620 Poluarea atmosferei

4
POLUAREA ATMOSFEREI

4.1. GENERALITI

Atmosfer este definita ca masa de aer ce inconjoar suprafaa terestr

incluzand i stratul de ozon.
Poluarea atmosferic este introducerea in atmosfer de catre om, direct sau
indirect de energie i substane care au aciune nociv, de natura s pun in pericol
snatatea omului, s altereze sursele biologice, ecosistemele, s deterioreze
bunurile materiale, valorile de agrement i alte utilitai legitime ale mediului
inconjurator. Convenia de la Geneva (13.11.1979) definete juridic poluarea
transfrontalier ca fiind poluarea atmosferic ale carei surse sunt cuprinse total sau
parial intr-o zon supus jurisdiciei naionale a unui stat i care exercit impact de
mediu intr-o zon supus jurisdiciei altui stat, la o distan astfel inct nu este n
general posibil s se disting aportul surselor individuale sau in grupe de surse de
emisie.
Poluarea semnificativ a atmosferei apare atunci cand concentraiile de
poluani(gaze, particule solide sau lichide corozive, toxice sau odoranti) sau numai
a unui poluant, depesc pragurile de intensitate prezentate in reglementarile
privind evaluarea polurii mediului.
Riscul ecologic potenial este probabilitatea producerii unor efecte negative
asupra mediului, care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare.
Impact asupra mediului inseamna unul sau mai multe efecte care conduc
la: modificarea negativ considerabil a caracteristicilor fizice, chimice sau
structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversitii biologice;
modificarea negativ considerabil a productivitii ecosistemelor naturale i
antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic; scderea considerabil a calitaii
vieii sau deteriorarea structurii antropizate cauzat in principal de poluarea apelor,
a aerului i a solului; supraexploatarea resurselor naturale i gestionarea, folosirea
sau planificarea teritorial necorespunztoare a acestora, ce pot apare in prezent sau
s aib o posibilitate ridicat de manifestare in viitor.

4.2. PRINCIPALII POLUANI ATMOSFERICI

In funcie de caracteristicile fizice, principalii poluani atmosferici sunt:

gazele; vaporii din evaporare; vaporii din sublimare; aerosolii; prafurile anorganice
Ecotehnologie 621

sau oragnice; fumurile; emisiile nocive sub form de fumuri; gazele de eapament;
ceaa de vopsitorie; ceurile; fibrele etc. (tab.4.1).
n tabelul 4.1 se precizeaza originea emisiei, poluarea generat in mediu si
cteva efecte asupra snttii. Dintre metalele grele sau ales trei dintre cele mai
periculoase pentru om, respectiv cadmiul, mercurul si plumbul dei, in ultima
vreme sunt limite severe de emisie in aer si pentru alte metale grele ca: teluriu,
cobalt, crom, cupru, cositor, mangan, nichel, stibiu, vanadium, zinc si compuii
acestora.

Tabelul 4.1. Principalii poluani ai aerului.

Natura Origine Poluarea generat n Efecte asupra sntii
mediul nconjurtor umane
Particule Mijloc natural Transport de particule Alterarea funciilor
(nisip, polen, praf a compuilor toxici respiratorii cu efecte: -
vulcanic...); (sulfai, metale grele, iritante (particule acide); -
-Procedee hidrocarburi) alergice (spori); -
industriale cancerigene sau mutagene
(compui organici,
radioactivi)
Metale grele Procedee Toxicitate i Efecte toxice variabile
Cadmiu - Cd industriale la nalta acumularea in
Mercur- Hg temperatura; lanurile alimentare
Plumb -Pb Incinerare; Motoare
pe benzin
Oxizi de sulf: Combustia Aciditatea; Iritri pulmonare
SO2, SO3 produilor fosili Coroziunea i
sulfurosi degradarea
materialelor de
construcii
Hidrogen sulfurat Procese industriale Aciditatea foarte mare Efecte toxice deosebite
H2S Mercaptan de rafinare, Coroziunea asupra pielii, ochilor
desulfurare, construciilor metalice Iritri pulmonare
industria hrtiei
Oxizi de azot: Combustie, in Aciditate; Iritarea mucoaselor, ochilor
NO2 NO3 special in Coroziunea , si a cailor respiratorii
N2O transporturi construciilor metalice Afectarea funciilor
Fabricarea Degradarea materiale- respiratorii (NO2 este mai
ngrmintelor lor de construcii toxic dect NO)
Poluarea fotooxidant
Participarea la efectul
de sera
Oxizi de carbon Combustie Participarea la efectul Formarea
CO incomplet a de ser carboxihemoglobinei in
CO2 produilor fosili snge
Combustia Fr efecte negative n mod
compuilor fosili natural
622 Poluarea atmosferei

Tabelul 4.1. (Continuare)

Natura Origine Poluarea generat n Efecte asupra sntii

mediul nconjurtor umane
Aerosoli acizi: Combustia sau Aciditate Iritarea mucoaselor a ochilor
Cl;.F;SO4; NO3 incinerarea de- si a cilor respiratorii
eurilor menajere
Ozonul Aciunea radiailor Poluare Iritarea mucoaselor, a ochilor
O3 ultraviolete asupra fotooxidanta i a mucoaselor respiratorii .
oxigenului in Aciditate
prezenta NOx i a
COV-urilor
Compuii Combustia Distrugerea stratului Toxicitate i proprieti can-
organici incompleta a de ozon cerigene sau mutagene
volatili(COV) combustibililor pentru anumii compui
Hidrocarburile fosili (benzen)
saturate la Industria petrolier, Mirosuri neplcute in
eliminarea CH4 staii service, anumite cazuri
Nucleul benzenic solveni i vopsele.
la hidrocarburi
clorate, acetone
Poluani organici Combustia Distrugerea stratului Efecte variate: - riscuri
persisteni (POP) produilor fosili de ozon cancerigene sau mutagene
conform Incinerare (hidrocarburi aromatice
tabelulului 4.2. Procedee policiclice) - afeciuni
industriale la dermatologice - efecte
temperatura ridicata imunolgice

Tabelul 4.2. Lista poluanilor organici persisteni (POP) recunoscui de diferite

organisme oficiale.
Poluantul organic Convenia de Convenia de Inventarul european Propuneri
persistent (POP) la Oslo i Paris la Helsinki al emisiilor ONU/CEE
Hidrocarburi
aromatice
Policiclice (HAP) X X X X
Policlorobifenili(PCB) X X
Dioxid de furan X X X
Pentaclorofenol X X X X
Lindan X X
Lista celor 6 pesticide X X X X
Hexaclorbenzen X X X
Tricloretan X X
Triclormetan X X X X
Triclorbenzen X X X
Tricloretilen X X X
Tetracloretilen X X
Xilen. X X X
Ecotehnologie 623

4.3. LIMITELE IMPUSE POLUANTILOR ATMOSFERICI

Limitarea poluarii atmosferei evolueaza continuu, funcie de cunoaterea mai

bine a efectelor nocive ale diferitilor poluanti atmosferici (modificarile climatice si
ploile acide). Din datele disponibile de la Programul Natiunilor Unite pentru mediu
inconjurator (PNUE) si de la Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) reiese
ca incalzirea atmosferei intre 19801990 se datoreaz n proporie de 55%
dioxidului de carbon (CO2), 24% clorofluorocarbonatilor, 15% metanului si 6%
oxidului de azot (NO). Dispozitiile comunitare referitoare la limita admis pentru
unele substane poluante sunt sintetizate in tabelul 4.3.
Impactul substantelor emise in atmosfer se materializeaza in cateva efecte
predominante (tab. 4.4).

Tabelul 4.3. Dispoziii comunitare asupra polurii aerului.

Poluant Limita Debit de la care
admis se aplic norma
[mg/m3] [kg/h]
Oxizi de sulf exprimai n SO2 300 25
Oxizi de azot NOx exprimai n NO2 500 25
Amoniac 50 0,1
Compui anorganici gazai ai clorului exprimai n HCI 50 1
Compui anorganici gazoi ai fluorului exprimai n HF 55 0,5
particule, picturi 0,5
Compui organici (exclusiv CH4) 150 2
Praf 50 100 1
1
Metale grele totalul de Cd, Hg, TI si compuii lor 0,2 1 1 x 10-3
Totalul de As, Se, Te si compuii lor 0,50 5 x 10 -3
Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, V, Zn i 0,45 25 x 10-3
compuii lor

Tabelul 4.4. Impactul substanelor emise in atmosfer.

Categoria
Efecte acide
Contaminarea solului i apelor
Distrugerea stratului de ozon
Oxidri fotochimice
Emisii poluante
SO2; NOX;HCI; NH3
Metale grele. Poluani organici persisteni (POP)
CFC
NO; compui organici volatili, alii dect metanul
(COVNM)

Efectul de ser Direct prin CO2; CH4;N2O; SF6; HFC;PFC

Indirect prin CO;COVNM;NOX; SO2; HCI.

Sntatea populaiei SO2; NOX; COVNM; CO; HCl; praf; metale

grele; POPs
624 Poluarea atmosferei

4.4. TEHNOLOGII DE DEPOLUARE A AERULUI

4.4.1. Determinarea i cuantificarea emisiilor

n proiectarea oricrui proces tehnologic este bine s se cunoasc etapa n

care este posibila aparitia poluarii si tipul poluarii pentru a se prevedea in primul
rand actiuni preventive si abia apoi sa se prevad tehnologiile de reducere a
impactului asupra mediului.
Cele mai importante aciuni sunt aciunile preventive la surs, la emitent.
Cteva aciuni preventive la surs se prezint n tabelul 4.5.

Tabelul 4.5. Exemple de aciuni preventive la surs.

