daca o dioda nepolarizata fara o sarcina conectata este expusa radiatiei luminoase, la
terminalele sale se poate masura o tensiune generata in urma interactiunii intre radiatia
luminoasa si materialul semiconductor (efect fotovoltaic).
Daca o sarcina este aplicata diodei, va aparea un curent electric, ea comportandu-se
ca un generator de energie electrica. Acesta este principiul de baza de functionare a celulelor
fotovoltaice.
3.6. Circuitul de conditionare a semnalului pentru fotodioda
In Figura 4, cand jumperul J4 este deconectat si jumperul J5 este conectat, curentul prin
fotodioda PD poate fi masurat direct cu ajutorul multimetrului intre punctele 3 si 1 (tensiunea
de alimentare).

Figura 4 Circuit de conditionare a semnalului pentru fotodioda

Prin conectarea jumperilor J4, J5 si J6 (si deconectarea multimetrului), fotodioda este

conectata la intrarea neinversoare a amplificatorului IC1. Semnalul de intrare al

4
amplificatorului este tensiunea generata pe rezistenta R3 de catre curentul dat de fotodioda
in urma interactiunii cu radiatia luminoasa.
Prin conectarea unuia din jumperii J10, J11 sau J12, amplificatorul IC1 este conectat in
configuratie neinversoare.
Ca si in cazul fotorezistorului, ponetiometrul RV1 este folosit pentru a seta iesirea
amplificatorului IC1 la 0V in conditii de intuneric, iar potentiometrul RV2 este folosit pentru a
seta valoare maxima a tensiunii de iesire in conditii de iluminare maxima (8V).
3.7. Fototranzistorul
Un fototranzistor are o structira similara cu cea a unui tranzistor standard, insa baza sa
este expusa radiatiei luminoase. Fototranzistorii sunt in general de tip NPN, iar tensiunea intre
colector si emitor este pozitiva. Baza poate fi neconectata sau conectata la emitor printr-o
rezistenta. In acest caz, sensibilitatea fototranzistorului poate fi ajustata prin ajustarea
rezistentei folosite.
In conditii de intuneric, curentul de colector Ic este minim. Curentul creste odata cu
cresterea intensitatii luminoase ce genereaza un curent in baza fototranzistorului (prin
eliberarea perechilor electroni-goluri), curent ce este amplificat de catre fototranzistor.
3.8. Circuit de conditionare a semnalului pentru fototranzistor
In Figura 5, cand jumperul J7 este deconectat si J8 este conectat, curentul generat de
fototranzistor PT poate fi masurat direct prin conectatrea multimentrului intre punctele 5 si 1
(tensiunea de alimentare).

Figura 5 Circuit de conditionare a semnalului pentru fototranzistor

Prin conectarea jumperilor J7 si J9 (si deconectarea multimetrului), fototranzistorul este

conectat la intrarea neinversoare a amplificatorului IC1.

5
 Semnalul de intrare al amplificatorului este tensiunea pe rezistenta R4, generata de
catre curentul fototranzistorului, in urma expunerii jonctiunii baza-emitor la radiatia
luminoasa.
Prin conectarea unuia din jumperii J10, J11 sau J12, amplificatorul IC1 este conectat in
configuratie neinversoare.
Ca si in cazul fotorezistorului, ponetiometrul RV1 este folosit pentru a seta iesirea
amplificatorului IC1 la 0V in conditii de intuneric, iar potentiometrul RV2 este folosit pentru a
seta valoare maxima a tensiunii de iesire in conditii de iluminare maxima (8V).
3.9. Blocul de referinta si blocul de detectie a erorii (SET POINT si ERROR DETECTOR)
Blocul de referinta (SET POINT) din Figura 6 este reprezentat de divizorul de tensiune
format din rezistenta R18 si potentiometrul P1. Rolul sau este de a furniza semnalul de intrare
pentru detectorul de eroare (ERROR DETECTOR).

