C7 624.388, REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 1913/13-83 8 . CONSULIUE NATIONAL . perru srunyA | DETERMIN. EN-DE FUNDARE, Inlocuieste : REA CARACTERISTICILOR STAS 1919)13-73 Si. TEHNOLOGIE DE COMPACTARE —_. ceal INSTTTUTUL ROMAN CClasticareaalfanumeric& i Incerearea Proctor eas STANDARDIZARE Terrain de tondaton Ocnovamnn Foundation soit PRMINATION DETERMINATION OF COMPACTION Bian eatanactuns tics DE. GoMPAcTAG ctor is saat Proctor . Memaranwe’ [postop Reproducerea, interzist, 1 GENBRALITATI 4F. 483 L1 Obieet Prezentul standard go referd Ia determinarea in labo tare ale piminturilor, pr Proctor. racteristicile de compactare sint umidititile optime de compactare (Way si wes) le in stare yscath, masime alo piimintalui (pv qq, $1 6a") pentru meercdirilo efeet tate in domeniile de wmiditate wmed si useat 12 Domeniu di Caracterist tare L. Tn functie de valoarea ly ‘eristicilor de compae: tabilese pentru un anumit lucru mecanic de compac ile de compacts Jui mecanie de compactare se deosebese dou inesredir Proctor re L = 0,6 Siem; ave TL = 2,7 Fem*, area Proctor normali se foloseste, in general, pentru stabilirea caracteristi lo ternsamentelor de drumuri, inelusiv stratul de forms conform STAS 2914-69. ‘pentru terasamente ln aeroporturi, locur orafii, Imbundtiitire: incerearea Proctor normal Aneerearea Proctor modifieatit, in The de compactare si do cale feraté conform STAS 7582-81, precum de parcare, platforme auto, diguri gi baraje de piinint pentru hidroaxn terennrilor de fundare E E E g a 3 a i i E Ine Proctor. modificata se foloseste la stabilirea caracteristicilor de eompactare Je straturilor de baz i ale straturilor gi substraturilor de fundatie pentru drumuri executate conform STAS 6400-73, STAS 10473/1-76 5i STAS 8840-72. , baraje de pimint ete.) se pot utiliza gi alte yalori ale In fare, ct acordul factorilor interesati Pentru uncle crului mecanic specific de ¢ Ineriri (digui ipa 1.9. _Tuserul mecanio mpeiti de compactaro (1). ix Jnserearea Proetor se calenleaai ev relatia : moh a Aa in care: mm masa maiului, in ky; 4g acceleratia gravitatie’ = 9,807 m/s hy inaltimea de cidere a maiului, in m; 8 numival de lovituri pe fiecare strat ; g A aria sectiunii cilindrulni, in em*; a a © grosimea stratului de plimint compaetat, in em. a gz 2 E |Aprobat oe | _ INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Elaborat tnifil in 1200 Data intrérit in vigoare : & Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Revizuit in 1973 yi 1082 1983-02-01 S ‘Telex 11312 CNST RSTAS 1913) i 2 PRINCIPIUL MBTODET Metoda consti din compactarea cu acelasi Iueru mecanie specific de compactare a. unor probe de pimint cu diferite umiditi{i, in vederea stabilirii valorilor maxime ale densitigii in Stare useatai sau ale grentiifii volumice in stare useatii, corespunzitoare umiditifii optime in domeniile useat si umed. S 3 APARATURA 1 Aparat Proctor SAA Cilindri cu inele prelungitoare gi plici de baz’ conform fig. 1. Tn funetie de dimensiunea maxim’ a particulei de piimint se folosese trei mia cilindri, conform tabelului 1. Prin dimensiunea maximi a particulei de pitmint se injelegw n rimea diametrului ochinlui de ciur prin care trece ecl putin 75%, din material mi de Tabet 1 Diameteu! int fnatimes y al cilia Ahead a hs | *) Se pot atiiza gi eiinait avtnd #100 mun ‘ rT 3 | 1 | I 3 | , . i 7 | it “J Lt lye yt ret Cilindrit sint prevéizufi ex urvehi pentru prindere de placa de baz gi pentru solidarizare ca inelal prelungitor.