Poluani Aciuni posibile asupra:
Aprovizionrii Stocrii i Proceselor de
manipulrii fabricaie
Praf Selecia materiei Umidificarea
prime stivelor Stropirea cu
materiale
purvurulente
AMINE nlturarea aminelor Precauie in Precauie n tratarea
Utilizarea produilor depozitarea i produilor de izolaie
de substituie utilizarea stocurilor utilizai
in scopul
aprovizionrii
Metale grele Sortarea deeurilor nlturarea prafului de
reciclabile (procedee Precauie n metale grele in scopul
de fabricaie la nalt depozitate reciclrii nainte de
temperatur) valorificare
Oxizi de sulf Procurarea Economie de energie
(S02, SO) combustibilului si a Depozitare Combustia in strat
materiei prime cu controlat fluidizat
coninut mic de sulf Injecii cu ageni de
Desulfurarea desulfurare in focar
combustibilului
Oxizi de azot nlturarea anumitor Reglarea combustiei
(NO, NO2) produi
Oxizi de carbon O noua politica Economie de energie
(CO, CO2) energetica Depozitare Reglarea combustiei
controlat (in cazul CO)
Compui nlturarea anumitor Acoperiul Procedee de etanare
organici volatili solveni depozitelor de
(COV) hidrocarburi
Stocaj etan
Dioxinne si Sortarea deeurilor Depozitare Cunoaterea buna a
furani reciclabile (procedee monitorizat proceselor
de fabricaie la nalt tehnologice
temperatur)
Ecotehnologie 625

Tehnicile de depoluare cele mai des folosite in momentul actual se prezinta

in figura 4.1.

Fig. 4.1. Elementele necesare bilanului unui proces tehnologic.

Pentru a putea determina si alege potentialul de depoluare a aerului trebuie

prevazute si determinate emisiile de substante poluante din aer.
Determinarea emisiilor din aer se poate face prin urmatoarele metode:
- msurarea emisiilor, ce consta in determinarea, cu ajutorul unui lan de
msurtori adecvate, a concentraiei de diverse substane din emisiile de gaze
nocive. Pe instalaie este montat un echipament de masurarea care furnizeaza
informaii foarte precise prin variaiile de temperaturi si emisiile de substane in
mod special pulberile, dioxidul de sulf(SO2), oxizii de azot (NOx), acidul clorhidric
(HCl), compusii organici volatili (COV), acidul fluorhidric(HF), etc. Metoda este
costisitoare si se foloseste mai ales in marile unitati industriale poluante.
- determinarea emisiilor prin bilan, care pornete de la principiul
consumarii materialelor. Din scrierea ecuatiei de bilant material deriva emisiile de
poluanti in atmosfer sau ape uzate. Elementele ecuatiei de bilant se prezinta in
figura 4.2.
Ecuatia bilanului material este de forma:
Produs Deeuri
Materii prime + Combustibili + Carburant = + +
final

Retineri
+ materiale + Emisii scapate + (4.1)
Emisii canalizate in
+ prin diverse in atmosfera
atmosfer
procedee

Ultimele patru elemente ale ecuatiei bilantului sunt intrarile de poluanti in

mediu.
Calculul emisiei de substante poluante se poate face cu o relatie de forma:
M p ,t
Qp, f = Qc* Pp, c (1- Rp) (4.2)
Mp
626 Poluarea atmosferei

n care: Qp, t este cantitatea de substanta poluanta, emis n atmosfer in kg/s; Qc -

debitul masic de combustibil, in kg/s; Pp, c ponderea substanei poluante p in
combustibilul care intra in instlatie, in procente; Rp retinerea in instalatie a
substanei poluante, in procente; Mp, f masa molara a substanei poluante p, care
iese in atmosfer sub forma f, in kg; Mp masa molara a substanei poluante.
De exemplu, un cuptor metalurgic ce consuma 1200 de tone de carbune cu
un continut de 0.65% sulf si o posibilitate de retinere a sulfului de 5% are o emisie
de substante poluante (mai ales sub forma de SO2) calculata cu relatia (4.2) de
valuare:
Qp, f = 1200 x 0.0065 x (1- 0.05)64/32 = 14.8 kgSO2 =
= 12.3 [kg SO2/t carbine] (4.3)
Metoda bilantului este limitata, in special cand emisia este foarte mica in
comparatie cu retinerea si se aplica numai pentru instalatii echipate cu dispozitive
de poluare.
- determinarea emisiilor pe baza unor corelatii, consta in stabilirea unei
relatii intre cantitatea de poluant aruncata in atmosfer pentru aciunea, operaia sau
produsul realizat ca urmare a desfurarii procesului tehnologic. Se introduce
notiunea de coeficient relativde poluare Cp, care se poate aprecia cu o relatie de
forma:
n

Q p , fi
C pr i 1
k
* 100 [%] (4.4)
j 1
Pnj

n care: Qp, fi este cantitatea de substanta poluanta p, emisa sub forma f; Pn, j
produse nepoluante imediat rezultate din proces, i numrul de substane poluante
- determinarea emisiilor pe baza unor factori caracteristici de emisie, ce
consta in utilizarea unei functii prestabilite, caracteristica unei substante date si a
restrictiilor descriptive ale sursei de poluare luata in considerare. Functia
caracteristica este destul de frecvent redusa la un simplu coeficient care poate sa nu
fie reprezentativ pentru sursa de poluare studiata. Ea presupune o foarte buna
cunoastere a procedeelor tehnologice si fenomenelor ce apar in procesele de
transformare a substanei primare. Pe de alta parte, factorii caracteristici de emisie
au o durata de viata efemera, deoarece ei reflecta starea relativa a tehnologiei
respective sau a sectorului respectiv, care poate evolua rapid. Cativa factori
caracateristici de emisie se dau n tabelul 4.6 i 4.7 pentru cateva instalatii
tehnologice si respectiv cteva procese tehnologice.
Activitatea emitatoare elementar descrie o activitate uman dintr-un sector
economic conform anumitor caracteristici operaionale precum natura
combustibilului, natura procedeului sau chiar un fenomen natural.
Pe langa activitatile elementare prezentate n tabelele 4.6 si 4.7 se considera
activiti emitoare elementare i urmatoarele:
- deplasarea cu masina proprie echipat cu un motor cu o capacitate
2000cm3;
Ecotehnologie 627

- evaporarea solvenilor in timpul zugrvirii;

- degajarea compusilor organici de catre frunzele arborilor;
- eruptiile vulcanice;
- functionarea centralelor proprii de caldura si apa calda etc.;
Emisia referitoare la o substanta s, facuta intr-un timp t, in cadrul etapei
procesului e, notata Es, t, e se poate calcula cu relatia
Es, t, e = Qe, t * Fs, e (4.5)
n care Qe,t este cantitatea de activitate referitoare la etapa e, intr-un timp t; Fs, e
factorul de emisie referitor la substanta s si la activitatea din etapa e.
Pentru intreg procesul tehnologic emisiile totale Es,t,n se pot calcula cu
n
relatia: E s , t , n
s 1
E s ,t ,e
(4.6)

unde: n este numarul de etape emitatoare luate in considerare.

Tabelul 4.6. Exemple de factori caracteristici de emisie a NOx.

Instalaia [gNOx/GJ]
Focar cu crbune pulverizat i arztoare frontale 240-340
Focar cu crbune pulverizat i arztoare tangeniale 200-280
Focar cu arderea crbunelui pe grtar clasic 160
Focar cu arderea crbunelui pe grtar cu rsturnare 200
Focar cu arderea crbunelui n pat fluidizat cald 120
Focar cu arderea crbunelui n pat fluidizat dens 150
Focar cu arderea crbunelui n pat fluidizat circulant 95
Focar cu combustibil lichid -pcur 130-l90
Instalatii de ardere a petrolului 60-100
Instalatii de ardere a gazului natural 30-60
Instalatii de ardere a gazului de cocserie 70
Instalatii de ardere a gazului de furnal 55
Instalatii de ardere a cocsului din petrol 300
Instalatii de ardere a lemnelor 200
Turbine cu gaze cu arderea combustibilului greu n camera de ardere 350
Turbine cu gaze cu arderea gazelor naturale n camera de ardere 150
Motoare cu aprindere prin scnteie 1800
Motoare cu aprindere prin compresie prealimentat 600
Motoare cu aprindere prin injecie direct 1200
Instalatii centrale de rafinare din petrochimie 135
Furnale de rafinare din petrochimie 35--75
628 Poluarea atmosferei

Tabelul 4.7. Exemple de factori caracteristici de emisie a NOx.

Instalaia [g NOx /t]
Instalaii de ardere a deeurilor menajere 2300
Fabricarea cimentului prin metoda uscat 2200
Fabricarea cimentului prin metoda umed 1000
Fabricarea cimentului prin metoda semi-uscat sau semi-umed 1700
Fabricarea iglei i crmizii 250
Fabricarea geamurilor 2500
Fabricarea sticlei obinuite 6000
Fabricarea fibrei de sticl 500
Fabricarea sticlei tehnice 4200
Tratamentul suprafeelor - decapare alam 25
Tratamentul suprafeelor - decapare oel inoxidabil 300
Tratamentul suprafeelor - decapare oel moale 100
Instalaii siderurgice de cocserie 1000
Instalaii siderurgice de aglomerare a minereurilor neferoase 800
Instalaii siderurgice de aglomerare a minereurilor fosforoase 1800
Instalaii siderurgice de fabricare a oelului n furnal nalt 30
Instalaii siderurgice de fabricare a oelului n convertizor 50
Instalaii siderurgice de fabricare a oelului n cuptoare cu arc electric 200
Cuptoare siderurgice de renclzire cu combustibili lichizi 230
Cuptoare siderurgice de renclzire cu combustibili gazoi 170

n multe cazuri pentru calculul emisiilor sunt necesare relatii complexe cu

numerosi parametrii caracteristici, de aceea de cele mai multe ori se face o
modelare a procesului si se lucreaza pe modele cautandu-se functia obiectiv.
Pentru anumite substante sau etape ale unui proces tehnologic o parte
importanta a emisiilor este legata direct de utilizarea energiei, astfel ca formula
data de relaia (4.6) se poate scrie sub forma:
E = E1+E2 (4.7)
n care: E1 este emisia legata de arderea energiei fosile si de biomasa; E2 emisia
legata de energia care se refera la utilizarea materiei prime, la reactii, la activitati
diverse (evaporare, zdrobire, reactii chimice etc.)
Tipurile de surse de emisie din punctual de vedere al utilizarii energiei se
prezinta in figura 4.2.
n functie de valorile ce le pot lua E1 si E2 se deosebesc urmatoarele cazuri
distincte:
- E1=0; E2<0 in cazul proceselor de reducere a emisiilor (de exemplu,
fotosinteza pentru emisiile de CO2);
- E1>0; E2<0, in cazul proceselor de ardere cu retinerea poluantilor in focar;
- E1=0; E2=0, in cazul proceselor cu poluare nula sau neglijabila;
- E1=0; E2>0, atunci cand nu se utilizeaza energie in process, emisiile
provenind din reactii chimice, din activitati mecanice(zdrobire), sau din evaporarea
materialelor;
- E1>0; E2=0, in cazul cand nu exista contact intre flacari sau produsele de
Ecotehnologie 629

ardere si un al treilea produs (ardere in focarul generatoarelor de abur, motoare

termice etc.);
- E1>0; E2>0, in cazul proceselor care implica o ardere asociata cu alte
fenomene, cnd exist contact ntre materia prim sau ntre produs i flcri (cazul
cuptoarelor).
E2<0 E2=0 E2>0
E1=0 Procese Procese cu Procese poluante
depoluante poluare nula fara combustie
precum
fotosinteza
E1>0 Procese de Procese de Procese cu
combustie combustie combustie
cu retinerea
poluantilor