Figura 6 - Blocul de referinta si blocul de detectie a erorii

Actionarea potentiometrului P1 va face ca tensiunea de referinta sa varieze intre 0V si

8V. Aceasta valoare trebuie sa corespunda cu variatia marimii fizice masurate intre valoarea
minima si valoarea maxima.
Blocul de detectie a erorilor este un circuit de comparare a semnalului de referinta cu
valoarea atinsa la iesirea sistemului. El este format din amplificatorul operational IC3 conectat
in configuratie diferentiala, iesirea sa fiind egala cu diferenta dintre cele doua semnale de
intrare.
Prin conectarea jumperului J25, eroarea inversoare este conectata la iesirea blocului
LIGHT PROCESS & TRANSDUCERS, ce reprezinta blocul de reactie in cazul controlului automat
al iluminarii (Figura 7).
Prin conectarea jumperului J26, intrarea inversoare este conectata la iesirea blocului
TEMPERATURE PROCESS & TRANSDUCERS, ce reprezinta blocul de reactie in cazul controlului
automat al temperaturii (Figura 7).
Jumperul J27 conecteaza potentiometrul P1 la intrarea neinversoare a amplificatorului.

6
 Figura 7 - Imagine de ansamblu a blocului de referinta si a blocului de detectie a erorii

Cand blocul de reactie nu este necesar, jumperii J25 si J26 vor ramane neconectati, J27
va fi conectat si punctul 12 va fi legat la masa prin intermediului jumperului J0. In acest caz,
iesirea amplificatorului IC3 este egala cu tensiunea potentiometrului P1.
Daca este necesara introducerea unui semnal extern in circuit (de la un generator de
semnal), terminalul 12 va fi folosit pe post de intrare, jumperii J25, J26 si J27 vor ramane
neconectati, iar in acest caz, iesirea amplificatorului IC3 va fi egala cu tensiunea la terminalul
12, cu un defazaj de 180.
3.10. Amplificatorul de putere
Amplificatorul de putere (Figura 8) are rolul de a prelua semnalul de iesire al
regulatorului PID (terminalul 12) si a il amplifica in amplitudine, pentru a fi in gama acceptata
de catre actuator, dar si de a ii amplifica puterea, astfel incat semnalul sa poata fi aplicat
actuaroului direct.
Actuatorul analizat (lampa incadescenta) are o gama dinamica de 24V, pe cand iesirea
regulatorului PID are un interval de valori de maxim 8V. Amplificarea necesara astfel pentru
amplificatorul de putere este egala cu 3.
Amplificatorul operational IC8 este conectat in conexiune neinversoare. In acest caz,
amplificarea sa A este data de relatia: A = 1 + R35/R34. Deoarece R35 = 20k iar R34 = 10k,
amplificarea rezultata este egala cu 3.

7
 Figura 8 - Blocul amplificator de putere

Amplificatorul operational variaza tensiunea de iesire pana cand tensiunea in

colectorul tranzistorului T2 (aplicata actuatorului) atinge valoarea de intrare (terminal 18)
inmultita cu amplificarea lui IC8.

Figura 9 - Vedere de ansamblu a amplificatorului de putere

Odata cu cresterea tensiunii de iesire a lui IC8, curentul din baza tranzistorului T1 creste,
si, odata cu el, creste proportional si curentul de colector. Acest lucru duce la cresterea
tensiunii in baza tranzistorului T2, ceea ce duce la cresterea curentilor de emitor si colector ale
acestuia, curenti ce determina tensiunea finala aplicata actuatorilor.
Dioda D2 are rolul de a proteja tranzistorul T1 te tensiunile inverse ce pot aparea.

8
4. Experiment
4.1. Nota asupra sursei de lumina
Lumina necesara pentru partea experimentala a lucrarii este furnizata de o sursa de de
lumina incadescenta cu o lampa cu filament din tungsten, alimentata la tensiunea de 24V, ce
produce o intensitate luminoasa I egala cu 3cd. Aceasta lampa este pozitionata in interiorul
cutiei negre de pe modul, localizata in blocul LIGHT PROCESS & TRANSDUCERS. Pentru
desfasurarea lucrarii de laborator, se vor neglija efectele de refexie a luminii din interiorul
cutiei (motiv pentru care peretii cutiei sunt de culoare neagra), sursa de iluminare se considera
punctiforma iar radiatia luminoasa se considera uniforma in toate directiile.
4.2. Caracteristica fotorezistorului
Deconectati toti jumperii de pe modul, setati toate intrerupatoarele din partea de sus
pe pozitia OFF (Figura 10), conectati modulul la sursa de alimentare PSLC/EV.

