Sunteți pe pagina 1din 32

CURS 10 Aplicatii si solutii

INFORMATICA INDUSTRIALA As. drd. ing. Valentin STEFANESCU

Introducere
2

Multitudinea de aplicatii industriale existente au condus la dezvoltarea de solutii capabile sa rezolve problemele impuse de fiecare Astfel, utilizarea unui anumit tip de retea industriala se face in fuctie de tipul aplicatiei si cerintele acesteia De asemenea, aplicatiile industriale sunt organizate ierarhic, fiecare nivel avand cerinte diferite Modul in care este conceput software-ul de control influenteaza tipul retelei care este adoptata Pentru ca o solutie sa fie aleasa, trebuie inteles modul in care dezvoltatorii au privit lucrurile cand au realizat solutia respectiva

Introducere
3

In acest curs vom prezenta mai intai modul de organizare a productiei Vom detalia constrangerile introduse de alegerea unui tip de retea de comunicatie (erori, intarzieri) si impactul lor asupra sistemului Diferite abordari in dezvoltarea aplicatiilor de control vor fi discutate In final, vom da cateva exemple de retele industriale, aplicatiile lor in practica si modul in care acestea isi realizeza sarcinile

Ierarhia de productie
4

Controlul unui sistem de productie este asigurat de o multitudine de calculatoare, situate pe diverse niveluri ierarhice Retelele de comunicatie asigura comunicatia intre calculatoarele de pe acelasi nivel, cat si cea cu anumite calculatoare de pe nivelurile adiacente Regulal generala in procese industriale spune ca cerintele temporale sunt cu atat mai stricte cu cat aplicatia curenta este mai aproape de procesul fizic (nivel inferior) In mod similar, cantitatea de date creste pe masura ce se urca in ierarhie

Ierarhia de productie
5

Ierarhia de productie
6

Pozitia aplicatiei in ierarhie influenteaza si modul in care software-ul de control este dezvoltat Obiectivul principal al unui sistem de control este sa gestioneze procesul industrial, cu datele de la senzori, si sa actioneze asupra lui prin intermediul actuatorilor (nivelul 0) Senzorii si actuatorii sunt conectati la primul nivel de automatizare (nivelul 1), unde fiecare dispozitiv controleaza o variabila a procesului pentru a o mentine in intervalul stabilit pentru procesul respectiv (nivelul 2)

Ierarhia de productie
7

Nivelul 3 actioneaza asupra unui grup de elemente pentru a optimiza operatiile sau secventele de operatii comune pentru diverse elemente Nivelul 3 primeste comenzile si furnizeaza rezultatul catre nivelul 4 (DCS Distributed Control System) Instrumentele de pe nivelurile 1-3 trebuiesc de asemenea sa poata sa isi faca singure o diagnoza, sa detecteze situatii de urgenta si sa ia decizii singure daca au suficiente informatii In caz contrar, trimit datele catre nivelul superior pentru a primi instructiuni

Ierarhia de productie
8

Nivelul 4 asigura optimizarea productiei prin planificarea operatiilor si dispozitivelor care au acces la resurse, precum si asigurarea disponibilitatii acestora Nivelul 5 corespunde cu elaborarea unui singur produs sau a unei familii de produse. Aici are loc planificarea produsului Nivelul 6 este nivelul cel mai inalt si aici se regasesc functiile de design ale produsului, managementul resurselor, managementul de nivel inalt

Tipuri de procese
9

Procese controlate de calculatoare sunt clasificate in doua mari categorii:


Procese

continue Procese discrete

Un exemplu de proces continuu este reglarea temperaturii intr-un reactor Pentru aceasta, informatia de la un senzor e citita periodic si sistemul de control face ajustarile necesare pentru a mentine temperatura in limita acceptabila Un exemplu de proces discret este controlul unui lift

Tipuri de procese
10

Acesta raspunde numai la comenzi externe ce pot veni la orice moment de timp Deci, acest sistem este controlat de evenimente si nu de timp De exemplu, liftul trebuie sa reduca viteza cand senzorul de proximitate al etajului dorit este activat (in acelasi timp senzorii celorlalte etaje sunt dezactivate) si trebuie sa opreasca cand a ajuns la etajul dorit In acest timp pot aparea alte comenzi care fie modifica comportarea liftului, fie sunt doar memorate

Tipuri de control
11

In functie de tipul procesului, se folosesc doua categorii distincte de control:


Control

bazat pe timp pentru sistemele continue sau discrete controlate prin interogare periodica sau ciclica Control bazat pe evenimente pentru sistemele discrete controlate prin intreruperi sau evenimente interne software