Surse fixe Surse mobile Surse fixe Surse fixe

Furnale Automobile; Mari instalatii Alte Cuptoare

Avioane; energetice cu instalatii de Etuve
Trenuri ; combustibili ardere etc.
Vapoare ; fosili Sobe
Tractoare ; Panouri
Combine ; radiante
Utilaje de Motoare Incalziri
santier; si turbine diverse
cu gaze Bai etc

Fig. 4.2. Tipologia surselor de emisie din punctul de vedere al utilizarii energiei.

4.5. PROCEDEE DE REDUCERE A CONCENTRATIEI DE PRAF

Praful este dat de totalitatea particulelor si microparticulelor solide

suspendate in aer, de obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule
suspendate in aer au o marime de aproximativ 0,002m (2,0 nm), iar cele mai mari
au peste 2,5m. In functie de diametrul lor particulele ce formeaza praful se
considera fine daca au diametrul mai mic de 2,5m si grosolane, cand au diametrul
mai mare de 2,5m.
Particulele au in compozitia lor Al, Ca, Si, si O2 sub form de silicai de
aluminiu, dintre care unii mai conin si ionul de calciu.
Arderea incomplet a combustibililor pe baz de carbon precum crbunele,
pcura, benzina si combustibilul diesel produce multe particule de praf numite
fumigene, care in principal este formata din cristaloizi de carbune.
Normele de protectia mediului limiteaz cantitatea de praf depus ntr-un an
la nivelul solului la 200g/m2.
630 Poluarea atmosferei

Particulele materiale se ndeprteaz fie prin filtrare (pentru cantitati mici)

fie cu ajutorul colectoarelor de praf (pentru cantiti mari). Alegerea metodei si a
echipamentelor corespunzatoare se face innd cont de urmatoarele:
- concentraia de particule;
- dimensiunea i forma particulelor;
- gradul necesar de reinere a particulelor;
- presiunea si debitul aerului poluat;
- caracteristicile fizice si chimice ale prafului;
- cerinele utilizatorului si metoda dorit de ndeprtare a particulelor.
Reinerea pulberilor sau prafului se face prin desprfuire cu ajutorul unor
filtre care se caracterizeaza prin:
- debitul de gaze poluate care ies din proces si sunt preluate de filtre;
- diametrul particulelor pe care poate sa le retina;
- temperatura maxima a gazelor, aduse in filtre;
- gradul de retinere sau eficienta filtrului;
- pierderea de presiune in filtru;
- costurile anuale de intretinere.
Principalele caracteristici de exploatare ale sistemelor de desprfuire cel mai
des utilizate sunt date in tabelul 4.8, iar domeniul specific de aplicare, functie de
dimensiuni, in figura 4.3.

Diametrul[m] 10-3 10-2 10-1 100 101 102 103

Echipamentul tehnologic
Camera de decantare

Ciclon

Seruber

Filtru textil de tip sac

Electrofiltru uscat si umed

Fig. 4.3. Domeniul de aplicare a principalelor dispozitive de desprafuire.

Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprafuire sunt:

- camerele de decantare cele mai vechi tehnologii de desprafuire, ce au la
baza retinerea gravitationala. Aerul poluat 1 intra in camera 2 (fig. 4.4.) printr-un
ajutaj 3, de diametru mic, ridicandu-si mult viteza. Prin ridicarea vitezei,
particulele de praf 4 sunt colectate datorita fortei gravitationale in colectorul 5, in
timp ce aerul curat 6, iese prin ajutajul 7.
Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezulta din aceea ca
eficiena reinerii particulelor mici (sub 5m) este scazuta (40...45%). Se utilizeaza
pentru retinerea particulelor grosolane si constituie prima treapta de filtrare;
- separatoarele cu impact sunt camere de decantare prevzute cu un
Ecotehnologie 631

sistem de jaluzele care deviaza particulele de praf catre colector. Eficienta medie
este de 30...50% dar se ridica la 20...25% pentru particule sub 5.0 m;

Tabelul 4.8. Caracteristicile de exploatare a sistemelor de desprfuire

Metoda de Echipamentul Avantaje Inconveniente
reinere tehnologic
Camer de Rezistena Inadaptarea la particule fine(de
Mecanice decantare materialelor exemplu mai mici de 5m pentru
Sac de praf ciclu)
Separator cu
impact (jaluzele)
Ciclon
Multiciclon
Electrostatice Electrofiltre Scderea Inadaptarea la variaii brute ale
uscate consumului de rezistivitii prafului si
Electrofiltre energie caracteristicilor de flux gazos
umede Eficacitate in
filtrare
In strat poros Filtru textil de tip Eficacitate in Consum mare de energie.
(totale) sac filtrare Sensibilitatea mediului filtrant la
Posibilitatea de temperatura
captare a anumitor
poluani gazoi
Filtru cu nisip Domeniu de aplicare limitat
Hidraulice Turn de splare; Posibilitatea de Consum mare de energie(mai ales
Scruber de tip tratare a gazelor cu tubul Venturi).
oc (cu fierbini; Riscul transportului poluanilor
pulverizare); Posibilitatea de ctre ap i sol.
Scruber Venturi; captare a anumitor
Scruber uscat; poluani gazoi

Fig. 4.4. Schema de principiu a unei camere

de decantare:
1 aerul poluat cu particule de praf;
2 camera de decantare; 3 ajutaj;
4 particule de praf; 5 colectorul de praf;
6 aer curat; 7 ajutaj de evacuare;
632 Poluarea atmosferei

- filtrele de tip ciclon sau multiciclon folosesc forta centrifuga pentru

separarea particulelor de praf. Aerul poluat este introdus in camera 2 tangential
(fig. 4.5. a) sau axial (fig. 4.5. b) si prin centrifugare, particulele de praf sunt
depuse pe peretele filtrului si colectate de colectorul 4, in timp ce aerul curat 5
paraseste camera printr-un tub central 6.

a b
Fig. 4.5. Schema de principiu a unui filtru de tip ciclon:
a tangential; b axial:
1 aerul poluat; 2 camasa filtrului; 3 traiectoria prafului;
4 colector de praf; 5 aer curat; 6 tija centrala.

Dezavantajul acestui filtru consta in aceea ca retinerea particulelor de praf se

face selectiv in sensul ca se retin particulele grele si cu granulatie mare;
- filtrele electrostatice (electrofiltrele) separarea prafului se face prin
ionizarea gazelor purtatoare de particule. Prin urmare, electrofiltrul este format din
electrozi de ionizare si electrozi de depunere, dupa forma electrozilor acestea
putnd fi tubulare sau cu placi.
Filtrele cu placi sunt ca niste condensatori plani, alcatuiti din electrozi de
depunere 1 (fig. 4.6) intre ei fiind pozitionati electrozi de ionizare 2, izolati si legati
la minus. Circulatia aerului poluat 3 este orientata printre placi, particulele de praf,
fiind ionizate ajung pe electrozii de depunere ramanand fixate pana la intreruperea
curentului, dupa care se indeparteaza prin razuire sau vibrare.
Pentru cresterea eficientei electrofiltrelor acestea sunt prevazute cu mai
multe zone de lucru, alimentate electric independent pentru marirea fiabilitatii. De
exemplu in centralele electrice se fabrica electrofiltre cu 2-3 zone, pentru huila cu
3-4 zone, pentru lignit si 5-6 zone, pentru sisturi bituminoase.
Schema de principiu a unui electrofiltru cu 3 zone este prezentata in figura
4.7. Pentru retinerea combinata a prafului si a altor substante gazoase nocive se
Ecotehnologie 633

folosesc filtre electrostatice umede, la care are loc mai intai stropirea aerului
poluat.

Fig 4.6. Schema de principiu a unui electrofiltru:

1 electrozi de depunere; 2 electrozi de ionizare; 3 aerul poluat; 4 particule de praf
ionizate; a distante dintre electrozii de ionizare si cei de depunere; l lungimea activa a
electrozilor de depunere.