-3- STAS 1913/13-83 ) 3.1.2 Dou’ plici de metal de 5 mm grosime si diametrul dé'149 mm si 249 mm, pentru apa- ratul cu cilindrul avind d = 150 mm, respeetiv 250 inm (fig. 2). 3.1.3 Mai de compactare manual, format dintr-o greutate eilindried solidard liscazi in interioral unui ghidaj cilindrie (fig. 3, In funetie de lucra mecanie specific de cor, rei miivimi de maiuri conform tabelului re ee Proctor normals 100. st el 150. Proctor mioditieata 100 st 150 [00 |_to | 4 Proctor normal st mo | ical say | tio | 6c | 110 3.14 In locul aparaturii mantiale se pot folosi si alte aparate, eu conditia respectirii dimen nilor gi realizirii lucrului mecanic specific de compactare. Acestea trebuie s& fie dotate cu pentra menfinerea constant a inilfimii de ciidere, iar numirul de lovituri si fie iform pe suprafata stratului de pimint. Baza cilindrului de compactare trebuie si ia de rigiditate prevaznta la pet. 5.4. ‘izia de 0,01 g. Balan(it tehnick 1 (farmaceutiex) en sarcina de 500 g st cu prec 3.2.2 Balan tehnick 3, cu sareina de 5000 g gi eu preeizia de 5 g. 3.3 Baseulii zecimal eu sareina de 50 kg. 34 Efuvii eu temperaturli constant, reglabila la 105 °C. : 3.5 Ciurari en ochinri rotunde cu dimensiunea oehiurilor de 3,15 mm; 7,1 mm; 20 mm $131,5 mm, conform STAS 1078-73 si 1077-67. 3.6 Right metalica de nivelare, cutit de laborator, seat, perii de eurifat, eilindru de sticlii gradat cu eapacitatea de 250 em’, sticle de ceas sau’ capsule pentru determinarea umiditifii, Stropitori, tivi pentru useare gi amestec.STAS 1913/13-83 -4- 4 PREGATIREA PROBELOR 41 _ Cantitatea de material necesari pentru o proba elt si cantitatea totali de material ne cesar se stabilese in funefio de dimensiunea maxims a particulei gia lucrului mocanie specific de compactare L conform tabelutui 4. 42 Dact materialul confine piatra triabili, care prin compactaro ist modifick granulozi- fatea prin spargere, se pregitese initial nomi san zee probe. 4.3 Dack materialul este de tip loessoid san daci contin o eantitate maro do fraetinne argilo asi (se firimijeazi en greu), se pregitese sapte san opt probe. 44 Cantitatea totalii do material necesari incercitrii 80 usned in acr pina la o umiditate selizuti (Inferioar’ cu 8...14 procente fa{a de limita, minimi a umiditatit optime prosupuse, conform tabelutui 3) pentru materiale coozive gi pink la uscare complet pentru materiale ne- coezive. Usearea probei poate fiefeetuat si in etuvi, la o temperaturi maxims de 50 °C pentru materiale coozive yi de 105 °C pentru materiale necoezive. Tabetut Denumniteg pimintulus confor: | STAS 121K Nisip araitos Nisip_pritos 45 In cazul materialulni eu fracfiuni cu dimensiuni peste cea corespunzitoare mirimii cilindrulni stabilit pentru ineeredri, acestoa so eliming prin eornore dupi uscarea completa.» materialului in etuvi la temperatura maxim’ de 50 °C in cazul materialelor coezive gi de 105 °C. in cal eelor necoezivo. Se calculeazis raportul, r, dintre cantitatea do material eu’ dimensiuni peste dimensiunea maxima si cantitatea total de material, care nu trebuio si depigosed. 0,25 5 MODUL DE LUGRU aT intitatea de material progititd pentru o probis conform pet. 4 so intinde pe masa de Tern sau intr-o tava. Tn cazul materialelor coezive, in vederea asiguririi unei umeziri uniforme se recomanda, ca piimintal si fie astfel farimifat inctt sk treack cu usurint’ prin ciurul cu diametrul ochiului de 3,15 mm. Se pune cantitatea de ap% necesari, masurat’t eu ajutornl cilindrului gradat, in mod cit mai uniform, sub form de ploaie, ou ajutorul unui stropitor. Cantitatea de api necesari pentru prima incereare de compactare se stabileste astfel ea umiditatea pimintului si fie en 8...14 procente fat de limita minim’ a umiditX{ii optime presupusi cores punziitoare dome- niului umed.