Sistemele care sunt controlate in functie de timp implementeaza un algoritm de control sub forma de bucla Bucla de control citeste intrarile, calculeaza noile valori si comanda instrumentele de executie

Tipuri de control
12

Aceste sisteme sunt sensibile la durata perioadei, precum si la oscilatii, in special cele din timpul pornirii (in special sistemele de control al motoarelor) De asemenea, este importanta si momentul citirii intrarilor pentru stabilitatea sistemului In cazul unui sistem cu mai multe intrari, algoritmul presupune ca ele sunt citite simultan, insa daca un singur procesor este folosit pentru aceasta, acest lucru nu este adevarat Citirile trebuiesc insa sa fie cat mai apropiate pentru a nu influenta in mod negativ stabilitatea sistemului

Tipuri de control
13

Sistemele discrete controlate pe baza de evenimente executa anumite sarcini doar atunci cand un anumit eveniment (trigger) se produce Acesta este detectat de un circuit (sau software) care monitorizeaza in pemanenta starea sistemului Timpul care trece din momentul detectiei evenimentului pana cand a fost generat raspunsul este dictat de cerintele aplicatiei In cazul acestor sisteme apare notiunea de prioritate, unele evenimente fiind mai importante ca altele si raspunsul pentru ele trebuie sa se produca rapid (exemplu: oprire de urgenta)

Modele de comunicatie
14

In functie de tipul sistemului, este ales tipul retelei Pe un calculator pot exista mai multe aplicatii ce ruleaza simultan Aceste pot fi de acelasi tip, sau de tipuri diferite De asemenea, un sistem complex nu este doar pe baza de timp sau pe baza de evenimente Este format din mai multe subsisteme, de un tip sau altul, care trebuiesc sa comunice intre ele Astfel, este important ca reteaua folosita sa fie aleasa in functie de tipul sistemelor ce o folosesc

Modele de comunicatie
15

Cel mai folosit model de comunicatie este cel clientserver In acest model, interactiunea se face prin mesaje de cerere si raspuns Clientul este un proces care cere ca o actiune sa fie facuta de alt proces (server) Server-ul realizeza operatiile si returneaza un mesaj cu raspunsul Termenii client si server se refera doar la rolul sistemelor in comunicatie Un client pentru un proces poate fi server pentru un altul

Modele de comunicatie
16

Modele de comunicatie
17

Acest model are o serie de dezavantaje:


Timpul

nu este luat in calcul Nu se poate garanta ca timpul de cand a fost lansata cererea pana cand a fost primit raspunsul se incadreaza in limitele admise Daca un client face cereri catre mai multe servere, acestea sunt facute secvential De asemenea, daca un server primeste aceeasi cerere simultan de la mai multi clienti, acestea sunt tratate secvential si raspunsurile pot fi diferite Exemplu: doi clienti cer valoarea citita de un senzor atasat server-ului. Cele doua valori pot fi diferite, deoarece cererile sunt tratate pe rand

Modele de comunicatie
18

Pentru a rezolva problemele modelului client-server a fost dezvoltat modelul producer-consumer (publishersubscriber) In acest model, informatia are un producator si unul sau mai multi consumatori Cand informatia este pregatita, ea este transmisa in retea si consumatorii care au nevoie de ea o pot folosi Printre avantajele acestui model se numara faptul ca producatorul si consumatorul nu trebuiesc sincronizate (daca informatia e deja disponibila, ea este folosita, daca nu, se presupune ca nu exista informatii noi)

Modele de comunicatie
19

De asemenea, acesta este un model multipoint spre deosebire de client-server care este un model pointto-point Informatia este transferata tuturor consumatorilor, astfel reteaua este folosita eficient De asemenea, toti consumatorii lucreaza cu aceleasi valori

Modele de comunicatie
20

Totusi, deoarece un consumator nu poate asocia informatia cu o anumita cerere, trebuie sa cunoasca vechimea acesteia Pentru aceasta s-a introdus un nivel suplimentar: distribuitor Acest nivel introduce o separare suplimentara si decide cand informatia este transmisa Astfel, aceasta nu mai este transmisa imediat ce este produsa, ci in functie de regulile definite de distribuitor Acest model se numeste producer-distributor-consumer

Influenta erorilor si defectiunilor


21

In mod ideal, erorile si defectiunile trebuiesc evitate in sistemele de productie, in special cele de precizie Totusi, ele pot aparea, iar influenta lor trebuie minimizata In functie de valoare, erorile pot fi valori nedefinite sau valori definite, insa incorecte pentru intrarile curente In functie de timp, erorile pot fi de omisie sau de timing (prea devreme sau prea tarziu) Retelele au fost concepute pentru detectia si corectia erorilor