Fig. 4.7. Schema de principiu a unui electrofiltru cu trei zone:

1 palnie difuzoare; 2 dispozitiv de linistire si uniformizare a curgerii;
3A, 3B, 3C electrozi de depunere grupati in cele 3 tronsoane (A, B, C);
4 electrozi de ionizare; 5 cadre de intindere a barelor de ionizare; 6 camere de
colectare cenusa; 7 evacuare cenusa; 8 izolatorii electrozilor de ionizare; 9 dispozitiv
de scuturare a electrozilor de ionizare prin ciocanire sau vibrare periodica; 10 confuzor de
evacuare a gazelor curate.
634 Poluarea atmosferei

Principalele avantaje ale utilizarii electrofiltrelor sunt:

- au o extrem de mica pierdere de presiune (10 15 Pa);
- se pot utiliza la temperaturi ridicate ale gazelor purtatoare (200..250oC);
- eficienta colectarii este foarte mare (94...99.5%);
- sunt eficiente pentru particule mai mici de 10m ;
- costurile de intretinere mai mici.
- filtrele totale sau in strat poros fac parte din categoria filtrelor
mecanice uscate fiind cel mai eficient sistem de retinere a particulelor uscate. Cele
mai utilizate sunt cele de tip sac, din tesuturi textile si cele cu pat filtrant , din fibre
ingramadite sau umplutura de nisip.
Filtrele de tip sac au forma unui fagure(stratul poros) confectionat din panza
de fibre textile aleasa in functie de concentratia de praf si de temperaturi. Pentru
temperaturi mai ridicate se folosesc filtrele cu pat filtrant(fig. 4.8) la care pentru
retinerea prafului se utilizeaza straturi de materiale granulare sau poroase alcatuite
din pietris foarte fin si granule de samota. Eficienta medie a filtrelor totale este de
99.5%;

Fig. 4.8. Filtru cu pat filtrant

1 mantaua filtrului; 2 canalul de admisie
sau colectorul de praf; 3 cutiile de filtrare
umplute cu material filtrant;
4 mechanism vibrator; 5 coloana de
absorbtie; 6 dispozitiv etans de colectare
si evacuare praf; 7 aer curat; 8 praf;

- filtrele hidraulice se bazeaza pe spalarea aerului sau a gazului poluat cu

particule de praf cu un curent de fluid(cel mai des intalnit este apa) intr-o instalatie
de tip scubar. Schema de principiu a unui filtru hidraulic se prezinta in figura 4.9.
Aerul poluat 1 intra prin tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece
prin duzele 4 in coloana descendenta 5. La baza coloanei ascendente 6 este stropit
din nou cu apa curata 7, din bazinul 8 si trece prin supapele 9 spre ajutajul de iesire
10. Inainte de iesire intalneste separatorul in miscare 11. Praful retinut 12, este
Ecotehnologie 635

evacuat in stare umeda sub forma de slam., 13, iar aerul curat 14 iese prin ajutajul
de iesire 10.

Fig. 4.9. Schema de principiu a unui filtru hidraulic:

1 gazul/aerul poluat; 2 tub aerodinamic; 3 apa bruta de stropire; 4 duze; 5 coloana
descendenta; 6 coloana ascendenta; 7 apa curata; 8 rezervor de apa curata; 9 supape;
10 ajutajul de iesire; 11 separator cu came; 12 particule de praf; 13 slam;
14 aer curat.

O comparatie a sistemelor de retinere a particulelor de praf in vederea

realizarii desprafuirii se prezinta in tabelul 4.9.

Tabelul 4.9. Comparatie ntre sistemele de reinere a particulelor de praf.

Tipul de Domeniul Eficiena Temperatura Pierderea Spaiul de Cost
colector particulelor reinerii maxim de amplasare anual
retinute particulelor admis presiune necesar [$/m3an]
o
[ C] [Pa]
Filtru sac 0,1 ...1,0 Slab 80 10 Mare 14,0
din bumbac 1,0...10,0 Bun 80 10 Mare 14.0
10,0...50,0 Excelent 120 10 Mare 14,0
Filtru sac 0,1...1,0 Slab 120 12 Mare 17,0
din fibre 1, 0...10,0 Bun 120 12 Mare 17,0
sintetice
10,0...50,0 Excelent 80 12 Mare 17,0
Filtru sac 0,1...1,0 Slab 290 10 Mare 21,0
din fibre de 1,0...10,0 Bun 290 10 Mare 21,0
sticl
10,0...50,0 Bun 290 10 Mare .21,0
Filtru sac 0,1...1,0 Slab 260 20 Mare 23,0
din teflon 1.0...10.0 Bun 260 20 Mare 23,0
10,0...50,0 Excelent 260 20 Mare 23,0
636 Poluarea atmosferei

Tabelul 4.9. (continuare)

Filtru 0,14-1,0 Excelent 400 1 Mare 21,0
electrostatic 1,0...10,0 Bun 400 1 Mare 21.0
10,0...50,0 Bun 400 1 Mare 21,0
Filtru 0,1...1,0 Foarte slab 400 5 Mare 7,0
ciclon 1,0...10,0 Foarte slab 400 5 Mare 7,0
standard
10,0...50,0 Bun 400 5 Mare 7,0
Filtru 0,1...1,0 Foarte slab 400 12 Moderat 11,0
ciclon 1,0...10,0 Slab 400 12 Moderat 11,0
perfecionat
10,0...50,0 Bun 400 12 Moderat 11,0
0,1...1,0 Slab 540 5 Marc 25,0
Turn de 1,0...10,0 Bun 540 5 Mare 25,0
splare 10,0...50,0 Bun 540 5 Mare 25,0
Filtru umed 0,1...1,0 Slab 540 10 Moderat 23,0
combinat 1,0...10,0 Bun 540 10 Moderai 23,0
10,0...50,0 Bun 540 10 Moderat 23,0
Scrubr 0,1...1,0 Bun 540 90 Redus 56,0
Venturi 1,0...10,0 Excelent 540 90 Redus 56,0
10,0...50,0 Excelent 540 90 Redus 56,0
Filtru sac 0,1...1,0 Slab 500 10 Mare 21,0
din teflon 1,0...10,0 Bun 500 10 Mare 21,0
10,0...50,0 Bun 500 10 Mare 21,0

4.6. PROCEDEE DE REDUCERE A OXIZILOR DE AZOT

4.6.1. Generaliti

Oxizii de azot, denumii n mod general NOx sunt considerai poluani

importani prin efectele pe care le au att asupra ecosistemelor ct i asupra
sntaii oamenilor. Oxizii de azot cuprind: monoxidul de azot (NO); dioxidul de
azot (NO2) sau hipoazotida; protoxidul de azot (N2O); trioxidul de azot (N2O3);
tetraoxidul de azot (N2O4) i pentaoxidul de azot (N2O5).
Dintre acestia cel mai periculos este NO2, care este toxic pulmonar i NO,
care este instabil i n timp se oxideaz formnd tot NO2.

4.6.2. Sursele de emisii a oxizilor de azot

Oxizii de azot se formeaz n timpul arderilor.

Toate procedeele ce utilizeaz arderea (cuptoare, cazane, generatoare cu
abur, turbine cu gaze, motoare termice) i unele procese de fabricaie (elaborarea
de metale i aliaje, producerea de acid azotic, producerea de amine, procesele de
sudare etc.) formeaz oxizi de azot.
Ecotehnologie 637

Emisiile, la nivel planetar, de NO2, n 1993 erau de aproximativ 48 milioane

tone, dintre care 0,87 milioane tone reveneau Romniei. Din punct de vedere
calitativ, principalul productor de NOx l constituie circulaia automobilelor i
transporturile rutiere (transporturile emit 50% din totalul cantitii de oxizi de azot
degajai n atmosfer, iar celelalte 50% revin industriei grele: siderurgia, chimia,
metalurgia metalelor neferoase etc.).
Oxidul de azot se combin cu oxigenul molecular pur sau n aer, ntr-o
reacie rapid, dnd dioxidul de azot, dup relaia:
2NO + 2O2 2NO2 (4.8)
Oxizii de azot au un impact important asupra mediului nconjurator, astfel:
- contribuie la formarea de ploi acide care au efecte asupra ecosistemelor;
- particip la poluarea fotochimic i la formarea de ozon troposferic;
- favorizeaz bolile pulmonare i au efect ilariant ( protoxidul de azot).
Datorit acestui impact, emisiile de oxizi de azot sunt reglemetate strict aa
cum se vede n tabelul 4.10.

Tabelul 4.10. Valorile limit a emisiilor de oxizi de azot.

Tipul de echipament i Combustibili
puterea termic P t
Generatoarele de abur Combustibili solizi;
cu puterea termic>50 Combustibili lichizi;
MW Combustibili gazoi;
Generatoarele de abur Gaze natural;
cu puterea termic, P t , Gaze de petrol lichefiate;
Gaze menajere;
10MW < P t < 50MW Ali combustibili lichizi;
Combustibili solizi;
Biomas;
Generatoarele de abur Gaze natural;
cu puterea termic, P t , Gaze de petrol lichefiate;
Gaze menajere;
2MW < P t < 10MW Ali combustibili lichizi;
Combustibili solizi;
Biomas
Cuptoare, usctoare etc. Combustibil lichid;
Combustibil gazos;
Turbine cu gaz Gaze natural;
Ali combustibili;
Motoare cu ardere Gaze naturale, gaze
petroliere lichefiate;
Ali combustibili; funcie de viteza de rotaie
Cuptoare din industria - Obiectiv: 500 cu 8%
sticlei
Valori limi ale emisiilor
de NO 2 [mg/m3N]
650 cu 6 % oxigen
450 cu 3 % oxigen
350 cu 3 % oxigen
100 cu 3 % oxigen
150 cu 3 % oxigen
150 cu 3 % oxigen
500 cu 3 % oxigen
550 cu 6 % oxigen
500 cu 11 % oxigen
150 cu 3 % oxigen
200 cu 3 % oxigen
200 cu 3 % oxigen
550 cu 3 % oxigen
550 cu 6 % oxigen
500 cu 11 % oxigen
500 cu 3 % oxigen
400 cu 3 % oxigen
150 cu 11 % oxigen
200 cu 11 % oxigen
350 cu 5 % oxigen
1500...1900 cu 5% oxigen,
oxigen sau 1 kg/t de sticl

Dioxidul de azot (NO2) care este singurul stabil la temperatur joas se

combin cu apa din atmosfer i formeaz acizi, dup reaciile:
638 Poluarea atmosferei

2NO2 + H2O HNO2 + HNO3 (4.9)

HNO2 + NO2 HNO3 + NO (4.10)
Aceti compui acizi, cznd pe pmnt, mresc concentraia de acizi a
lacurilor i a anumitor medii fragile.
Sub efectul radiaiei solare, dioxidul de azot (NO2), n prezena compuilor
organici volatili (COV) i a oxidului de carbon (CO), particip la formarea unui
exces de ozon (O3) n troposfer, dup reaciile:
NO2 + h NO + O (4.11)
O2 + O O3 (4.12)
n care: h este energia elementar emis de radiaia solar pentru o anumit
lungime de und dat; h constanta lui Planck ( h = 6,626 10-3 J/s); frecvena
radiaiei solare.
Poluarea fotochimic conduce la formarea de ceturi oxidante ( smog
oxidant), cu diverse efecte dunatoare, mai ales n zilele nnorate de var, n regiuni
sau tri n care nu se constat vnturi puternice.
Valorile prevazute de OMS pentru concentraia maxim de NO2 n aer sunt:
- 400g/m3, pentru o durat de expunere de o or;
- 150g/m3, pentru o durat de expunere de 8 ore.
Oxizii de azot se formeaz n timpul procesului de ardere existnd factori de
emisie corespunztori (tab.4.11), temperatura avnd un efect deosebit de important
asupra formrii de NOx (fig. 4.10).