-5— STAS 1913/13-83" Dupi adiugarea apei se asiguré omogenizarea amestecului, fie manual, fie cu ajutorul unui malaxor cu amostecate forjati. Proba so las’ in repaos intr-un recipient inchis circa 15 minute in cazul piiminturilor necoezive, 2...3 ore in cazul celor slab coezive sau cu coeziune mijlocie gi cel pujin 15 oro in eazul piininturilor foarte coezive. Dupi acest interval de timp proba se amesteck din nou pind ln omogenizarea oi co- respunziitoare. 5.2 _ in caml matorialelor necoezive prima incereare de compactare se efectueaz eu mate- rialul complet scat. 5.3 Compactarea materialului se efeetueazi conform datelor indicate tabelul 4, Tabetul 4 ‘Namarul de loviturt pe flecare Cantitatea de material san | Pues | smartest Fergie Cs inte hea | maxims | eee pentru e probi | total iin [a partien- | = — é aint jncecarel Peter | "tor normal | tor modest 1 rotar PIER Petar Dae | PPLE | mot | or | moat | PP | Toate Peas | gormas | Modi E norma | ™20* | rma | "el ~D= le] ta | wo | ona 26 | jas 1 |, | 2 150, 000 > 70 jo | da | 3 2 ao | nts %0 im |e a % | i | t 5. So progiitesto cilindrul metalic, fixindu-i placa de bazi si so eintiireste ma. Se fixeaz’ inelul prelungitor. Ln timpul compactarii aparatul va fi agezat pe un, suport rigid @ edrui mast va fi de ecl putin einci ori masa aparatului umplut cu material 5.5 Proba do material se introduce in cilindru in straturi cu grosimi aproximatiy egale. Fiecare strat se compacteazi prin batere, in mod uniform pe suprafajii cu maiul Proctor, gren- tatoa find Ifsata s4 cada liber. Loviturile necesare compactirii unui strat trebuie aplicate fuird intrerupere, la intervale de 1,2. . 2,08 in caul maiului cu masa de 2,5 kg sau de 4,5 kg gi la intervale de 2,0...2,5 8 in cazul maiului cu masa de 15 kg. ‘Pentrn realizarea unei compactiri uniforme, loviturile se vor da pe un cere periferic, apoi pe altul mai mic interior, ficcare loviturd noui acoperind 1/3... 1/2 din suprafata de batero rooadent Proce nainte de introducerea materialului necerar unui nou strat se ecarifie’ eu cufitnl su- prafata stratului compactat pentru realizaroa infriifirii acestora. 5.6 Nivelul superior al ultimului strat, dup compactare, trebuie si depageasci marginea cilindrului, dar nu cu mai mult de 5 mm. Dupi ce se scoate inclu! prelungitor, ge taie materialul Ia nivelul cilindrului eu ajutorul eupitului si se niveleazi cu rigla metalied. 8.7 Se perie materialul ciizut pe placa de baz& gi se cintdregte cilindrul cu material, ob- finind masa m. 5.8 Lamateriale ce confin o eantitato mare de particule eu dimensiuni mari, la care nu esto posibilé netezirea suprafefei probei, se pune pe suprafata ultimulul strat o plact de metal (fig. 2), inainte de a se aplica ultimile einei lovituri de compactare. Du’ compactare, se determing distanta dela margines de sus a prelungitorului la plac, prin masurari in trei puncte amplasate Ia distante egale pe perimetrul prolungitorului. Valoarea medic a acestei distante, inclusiv gro- simea plicii se seade din indljimea totala a cilindrului en inelal prelungitor, in vederea detarmi- ‘nari volumului ocupat de material. In aceasta situatie la inceputul operatiei de compactare se cintiresto eilindral eu placa de baz, inelul prelungitor gi placa. 