Figura 10 - Configuratia initiala a experimentului

Reglati tensiunea de alimentare Vcc la +24V. Conectati jumperii J0, J27, J28, J31, J33, J35,
J49, J51 pentru a obtine circuitul din Figura 11.

Figura 11 - Conectarea jumperilor pentru determinarea caracteristicii fotorezistorului

Conectati multimetrul in modul de masurare a rezistentei intre terminalele 1 si 2,

pentru a masura fotorezistenta PR (Figura 12).
Reglati potentiometrul P1 pentru a obtine valoarea de 0V la terminalul 13. Masurati
rezistenta PR si notati valoarea in Tabel 1. Variati potentiometrul P1 pentru a obtine toate
valorile din tabel si repetati masuratorile.

9
 Figura 12 Conectarea multimetrului pentru determinarea caracteristicii fotorezistorului

Set point [V] RPR []

0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
Tabel 1 - Tensiunea fotorezistorului

Cerinta 1: Desenati graficul caracteristicii fotorezistorului in functie de tensiunea de intrare

(terminal 13).
Cerinta 2: Cum poate fi carcaterizata forma caracteristicii fotorezistorului?
a. liniara
b. logaritmica
c. hiperbolica
d. exponentiala
4.3. Caracteristica fotodiodei
Din configuratia anterioara, conectati jumperii J4 si J5 pentru a obtine circuitul din
Figura 13.
Reglati potentiometrul P1 pentru a obtine o tensiune de 0V la terminal 13. Conectati
multimetrul intre terminal 4 si GND, pentru a masura tensiunea pe rezistenta R3 (VR3).
Curentul prin fotodioda va fi calculat cu ajutorul relatiei: IPD= VR3/R3 (R3 = 100K).
Notati valoarea in Tabel 2. Variati potentiometrul P1 pentru a obtine toate valorile din tabel si
repetati masuratorile.

10
 Figura 13 Conectarea jumperilor si a multimetrului pentru determinarea caracteristicii fotodiodei

Set point [V] IPD [A]

0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
Tabel 2 - Curentul fotodiodei

Cerinta 3: Desenati graficul caracteristicii fotodiodei in functie de tensiunea de intrare

(terminal 13).
Cerinta 4: Cum poate fi carcaterizata forma caracteristicii fotorezistorului?
a. liniara
b. oscilanta
c. exponentiala
d. logaritmica
4.4. Caracteristica fototranzistorului
Pornind de la ultima configuratie, deconectati jumperii J4 si J5 si conectati jumperul J8
pentru a obtine circuitul din Figura 14.
Conectati multimetrul intre terminalele 1 si 5 pentru a masura curentul de colector al
fototranzistorului IPT.
Reglati potentiometrul P1 pentru a obtine valoarea de 0V la terminalul 13. Masurati
rezistenta PR si notati valoarea in Tabel 3. Variati potentiometrul P1 pentru a obtine toate
valorile din tabel si repetati masuratorile.

11
 Se introduce o eroare in circuit. Actionati comutatorul S1 in pozitia ON (Figura 10).
Repetati masuratorile de la pasul anterior.

Figura 14 Conectarea jumperilor si a multimetrului pentru determinarea caracteristicii fototranzistorului

Set point [V] IPT [A]

0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
Tabel 3 - Curentul fototranzistorului

Cerinta 5: Desenati graficul caracteristicii fotodiodei in functie de tensiunea de intrare

(terminal 13).
Cerinta 6: Cum poate fi carcaterizata forma caracteristicii fotorezistorului?
a. constanta
b. oscilanta
c. exponentiala
d. liniara
Cerinta 7: Ce eroare a fost identificata in urma actionarii comutatorului S1?
a. lampa nu este alimentata
b. tensiunea de alimentare a lampii este prea mica
c. traductoarul nu mai este polarizat
d. referinta este conectata la masa