Tabelul 4.11. Factorii de emisie a oxizilor de azot, n g echivalent NO 2 / GJ

energie intrat.
Puterea termic intrat
Combustibil i tipul focarului 50 ...100 100 ...300
< 50 MW t > 300 MW t
MW t MW t
Crbune praf
Arztoare frontale 340 340 340 340
Arztoare tangeniale 280 280 280 280
Evacuarea zgurii n stare lichid neaplicabil neaplicabil neaplicabil 440
Crbune ars pe grtar
clasic 160 neaplicabil neaplicabil neaplicabil
cu rsturnare 200 200 200 neaplicabil
Arderea crbunelui n pat fluidizat 120 120 120 neaplicabil
cald
Arderea crbunelui in pat fluidizat 150 neaplicabil neaplicabil neaplicabil
dens
Arderea crbunelui in pat fluidizat 95 95 95 95
circulant
Arderea pcurii 170 190 180 180
Arderea combustibilului menajer 100 neaplicabil neaplicabil neaplicabil
Ecotehnologie 639

Tabelul 4.11. (continuare)

Arderea gazului natural 60 60 75 75
Arderea gazului de cocs 70 70 70 70
Ardere gaz furnal nalt 55 55 55 55
Ardere cocs de petrol, n amestec 300 300 300 neaplicabil
de crbune
Ardere lemne de foc 200 neaplicabil neaplicabil neaplicabil
Ardere emulsii negre din industria 160 160 160 neaplicabil
hrtiei

NOx[p.p.m.]

T=1900K
300

200

T=1850K

100
T=1800K

0 1,2 1,6 t[s]

0,4 0,8 2

Fig. 4.10. Efectul temperaturii asupra formrii de oxizi de azot.

Reducerea emisiei de NO termic (NO T ) se poate obine prin:

- scderea temperaturii din cazan sau din camera de ardere;
- minimizarea timpului de reziden n zona temperaturilor ridicate;
- minimizarea excesului de aer pentru micorarea concentraiei atomilor de
oxigen.
Oxizii de azot din combustibili, denumii frecvent NOc , se formeaz plecnd
de la azotul coninut n combustibilii lichizi ( 0,250,94%) i solizi (1,2%...1,6%).

4.6.3. Tehnologii de limitare a formrii oxizilor de azot n timpul arderii

Limitarea formrii oxizilor de azot n timpul arderii se poate face prin aa

numitele msuri primare de reducere a NOx (tab. 4.12) care au ca scop:
- scderea temperaturii de ardere;
- evitarea vrfurilor de temperatur, prin uniformizarea i amestecarea rapid
a reactanilor n flacr;
- reducerea timpului de reziden la temperaturi nalte;
- reducerea oxigenului n zona de reacie;
640 Poluarea atmosferei

- reducerea, la sfritul flcrii, a oxizilor de azot deja formai.

Tabelul 4.12. Msuri primare de reducere a NOx.

Msura primar Efectul su este asupra
Reducerea excesului de aer NOx termic + NOx combustibil
Prenclzirea redus a aerului NOx termic
Reducerea sarcinii NOx termic
Reducerea n trepte:
etajarea arderii combustibilului; NOx termic+ NOx combustibil
etajarea aerului;
arztoare cu NOx redus; NOx termic+ NOx combustibil
aer multiplu NOx termic+ NOx combustibil
Proiectarea cazanului:
localizarea arztoarelor; NOx termic
strat fluidizat NOx termic
Recircularea gazelor de ardere NOx termic
Injecie de abur / ap NOx termic

4.6.3.1. Reducerea excesului de aer

Se face cu ajutorul unor arztoare perfecionate care s conduc la o ardere
complet i uniform, cu un reglaj fin al raportului aer/combustibil i mbunatirea
amestecului n zona de reacie;

4.6.3.2. Prenclzirea redus a aerului

Se bazeaz pe faptul c prin prenclzirea redus se reduce rata de formare a
NOx termic. Variaia produciei de NOx termic, cu temperatura de prenclzire t, a
aerului este dat de relaia:
NOT [ppm] = 34 + 0,0667t [C] (4.13)

4.6.3.3. Reducerea sarcinii de funcionare

Funcionarea la sarcini pariale are de asemenea ca rezultat reducerea de
NOx.
Aceast metod nu se poate lua n considerare dect pe termen scurt, cnd
este necesar limitarea momentan a emisiei de NOx.

4.6.3.4. Etajarea arderii combustibilului

Aceast ardere const n ntrzierea injectrii unei pri din combustibil n
flacr, astfel ca n flacr s existe o zon srac n combustibil, urmat de o zon
cu temperatur mai nalt n care se face injectarea cu restul combustibilului. Un
arzator cu arderea etajata a combustibilului gazos se prezint n figura 4.11 i a
combustibilului solid (praf de carbune) n figura 4.12.
Arderea etajat de combustibili, permite reducerea cu 5060% a cantitii
Ecotehnologie 641

de NOx degajat. n general, aerul primar este introdus odat cu combustibilul, n

aerul secundar i sunt supui turbionrii.

Fig 4.11. Arztor cu ardere etajat a combustibilului gazos.

Fig 4.12. Arztor cu ardere etajat a prafului de crbune.

4.6.3.5. Etajarea aerului

Procedeul este asemntor cu cel precedent, dar crearea de zone de ardere
distincte se face n acest caz prin etajarea injectrii de aer necesar arderii. Se
folosete mai ales pentru combustibili solizi dar i pentru alii, deosebindu-se:
642 Poluarea atmosferei

- etajarea n arztor;
- etajare n focar.

Fig 4.13. Arztoare de crbune cu etajarea aerului necesar arderii.

Fig . 4.14. Dispunerea tangenial a arztoarelor

Una dintre cele mai folosite scheme este cea care utilizeaz arztorul de
crbune pulverizat aezat frontal (fig. 4.13). n cazul crbunelui pulverizat,
Ecotehnologie 643

dispunerea n coluri a arztoarelor i introducerea aerului secundar tangenial (fig.

4.14) limiteaz frontul flcrii i creaz o zon bogat n combustibil n centrul
focarului. Aceast schem permite reducerea cu pn la 40% a emisiilor de NOx.

4.6.3.6. Recircularea gazelor de ardere

Are drept obiectiv scderea temperaturii arderii prin micorarea temperaturii
flcrii cu gaze arse sau fum.
Recircularea extern const n captarea gazelor de ardere de ctre un
ventilator de gaze aflat n aval de echipament i injectarea fumului fie direct n
arzator (calea I)fie s-l amestece cu aerul de ardere (calea II) nainte de
introducerea acestuia n arztor (fig.4.15).
Scderea emisiilor de NOx depinde de debitul de fum reciclat (poate ajunge
pn la 5060% din valoarea fr reciclare).
Recircularea intern are acelai obiectiv ca i recircularea extern, dar
pentru a evita o reea foarte complicat de conducte foarte scump, se face
micorarea flcrii cu gazele arse care se gsesc n camera de ardere. mbuntirea
amestecului ntre jetul primar i gazele reciclate se face cu arztoare speciale
(fig.4.16,a) care divizeaz jetul. Aceste arztoare permit reducerea emisiilor de
NOx cu 2530%.

Fig 4.15. Principiul recirculrii gazelor arse. I circuitul de captare a gazelor arse i
injectarea direct n arztor; II captarea nainte de arztor

4.6.3.7. Arderea la temperatur sczut

Temperaturile adiabatice obinute la arderea combustibililor sunt cuprinse
ntre 1800C i 2000C, dar majoritatea aplicaiilor industriale necesit temperaturi
mult mai mici (turbinele de gaze sub 1300C; generatoarele de abur sub 600C;
retelele de distribuie a cldurii sub 200C etc.). Cu ct temperatura de ardere este
mai scazut cu att formarea de NOx este mai sczut.
644 Poluarea atmosferei

a
b
Fig 4.16. Diferena dintre arztorul cu recirculare intern i cel convenional
a arztor cu flacr divizat; b arztor convenional

4.6.3.8. Arderea n pat fluidizat

Un pat fluidizat se compune, n general, dintr-un material granulat inert sau
care are aciune desulfurant ( de exemplu, calcar). Se folosesc dou tipuri de
paturi fluidizate: patul fluidizat fix sau n fierbere (bubbling beds), prezentat n
figura 4.17,a i patul fluidizat circulant, prezentat n figura 4.17,b.

Fig 4.17 Schema unui pat fluidizat:

a fix; b circulant.

Paturile fluidizate sunt folosite n principal pentru combustibilii solizi.

n acest caz, coninutul de NOx emis se situeaz n mod obinuit ntre 200 i
300 mg/cm3N (la o proporie de 6% O2), adic la (0,50,3) din valorile obinute cu
un combustibil asemntor ars sub form pulverizat.