5.9 tncazul pininturilor necoczive eu un grad mic de neuniformitate sau eu granulajio mare (nisipuri mari, pictriguri), undo in primul caz maiul de compactare las o urmd adinek (peste 10 mm) iar in al doilea eaz exist pericolul ea granulele si tari din cilindru in timpul compact, 6 reduce iniljimon de ekdere a maiull fa jumitate gi re dubleaz ‘mumirul 1o- vitarilor. 5.10 Se scoate materialul din cilindru, Pentru determinarea umiditai{ii medii a materialului, 56 iau minimum trei probe (de la partea inferioar, mijlocie gi superioara a cilindrului). Tn cazul piminturilor necoezive masa probei de material pentru doterminarea umidi- ‘tifii trebuio 8& fio de minimum 100 g, in eazul nisipurilor si minimum 500 g, in cazul pietrigurilor. ‘Determinarea umiditatii se face conform STAS 1913/1-82. 5.11 Pe o proba do material se efectueaz’t maximum trei compactiri. Daei materialul confi- ne piatri, friabilt (pet. 4.2), pe 0 proba se efectueaza o singurd compactare. De asemenea, dack materialul este de tip loossoid, sau dact confine o cantitate mare de fractiune argiloasi, care se firimijeazi en greu si nu se poate asigura in timp scurt o umezire uniformé a probei, fiecare probi de pimint (pet. 4.3) se umozogto eu cantitii diferite de api.STAS 1913/13-83 —6— 6.12 in cazul refolosirii materialalui soos din cilindru la o nou incercare de compactare, aoosta se firimiteaat dact este cazul, se amestec’ cu materialul rimas din proba respectivis si se adaugi o nous cantitate de api, corespunziitoare urmittoarei incereiri de eompactare. 5.13 Cantitafilo de api care se adaugit probelor de material pentru incoreirile succesive de compactare sint cele corespunzitoare uhei cresteri a umiditajii ew 1...2% pentru piminturi necoezive gi cu direa 2...3% pentrn piminturi coezive. 5.14 — Tnoercarea de compactare so efectueazi de 6..-10 ori, umiditatea materialului variind intr-un interval de 10...24% pentru matoriale eoezive si de 0...15% pentru materiale ne- coozive. Determinarea se terminis dupa 2 sau 3 incoredri de eompactare de la incerearca la care masa totalé a cilindrului cu material compactat a inceput si scadii, in domeniul umed. 6 INTERPRETAREA REZULTATELOR 6.1 Pentru fiecare incereare de compactare se caleuleazi densitatea (9) 51 donsitatea in stare ‘useatit (ex) a materialului, eu relafiile : p giem? —— 1+ moms 100 fn care: mq masa materialulai, in, g5 mm, —‘inasa cilindrului cu placa de baz, umplat cu material, in g5 mm masa cilindrului en plaea de bazi, In g; * —volumul materialului compactat, in em*; w —_umiditatea medio a materialulu in %- Pontru efectuarea acostor caleule, toate datelo misuritorilor si cintiririlor se tree in formularul din anexa A. 6.2 _ In diagrama din anexa B so raportoazt in abscist valorile umiditipii, iar in ordonati Yalorile densitatii in stare useatt corespunziitoare ficeiiroi inceredri de compactare. Punctele Taportate so wnese printr-o curbé (Z) denumit eurba Proctor ps = f (vo) de variagie a densitatii in stare useatis in functie de umiditatea de compactare. 6.3 Curba Proctor astfel obtiriutét este caracterizatz, prin trei puncte de inflexiune, dintre care dou sint purtete de maxim, iar unal de minim. "Abseisa punctului de minim reprezint’ umiditatea critic’ de compactare (w.,), care imparto intervalul de umiditate in domeninl uscat (w < 1.) $i in domeniul umed (w' > tm)» ‘Abseita gi ordonata punctului de maxim in domeniul umed reprezint’ umiditaten op- tima (wy) $i respectiv densitatea in stare nscatt maxim’ (pr..