Influenta erorilor si defectiunilor


22

Pentru aceasta operatiune se folosesc trei tipuri de redundanta:


Redundanta

temporala Redundanta resurselor fizice Redundanta informatiei

Fiecare sistem are un numar de erori care nu le poate detecta Cele legate de timp sunt de obicei detectate cu ajutorul timer-elor De asemenea, in sistemele pe baza de timp, detectia erorilor e usoara deoarece sistemele transmit periodic

Influenta erorilor si defectiunilor


23

Pentru sistemele pe baza de evenimente, lucrurile sunt mai complicate Erorile se semnaleaza printr-un mesaj de acknowledgement negativ Erorile de timp sunt semnalate prin lipsa acknowledgement-ului intr-un anumit interval In aceste cazuri, mesajul e retransmis pana cand transmisia reuseste sau se atinge numarul maxim de repetari De asemenea, nu se poate face diferenta intre o eroare de omisie si o defectiune a nodului

Parametri pentru luarea deciziei


24

Cand trebuie aleasa o retea, trebuie sa se tina cont de urmatorii parametri:


Modelul

de comunicatie sistemele distribuite folosesc modelul producer-distributor-consumer pe cand cele ierarhice pot folosi modelul client-server Tipul de trafic traficul poate fi sporadic (bazat pe evenimente), periodic sau ciclic (bazat pe timp) Topologia si mediul de transmisie daca structura e arborescenta pot aparea restrictii in lungimea ramurilor sau pentru numarul de noduri Imunitatea la zgomot si interferente EM nivelul fizic ales trebuie sa ofere o imunitate crescuta la factori externi si in medii dificile

Parametri pentru luarea deciziei


25

Erori

Acestea nu pot fi evitate in totalitate, insa prin cablarea corecta si respectarea restrictiilor de topologie pot fi mentinute la un nivel cat mai mic. Aplicatia trebuie informata de aparatia erorilor Eficienta Rata de transfer utila este mult sub cea nominala. Datorita bititlor de overhead, CRC, algoritmi de acces, intarzieri ale raspunsului si ale aplicatiei, rata de transfer efectiva este redusa semnificativ. Astfel, pentru a transmite 16 biti sunt necesari aproximativ 1000 biti in cazul Ethernet, 450 pentru PROFIBUS, 200 pentru CAN si aproximativ 90 pentru FIP (Factory Instrumentation Protocol)

Exemple
26

Exista o multitudine de solutii pentru diverse aplicatii, insa in aceasta sectiune vom pune accent pe solutiile studiate in cursurile precedente Astfel, in industria auto se foloseste reteaua CAN care a inlocuit cu succes topologia point-to-point care era folosita in trecut CAN ofera un timp de raspuns foarte bun, cu un overhead minim, astfel transmisia se face eficient De asemenea, modul de arbitrare al accesului nu cauzeaza intreruperea transmisiei Nu in ultimul rand, posibilitatile de detectie a erorilor o recomanda pentru acest tip de aplicatii

Exemple
27

Exemple
28

Reteaua HART permite transmiterea unui semnal analogic si a unui semnal digital pe acelasi mediu Este deosebit de utila in medii dificile, unde alimentarea dispozitivelor trebuie facuta direct din bus O astfel de retea suporta pana la 15 dispozitive alimentate de pe bus, insa pot fi conectate mai multe cu alimentare separata Semnalul analogic asigura alimentarea, iar cel digital transmite informatia Viteza de comunicatie insa este scazuta, astfel ea este folosita in special in medii dificile

Exemple
29

Exemple
30

PROFIBUS este folosit in general in aplicatii care necesita transfer ciclic de date Acest lucru se datoreaza modelului de token passing pe care acesta il implementeaza Intr-o configuratie standard, pot fi conectate pana la 127 de dispozitive PROFIBUS functioneaza in regim master-slave Deoarece este un standard deschis, este folosit in multe aplicatii Un alt avantaj este ca poate fi extins prin PROFINET pentru a ingloba mai multe subsisteme

Exemple
31

Exemple
32

Pentru foarte multe aplicatii se pot folosi solutii nonindustriale sau solutii bazate pe Ethernet Acest lucru este posibil in acele etape ale procesului de productie unde constrangerea de real-time nu este importanta De asemenea, pentru configurare si diagnoza se pot folosi astfel de solutii care prezinta avantajul costurilor scazute si usurinta de implementare Decizia asupra unei solutii trebuie sa tina seama si de posibilitatile de extindere, dar si de posibila dezvoltare viitoare a protocolului ales