12
Cerinta 8: Care semnal are amplitudinea mai mare: semnalul generat de fotodioda sau cel
generat de fototranzistor?
a. semnalul generat de fotodioda
b. semnalul generat de fototranzistor
c. depinde de tensiunea de alimentare
d. cele doua semnale sunt egale
Cerinta 9: Care este explicatia raspunsului de la intrebarea precedenta?
a. amplificarea diodei este mai mare decat cea a tranzistorului
b. iesirea tranzistorului este egala cu cea a diodei, inmultita cu amplificarea sa
c. pentru ca amplitudinea tensiunii de alimentare creaza o modulatie de semnal
d. pentru ca cele doua componente sunt realizate din acelasi material
Cerinta 10: Care dintre cele trei traductoare are cea mai slaba liniaritate?
a. fototranzistorul
b. fotodioda
c. fotorezistorul
d. toate traductoarele sunt comparabile din punct de vedere al liniaritatii
4.5. Blocul de referinta, detectorul de eroare si amplificatorul de putere
Reglati tensiunea de alimentare Vcc la +24V. Conectati jumperii J0, J27, J28, J31, J33, J35,
J49, J51 pentru a obtine circuitul din Figura 15.

Figura 15 - Conectarea jumperilor pentru analiza blocurilor de referinta, detectie a erorii si amplificator de putere

Cerinta 11: Care este amplificarea teoretica a amplificatorului detector de eroare (IC3) atunci
cand rezistentele R19, R20, R21 si R22 sunt egale intre ele?
a. 0,1
b. 1
c. 10
d. 100
13
Cerinta 12: Care este amplificarea teoretica a amplificatorului putere (IC8)?
a. 0,3
b. 1
c. 3
d. 10
Reglati potentiometrul P1 pentru a obtine valoarea de 0V la terminalul 13. Masurati
tensiunea de eroare Verr (terminal 14) si tensiunea de iesire a tranzistorului T2 Vout (terminal
19) si notati valorile in Tabel 4.

Set point [V] Verr [V] Vout [V]

0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
Tabel 4 Amplificarea detectorului de eroare si a amplificatorului de putere

Cerinta 13: Desenati graficele caracteristicilor amplificatoarelor de eroare (Verr) si de putere

(Vout) in functie de tensiunea de referinta.
Cerinta 14: Care este amplificarea masurata a amplificatorului detector de eroare (IC3)?
a. aproximativ 0,1
b. aproximativ 1
c. aproximativ 10
d. aproximativ 100
Cerinta 15: Care este amplificarea teoretica a amplificatorului putere (IC8)?
a. aproximativ 0,3
b. aproximativ 1
c. aproximativ 3
d. aproximativ 10
Reglati potentiometrul P1 pentru a obtine valoarea de 4V la terminalul 13. Masurati
valorile de iesire ale urmatoarelor blocuri: ERROR DETECTOR (terminalul 14), OUT PID
CONTROLLER (terminalul 18) si POWER AMPLIFIER (terminalul 19).
Se introduce o eroare in circuit. Actionati comutatorul S6 in pozitia ON (Figura 10).
Repetati masuratorile de la pasul anterior.
Actionati comutatorul S6 in pozitia OFF. Variati potentiomtrul P1 si masurati tensiunea
de intrare (terminal 13) si tensiunea de iesire (terminal 14) a amplificatorului IC3.

14
 Se introduce o eroare in circuit. Actionati comutatorul S9 in pozitia ON (Figura 10).
Repetati masuratorile de la pasul anterior.
Cerinta 16: Ce eroare a fost identificata in urma actionarii comutatorului S6?
a. amplificarea detectorului de eroare s-a schimbat
b. tensiunea la terminalul 18 s-a modificat
c. terminalul 18 este conectat la masa
d. amplificarea amplificatorului de putere s-a schimbat
Cerinta 17: Ce eroare a fost identificata in urma actionarii comutatorului S9?
a. tensiunea de referinta de +12V lipseste pe rezistenta R18
b. amplificatorul IC3 nu este alimentat
c. tensiunea de intrare a amplificatorului IC3 este mereu egala cu 0V
d. tensiunea de iesire a amplificatorului IC3 este mereu egala cu 8V
Cerinta 18: Legea ce leaga semnalul de iesire al blocului ERROR DETECTOR de cele doua
semnale de intrare este:
a. liniara
b. exponentiala
c. logaritmica
d. hiperbolica
Cerinta 19: Ce fel de conexiunea este cea folosita pentru amplificatorul IC3?
a. comparator
b. integrator
c. diferential
d. derivator

15