4.6.3.9. Combustia catalitic

Un catalizator permite, n principiu, scderea considerabil a temperaturii la
Ecotehnologie 645

care este ntreinut fenomenul de autocombustie. De exemplu, folosirea unui

arzator radiant (fig.4.18), la care temperatura de ardere este limitat de masa
refractar n care are loc aceast ardere, reduce la valori de 2040mg/m3N (la o
proporie de 3% O2 ), valori mult mai mici dect n cazul arztoarelor clasice.

Fig 4.18. Arztor cu flux radiant.

n cazul turbinelor cu gaz unde arderea se face sub presiune cu flux termic
volumetric mare, sunt necesare temperaturi de ardere mult mai ridicate (deci
producerea de NOx termic ntr-o msur mai mare), scderea temperaturii maxime
de ardere se obine prin:
- amestecul gazelor produse prin combustie cu vapori de ap, cu ap lichid,
sau chiar cu azot;
- tehnologii de etajare a arderii;
Principiile arderii etajate au permis scderea sensibil a cantitailor de acizi
de azot produi, folosind arztoare hibride (fig. 4.19), care pot fi: cu putere mare,
caz n care flacra este preamestecat n prealabil cu combustibil i cu aer; cu
putere redus, la care flacra este difuzat.
Aceast metod permite aducerea emisiilor de NOx la 2550 ppm, n
cazul combustibililor gazoi la 5075 ppm, n cazul combustibililor lichizi.
n cazul motoarelor termice, limitarea formrii de oxizi de azot se face prin
(fig.4.20):
- atingerea ct mai mult posibil a unui amestec de carburant-aer apropiat de
cel stoichiometric adic un amestec bogat n carburant;
646 Poluarea atmosferei

Fig 4.19. Seciune printr-un arztor hibrid pentru turbinele cu gaze.

- sporirea maxim a aerului n exces, adic un amestec srac n carburant,

ceea ce conduce la reducerea emisiilor de NOx sub 500mg/m3N (la o concentraie
de 5%O2).
n prezent, constructorii de motoare termice se orienteaza spre o ardere n
amestec slab, cu scopul de a scdea i mai mult emisiile de oxizi de azot.

4.6.3.10. Reducerea oxizilor de azot formai

Tehnicile de reducere a oxizilor de azot n avalul arderii prin procedee post
combustie se mpart n trei categorii:
- reducerea selectiv necatalitic (SNCR- selective non catalytic reduction),
care se face folosind reductori ca: amoniacul (NH3), urea (CO(NH2)2) i acidul
izocianuric ((HOCN)3). Acestea conin molecule foarte reactive care puse n
Ecotehnologie 647

contact cu moleculele de NO si NO2, n prezena oxigenului, reduce NO i NO2 cu

formare de azot gazos (N2) i vapori de apa, asa cum se vede n schema Miller-
Bowman (fig.4.21). Reaciile de denoxare cu amoniacul, de exemplu, pot fi
descrise de ecuaiile:

Fig 4.20. Emisiile de NOx, CO i nearse la un motor, funcie de raportul aer-combustibil.

NO2 + NO + 2NH3 2N2 + 3H2O2 (4.14)

4NO + 4NH3 + O2 = 4N2 +6H2O (4.15)
2NO2 + 4NH3 + O2 = 3N2 + 6H2O (4.16)
Reducerea selectiv necatalitic se produce ntre 850C i 1000C.
Randamentul denoxrii prin tehnica SNCR este limitat de:
- imperfeciunile amestecului dintre reactivi i NOx coninui n fum;
- efectele pereilor, care creaz n focar zone la o temperatur prea joas
pentru ca denoxarea s se fac n mod corect.
Pentru a elimina aceste neajunsuri se poate folosi un generator de abur auto-
depoluant (fig.4.22.), care este prevzut din construcie cu o zon relativ
important n care ptrunde fumul care iese din camera de ardere;
- reducerea selectiv catalitic (SCR selective catalytic reduction), este
asemanatoare SNCR, cu excepia faptului c se petrece la o temperatur joas.
Pentru a nu dura un timp ndelungat se folosesc catalizatori precum:
- metalele preioase (Pt, Rh), care acioneaz la 240280C;
- oxizii metalici (V2O5, WO3, TiO2), care sunt activi n gama de
temperaturi 300450C;
- zeoliii, care pot lucra la temperaturi mult mai mari. Catalizatorii se
depun pe suporturi metalice de ceramic, sub form de faguri, plci sau granule.
648 Poluarea atmosferei

Dac se iau anumite msuri, randamentul de denoxare poate ajunge pn la

7090%.
- reducerea prin recombustie (ardere repetat reburning), const n
reducerea oxizilor de azot cu ajutorul hidrocarburilor ntr-un mediu uor oxidant.
De exemplu, cu ajutorul metanului, reducerea se bazeaz pe ecuaia:

Fig 4.21. Schema Miller Bowman.

2NO + CH4 + O2 N2 + CO2 + 2H2O (4.17)

Aplicarea procedeului se face n trei etape explicitate n figura 4.23 unde:
- arderea combustibilului principal se face cu minimum posibil de exces de
aer;
- injectarea n aval de aceast ardere principal a unui combustibil
(hidrocarbura) i a unei cantiti insuficiente de aer pentru arderea total a
hidrocarburii, astfel ca rezidurile de hidrocarburi nearse sa reacioneze cu NOx
reducandu-l;
- injectarea nca i mai n aval, a aerului care are drept scop oxidarea
deeurilor nearse ce provin din excesul de hidrocarburi injectat n cel de-al doilea
etaj.
Aceast metod se folosete mai ales la: instalaiile de incinerare a
deeurilor; generatoarele de abur din centralele electrice; cuptoarele din industria
sticlriei; arztoarele de precalcinare din procesul de fabricare a cimentului etc.
La procedeele de reducere a oxizilor de azot, analizate mai sus, pot apare
unele fenomene nedorite ca:
- scurgerile de amoniac pe co;
- apariia de sulfai i biosulfai de amoniu, care sunt foarte corozivi;
 Ecotehnologie 649

Ieire gaze
arse
Vaporizator

Zona izoterm de denoxare (denitrificare)

Supranclzitor
primar

Focar sau
camera de
ardere
Supranclzitor
intermediar

Arztoare

Fig 4.22. Generatorul de abur autodepoluant AUDE.

- apariia nitratului de amoniu care este exploziv;

- apariia unui supraconsum energetic;
- costul ridicat al catalizatorului;
650 Poluarea atmosferei

Fig 4.23. Montarea recombustiei la un generator de abur vertical, cu arztoare frontale.

Oricum, aceste tehnici de limitare a emisiilor de NOx sunt absolut necesare

n vederea reducerii impactului asupra mediului a proceselor de ardere.

4.7. PROCEDEE DE REDUCERE A OXIZILOR DE SULF I A

HIDROGENULUI SULFURAT

4.7.1.Generaliti

Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea n atmosfer a unor

volume importante de oxizi gazoi de sulf. ntr-o prim faz, bioxidul de sulf d
Ecotehnologie 651

natere acidului sulfuros care, prin oxidare sub aciunea radiaiilor solare, se
transform n acid sulfuric. Aciunea poluatoare a H2SO4 se manifest sub forma
ploilor acide, principalul factor al morii pdurilor n rile industrializate sau cu
o puternic poluare.

4.7.2. Tehnologii de reducere a emisiilor de bioxid de sulf (SO2)

Tehnologiile de reducere a emisiilor de bioxid de sulf au la baz trei ci

principale i anume:
- desulfurarea combustibililor;
- alegerea corespunzatoare a combustibililor;
- desulfurarea gazelor de ardere.

4.7.2.1. Reducerea emisiilor de SO2 prin injecia de calcar n focar

Metoda const n introducerea n focar a unei pudre de calcar, unde este
calcinat la CaO, care reacioneaz ca SO2 rezultnd SO4; Eficiena reducerii poate
ajunge la 5070%. Injecia de calcar are o serie de avantaje (proces simplu,
realizare rapid, costul investiiei sczut, consum mic de energie, disponibiliti
ridicate ale instalaiei) dar i o serie de dezavantaje (grad de desulfurare limitat,
tendine de zgurificare n focar, manipularea dificila a cenuii).

4.7.2.2. Reducerea emisiilor de SO2 prin procedee de desulfurare

Normele foarte severe de emisiune, care coboar de la 2..3,5g/m3 la numai
0,4g/m3 (Japonia, Germania, SUA) impun neaprat folosirea unor instalaii de
desulfurare a gazelor, la toate cazurile de ardere.
S-au dezvoltat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante fiind:
- procedeul umed, n care se introduce ca agent activ o soluie de hidroxid de
calciu i carbonat de sodiu;
- procedeul semiuscat, n care se introduce ca agent activ o soluie
concentrat de amoniac sau hidroxid de calciu;
- procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o temperatur ridicat a
gazelor de ardere.
n tabelul 4.13 sunt prezentate principalele procedee comerciale de
desulfurare a gazelor de ardere, iar cateva sisteme de desulfurare a gazelor de
ardere se prezint n figura 4.24. n absorbia uscat, agentul de absorbie este
dirijat s ntlneasc gazele ce trebuie desulfurate, apoi este reactivat n regenerator
i este trimis napoi n procesul de absorbie (fig. 4.24.,a). n procedeele
semiuscate, o suspensie alcalin sau alcalino-pmntoas este adus n contact cu
gazele de ardere de desulfurat. n gazele de ardere fierbini se formeaz un produs
uscat de reacie, care este colectat apoi n filtru de particule (fig. 4.24,b).
Desulfurarea umed a gazelor de ardere are loc n turnuri de injecie numite
scrubere, unde o suspensie alcalin sau alcalino-pmntoas este dispensat n
gazul de desulfurat. O alt metod de desulfurare uscat a gazelor de ardere,
bazat pe absorbie fizic const n utilizarea de aditivi solizi.
652 Poluarea atmosferei

Tabelul 4.13. Procedee comerciale de desulfurare a gazelor de ardere.