-) 8 materialului pentru tipul respecti de incercare, in domeniul umed. “Abseisa si ordonata punctului de maxim in domontul ,useat” reprezinti umiditates optim (w%"*) si respectiv densitatea in stare uscati maxim& (yt) a materialului, in domeniul useat. ‘Caracteristicile de compactare in domeniul useat pot fi luate in considerare numai dack Pima > 0595 Pe mar ~ 6.4 Pentru controlul alurii curbei de compactare Proctor so traseazi curba de shturafio (II), en ajutoral relatiet : Be © 14+ 100° p= in care : f _densitatea scheletului, in g/em*; we umiditatea materialului, %.= STAS 1913/13-83 TS Densitatea scheletului se stabileste conform STAS 1913/2-76 sau so ia prin apreciere, functie de natura pimintnlni incercat intre 2,6...2,7 g/em®. Pentru trasarea curbei de sa ratio se ian valori arbitrare ale umidititii cuprinse intre valorile umiditifii corespunsitoare vercirilor de compactare, in voderea. verificirii valorii obtinute pentru densitatea in stare uscati; maximi in do. meniul umed prin incerearea Proctor normali, se poate folosi in mod orientativ gi relagia : in w, limita inferioari de plasticitate ; T, _indiecle de plasticitate 6.6 Dac materialul confine fractiuni mai mari de Dyqs care au fost eliminate in vederea efectuarii inceredrii in domeniul umiditipii optime sia densitatii, in stare uscatd maximi, in Comeniul umed se corecteazii cu ajutorul formulelor de mai jos in fanetie de (caleulat conform pet. 4.5) valabile numai pontrn 7 < 0,2 4 = Hope (Lr % emer State fs jem? fe — (Pr — Paras) In cazul valorii densititii scheletului cuprinse intre 2,6 glem* si 2,7 g/em*, valoar corectata a densitatii In stare useat&, maxima in domeniul umed se stabileste cu ajutorul fig. 4 5 & 2 230 g g leo § 2 erg 8 eo wo % 2 zo 8 2 a : s yo § gm 3 . oS & 9 ‘2 fs hee i oe g oo & 1 - 160 180 tes = GOO OF GOOD eee Oe Roportul dine cartitetec de matenial cv fractiuni peste Dmax si contilalea total de pdmint Fit Caractoristicile de compactare pot fi definite si prin umiditatile optime de compactare 2) ale pimintului, owe 67 (20,4 51 850) gi grentitile volumice in stare uscati, maxime (yemsr $i Ye in cele dous domenii de umiditate, conform pet. 6.3 Greutatea volumici in stare uscati maxim’ se obfine eu relagia : = 9,807 Pumas KN/m? in care pemess in g/em*.STAB 1913/13-83 eS —_—— Local de extragere a protiel kan Distonja le ly ax (sting dreapla) ANEXA A norman Ancerearea Proctor Introprindrea Santer 3 Laborant Adincimen Atte pecaii Pe | =f : ators paminttat | went = ie | my Pursmettii compectarii! | | 1 | ] [aa | Namie ? a} a v Db Paes | Semi lactovitue wim | ccmt | oom |i |B] aint strat | | | | tor | Py Preitiea mterialal contitten fal de miteri m ® ~eantitaten ce material peste Deas ot A = densitaten scheletulol pinta! In stare rata f sient Garacteristicn | de ] | aioe | is) Masa cltindrutul pos a Umiitaten corectata w= wn) Densitatea tn stare uscati corectata Pm Pe Ne1— Pes) ooere STAS 1919/13-88 ANEXA B lene acu 1ecoltaei Santier Adincimea Lot Data inecresi Tiput pamiatutal Densttaten setletntul (5) lem? caraterits) de compactan simbat | Yatoare Densitatea to stare use omen ‘ume me wom! “Umiditaten rites er Uimiditatea optima in domeniut useat oe Densitatea in slare seat, maxima tn do | Domerivé! Domeniut umed q gatas! 185} 10 Oersiolea in store usco. gy. gm 155 7 30 Oa § SC 7TSI ONE EK ISI WH OA DALES TBI ope ver opt Umigitatea, w,% Pig. 5