PROCEDEUL TEHNICA (metoda) Produse
secundare
VAR/CALCAR Absorbia SO 2 cu var stins (nmol Nmol de
CaO/CaCO 3 epurare sau gips
de var) sau calcar
SOD DE RUFE Absorbia SO cu soluie de sod Ap rezidual
2
NaOH sau soluie pentru
caustic sau de carbonat de sodiu splat rufe
(Na 2 CO 3 )
SOLUIE Absorbia SO 2 cu o soluie pe baz Nmol sau gips
ALCALIN (CaSO 4 )
de Na rezultat dintr-o soluie
alcalin calcic
AMONIAC Absorbie de SO 2 , apoi oxidare n ngrmnt pe
Procedeu baz de sulfat de
WALTHER sulfat de amoniu amoniu
OXID DE SO 2 intr n reacie cu un amestec Sulf elementar
EPURARE MAGNEZIU sau acid sulfuric
PRIN de oxid i hidroxid de magneziu;
METODA reciclarea reactivului dup
UMED deshidratare i regenerare
SULFIT DE Absorbia de SO 2 cu o soluie de Sulf elementar
SODIU
(WELLMAN- sulfit de sodiu, care este apoi reciclata sau H 2 SO 4 +
LORD) i regenerat cantiti mici de
sulfat de sodiu
Na 2 SO 4
Na 2 SO 3
CITRAT Absorbia de SO 2 cu o soluie de Sulf elementar
citrat de Na. Absorbantul este
regenerat si produii secundari
transformai in S 2 prin reducie n
faz lichid cu H 2 S
CARBONAT Absorbia de SO 2 cu o soluie de Sulf elementar
APOS
carbonat de sodiu deshidratat prin
pulverizare, regenerare + reciclare
USCARE PRIN PULVERIZARE I Reacia unui nmol de absorbie Deeuri uscate
PULVERIZARE USCARE pulverizat cu SO i uscare
2
simultan

PROCEDEU USCAT ABSORBIE PE Absorbia i desorbia SO pe Sulf elementar

CRBUNE ACTIV 2
crbune activ
Aditivii pot fi injectai n diferite puncte ale arderii sau n diferite puncte ale
traseului gazelor de ardere (fig.4.25). Gradul de absorbie a SO2, corespunzator
diferiilor aditivi uscai, n funcie de temperatur se prezinta in figura 4.26.
Eficiena absorbiei de SO2 cu ajutorul aditivilor uscai se face n diferite etape ale
procesului de absorbie (fig.4.27.). Absorbia SO2 pe particulele de calcar poate fi
mbuntit prin umidificarea acestora.
Ecotehnologie 653

c
Fig. 4.24. Sisteme de desulfurare a gazelor de ardere
a procedeul uscat; b procedeul semiuscat; c procedeul umed.

n aceste procese, agentul de absorbie (o suspensie de var, carbonat de

sodiu, sau leie de sod caustic) este pulverizat n gazele de ardere fierbini ntr-o
dispersie extrem de fin. Reaciile si mecanismele care au loc in acest caz sunt date
n figura 4.28.
654 Poluarea atmosferei

1- Desulfurare direct prin dozare n combustibil cu Ca(OH) 2 ; (CaCO 3 )

2 - Desulfurare direct prin dozare n aerul de ardere cu Ca(OH) 2 ; (CaCO 3 )
3 - Proces de nalt temperatur, neregenerativ cu Ca(OH) 2 ; (CaCO 3 )
4 - Proces de joas temperatur, neregenerativ cu Ca(OH) 2
5 - Proces de joas temperatur, neregenerativ cu cocs activ
Fig. 4.25. Posibiliti de injecie a aditivilor n cazane.
Gradul de absorbie a SO2 [%]

Temperatura [C]
Fig. 4.26. Dependena de temperatur a absorbiei de SO 2 pentru diferii aditivi uscai.

Procesele de desulfurare umed prin absorbie pot utiliza diveri absorbani

alcalini, alcalino-pmntoi, sau de alt natur. Cele mai folosite sunt scruberele
Venturi integrate n turnuri de spalare (fig.4.29).
Un astfel de turn este alctuit din trei zone:
- zona inferior de drenaj, unde suspensia rezultat din splare este selectat,
amestecat, ventilat i mbogit cu absorbant proaspt.
- zona de contact gaz lichid, unde gazele sunt aduse n contact cu suspensia
de splare, n contracurent i sunt splai;
Ecotehnologie 655

Fig. 4.27. Etapele reaciei de calcinare, hidratare i sulfatare a dolomitei.

Fig. 4.28. Mecanismul reinerii SO 2 n procesul semiuscat de absorbie prin pulverizare.

656 Poluarea atmosferei

Fig. 4.29. Turn de absorbie prin pulverizare pentru desulfurarea umed a gazelor.

- zona de gaze de ardere curate, unde gazele de ardere trec printr-un

separator de picturi n care se rein picturile fine de lichid pe care le-au antrenat.
Schema unei instalaii moderne de desulfurare a gazelor de ardere cu ozidare
integrat folosind calcarul drept absorbant se prezint n figura 4.30. n acest caz
rezult ca produs secundar gipsul.
Ecotehnologie 657

Fig. 4.30. Schema unei instalaii de desulfurare a gazelor n cazul unui proces cu oxidare
integral.

4.7.3. Tehnologii de desulfurare a hidrogenului sulfurat (H2S)

Principalele procedee de tratare a hidrogenului sulfurat sunt:

- extragerea i concentrarea hidrogenului sulfurat, care se poate face prin
procedee bazate pe o absorbie chimic, fizic sau fizico-chimic. Absorbia
chimic se bazeaz pe o reacie de tipul:
H2S + R R SH2 + q (4.18)
n care: q este o anumit constant de cldur dezvoltat prin reacie; R reactivul
utilizat.
Reactivii utilizai trebuie s aib o putere de absorbie mare, s fie
regenerabili cu costuri reduse, s nu fie toxici sau corozivi. Cei mai utilizai
reactivi sunt aminele (MEA, DEA, MDEA, DIPA) i carbonatul de potasiu.
Absorbia H2S n soluia de amine are loc la temperatura de 2050C i se bazeaz
pe reaciile:
2R2NH + H2S (R2NH2)2S (4.19)
(R2NH2)2S + H2S 2R2NH2HS (4.20)
K2CO3 + CO2 + H2O 2KHCO3 (4.21)
K2CO3 + H2S KHS + KHCO3 (4.22)
658 Poluarea atmosferei

n cazul absorbiei fizice, solventul extrage hidrogenul sulfurat din gaze prin
contact fizic i-l elibereaz printr-o detenta ulterioar la presiune joasa. Principalii
solveni utilizai sunt:
- metanolul, n procedeul Rectisol;
- tri n 2 - pirolidon, n procedeul Purisol;
- carbonatul de propilena, n procedeul Fluor Solvent;
- dimetil eter de polietilena glicol, n procedeul Selexol;
- metal-izopropil eter de polietilena glycol, n procedeul Sepasolv.
Procedeele bazate pe absorbie fizico-chimica sunt intermediare ntre
absorbia fizic i chimic utilizndu-se ca solveni:
- sulfolan + amine, n procedeul Sulfinol;
- metanol + amine, n procedeul Amisol.
- conversia hidrogenului sulfurat n sulf, care se poate face prin urmatoarele
metode:
- pe cale termic i cuplare cu o cataliz heterogen gaz-solid, prin
procedeul Claus;
- prin procedee bazate pe splare chimic oxidant cunoscute ca
procedeele Redox;
- tratarea catalitic, ce poate fi heterogen (gaz /solid), aplicat n cazul
procedeului Sulfreen sau n mediul lichid, la procedeul Clauspol.
- procedee diverse, prin utilizarea crbunelui activ, a splrii cu sod i
carbonat de sod i schimb molecular. Reducerea H2S se face dup reaciile:
H2S + O2 H2O + S (4.23)
H2S + NaOH Na2S + H2O (4.24)
H2S + Na2CO3 Na2S + H2O + CO2 (4.25)
CO2 + 2NaOH Na2CO3 + H2O (4.26)
H2S + NaOH NaHS + H2O (4.27)
Rata de reducere a H2S depete 95% dar apare un consum substanial de
sod i carbonat de sodium.
Reducerea H2O prin schimb molecular se bazeaz pe utilizarea zeoliilor
(aluminosilicai cu o structur microporoas care permite formarea unor canale
regulate la scar molecular de: ZnO, ZnTiO2 si TiO2.

4.8. PROCEDEE DE TRATARE A COMPUILOR

ORGANICI VOLATILI (COV)

4.8.1. Generaliti

Compuii organici volatili (COV) sunt substane organice (excluzand

metanul), care conin carbon i hidrogen, care este substituit parial sau total de ali
atomi i care se gsesc n stare gazoas sau de vapori n condiiile funcionale din
Ecotehnologie 659

diferitele instalaii (au capacitate de evaporare dup utilizarea lor). Normativele

europene adauga la aceast definiie i faptul c au o tensiune a vaporilor mai mare
sau egal cu 10Pa la 273.15K.
Principalele familii de solveni asimilai COV sunt:
- alifatici (heptan, hexan, pentan, benzine minerale etc.);
- aromatici (etanol, butanol, methanol, alcool izopropianic etc.);
- eteri (acetate de atil, de butyl, de izopropil, tetrahidrofenon etc.);
- cloruri (percloretilena, tricloretilena, diclormetan etc.);
- plastifiani (dioctilphalat etc.)
- cetone (cetona, metiletilcetona, metilizobutilcetona, ciclohexanona etc.)
- compui azotai (amine, nitrii etc.);
- compui sulfurai (mercaptani, dimetilsulfura etc.).
COV sunt utilizai n industrie pentru capacitatea lor de evaporare dup
utilizare, la sfritul operaiilor de curaire, de amestecare, de aplicare de pigmeni
etc.
Principalele familii de COV i domeniile lor de aplicare se prezint n
tabelul 4.14.

Tabelul 4.14. Familia de COV i domeniul lor de utilizare.

Sectorul de activitate Familia de solveni
Tratament de suprafa;
(Aeronautic, automobile i mobilier)
Degresare; Solveni clorurai;
Pictur Alifatici, aromatici si alcooli
Tipografie;
Imprimare Toluen
Imprimare pe ambalajele tuturor suprafeelor
Imprimare Esteri, cetone, alcooli
Chimie / farmacie / petrochimie;
Extragere; Cloruri (diclormetan);
Uscare; Cetone, alcooli;
Stocare de produse Diverse
Fabricarea vopselelor / cernelurilor /
cleiurilor;
Extragere; Solveni aromatici
Amestecare
Industria de cauciuc / pneumatic / garniture;
Extragerea din malaxor; Cloruri (tricloretilen);
Lipire, vulcanizare Alifatici
Textile ;
Curaare fr ap; Cloruri ( percloretilen);
Acoperire; Alifatici, aromatici, plastifiani;
Tiprire Aromatici, cetone, alcooli
Agroalimentare
Uscare Cloruri (diclormetan)
Amestecare de produse Alcooli
Extragere Amine
660 Poluarea atmosferei

COV pot avea efecte directe asupra sntii i asupra mediului, prin
nocivitatea intrinsec i unele proprieti fizice i chimice sau efecte indirecte, prin
degradarea aerului ( poluarea fotochimic, efectul de ser etc.).
Cteva valori orientative ale unor substane COV cu risc cancerigen se
prezint n tabelul 4.15 (conform OMS), cnd substana respectiv se gsete n
atmosfer ntr-o concentraie de 1g/m3.

Tabelul 4.15. Valori de ghidare pentru substanele cancerigene.

Compui Riscul [%] Poziia tumorilor
Acetonitril 2*10
5 Plmn
Benzene 6 Plmn
Aromatici policiclici 4*10 Plmn
2
Clorur de vinil 9*10 Plmn
6
1*10

Valorile maxime ce nu trebuie depite pentru aprarea sntii populaiei

sunt date n tabelul 4.16.

Tabelul 4.16. Valorile maxime pentru substanele cu risc de iritarea mucoaselor

respiratorii.
Compui Valori de ghidare OMS Durata de expunere
1,2, dicloretan 0,7 mg/m3 24 h
Dicloretan 3 mg/m3 24 h
Formaldehid 100g/m3 30 min
Stiren 800g/m3 24 h
Tetracloretilen 5 mg/m3 24 h
Toluen 8 mg/m3 24 h
Tricloretilen 1 mg/m3 24 h

Poluarea fotochimic accelereaz degradarea materialelor, n special

plasticul i contribuie la scderea vizibilitii atmosferice, prin particulele foarte
fine pe care le genereaz. Principalul poluant fotochimic este ozonul, gaz a crui
producere este nsoit de alte substane cu proprieti acide i oxidante (aldehide,
nitrai organici, acid citric, peroxid de hidrogen etc.). Ozonul intrat n aparatul
pulmonar poate afecta cile respiratorii datorit proprietilor sale oxidante,
perturb activitatea de fotosintez a plantelor i are repercursiuni climatice
deoarece determin efectul de ser. Aciunea radicalului hidroxil asupra COV
declaneaz un lan complex de reacii al crui bilan poate conduce la producerea
mai multor molecule de ozon plecnd de la o singur molecul de carbonat
(fig.4.31).

4.8.2. Tehnologii de reducere a emisiilor de COV

Se deosebesc dou categorii de tehnologii: de recuperare, care permit

valorificarea solvenilor n cantiti de materie prim pentru alte procese industriale
i de distrugere, care permit valorificarea solvenilor sub form energetic.
Ecotehnologie 661

Fig. 4.31. Perturbaia ciclului Chapman n prezena COV.

4.8.2.1. Tehnologii de recuperare

n principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare i anume:
- condensarea pentru debite mici (sub1000m3/h), cu concentraii mari, care
permit recuperarea compuilor fr modificarea compoziiei chimice. Principalele
domenii de aplicare sunt la stocarea hidrocarburilor n chimie, petrochimie,
farmacie i anumite aplicaii de degresare (pulverizarea). Se disting dou tehnici de
condensare:
- condensarea mecanic propriu- zis (fig.4.32) care este utilizat pentru
scderea concentraiei prin recuperare i detenie, necesitnd utilizarea unui
compresor i nclzitor (temperatura ajunge pn la -30-40C;
- condensarea criogenic, care permite scderea temperaturii pn la -180C
prin utilizarea azotului lichid ca surs de frig.
Pentru procedeele de tratare a monosolvenilor i solvenilor nemiscibili n
ap se folosete absorbia crbunelui activ n granule (absorbia este un fenomen
fizic prin care un solid fixeaz pe suprafaa sa moleculele altui corp, sub aciunea
unor fore Van der Waals). n figura 4.33 se prezint schema de principiu pentru
absorbia pe carbune activ, utilizat n special n degresare, pentru recuperarea
toluenului i n chimie/farmacie, pentru recuperarea diclormetanului. Pentru o
funcionare continu, o instalaie conine cel putin doi absorbani, unul fiind n
absorbie, n timp ce al doilea este n desorbie sau n ateptare.
Principiul metodei const n a face aerul s treaca, s se trateze si s
traverseze ncrcturile de carbon activ de adsorbant n funciune. Carbonul activ
662 Poluarea atmosferei

reine moleculele de solvent pn la saturaie (cnd un absorbant este saturat el se

regenereaz prin splare cu vapori la 0,5 bar).

Fig. 4.32. Schema de principiu a recuperatorului de solveni prin condensare mecanic.

Ecotehnologie 663

Fig. 4.33. Schema de principiu a adsorbiei pe carbon active.

Adsorbia se poate face i pe zeoliti i const n captarea compuilor organici
pe suprafaa unei reele cristaline constituite din tetraedre de SiO4 i AlO4
asamblat prin punerea n comun a atomilor de oxigen.
O alt metod utilizat pentru reducerea efectului COV este adsorbia n
strat fluidizat de polimeri (fig.4.34). Absorbia se bazeaz pe polimeri care circul
ntre camera de absorbie i camera de desorbie.
664 Poluarea atmosferei

Fig. 4.34. Adsorbia pe straturi de polimeri i desorbia prin contact indirect cu vapori.

4.8.2.2. Tehnologii de distrugere

Acestea sunt utilizate pentru tratarea amestecurilor de compui sau pentru
recuperarea lor, fiind complexe i costisitoare. Cele mai des folosite sunt:
- distrugerea prin oxidare termic, const n tratarea moleculelor sub form
de CO2 i H2o (puin duntoare mediului nconjurtor), prin utilizarea aerului ca
oxidant, dup reaciile:
n n
CmHn + (m+ )O2 mCO2 + H2O (4.28)
4 2
De exemplu, pentru xilen, ecuaia de oxidare este:
C6H5 CH3 + 9O2 7CO2 + 4H2O (4.29)
Iar pentru benzen este:
15
C6H6 + O2 6CO2 +3H2O (4.30)
2
Totui n prezena altor compui (azot, clor, sulf etc.) va forma poluani
secundari (NO, HCl, SO2), astfel nct va fi necesar s se prevad un tratament
complex de neutralizare.
Printre tehnicile de oxidare termic se disting dou familii diferite:
- oxidarea termic recuperativ;
- oxidarea termic regenerativ.
Ecotehnologie 665

Distrugerea prin oxidare termic recuperativ se aplic pentru

concentraii nalte (520g/m3N), dar la debite ale efluenilor inferioare de
30000m3N/h, pentru limitarea dimensiunilor camerei de combustie i
ncalzitoarelor ( fig.4.35.). Prin aplicarea acestei metode se obine eliminarea COV
sub 20mg/m3N, a CO sub 100mg/m3N i NOx sub 100mg/m3N.

Fig. 4.35. Schema de principiu a oxidrii termice recuperative.

Distrugerea prin oxidare recuperativ catalitic implic prezena unui

catalizator, pus ntr-un strat subire pe un suport din bile de aluminiu poros sau pe
un suport metalo-ceramic (fig.4.36) i pentru obinerea unor reacii de oxidare la
temperatur joas (200250C).
Se folosesc dou categorii de catalizatori: catalizatori bazai pe metale
preioase (platin, rhadium, paladiu) i catalizatori bazai pe metale oxidante (Cr,
Fe, Mo, W, Mn, Co, Cu, Ni)
Epurarea catalitic permite nlturarea COV sub 20mg/m3N.
Distrugerea prin oxidare termic regenerativ se aplic concentraiilor
mici i pentru debitele afluenilor cuprinse ntre 1000 i 300000m3N/h.
666 Poluarea atmosferei

Schema de principiu a unei instalaii cu un pat (strat) filtrant este prezentat

n figura 4.37 i const n inversarea regulat a sensului debitului de aer la sfritul
ncrcrii i descrcrii cldurii pe straturile schimbtorului.

III

Fig. 4.36. Schema de principiu a oxidrii catalitice recuperative.

Are o eficacitate de maxim 70%. Creterea eficacitii pn la 9098% se

face dac se folosesc trei straturi (fig. 4.38). Aplicat n condiii bune, purificarea
termic regenerativ permite nlturarea COV sub 20mg/m3N, a CO sub 50mg/m3N
i NOx sub 50mg/m3N.

Distrugerea prin oxidare regenerativ catalitic se folosete pentru

concentraii sub 1g/m3N pentru debite mai mici de 100000m3N/h.

Distrugerea pe cale biologic este bazat pe degradarea COV i CO2 i H2O

de ctre bacteriile ce triesc n suspensie in lichide, sau depuse pe un suport solid
constituit din turbe, aschii de lemn etc. Acest principiu se folosete mai ales pentru
tratarea apei uzate pe cale aerobic sau anaerobic, a deeurilor solide (resturile
menajere) i n depoluarea solului. Se disting biofiltre cu suport biologic (turba sau
altele), filtre cu suport mineral (zeolit, samota sau altele) constituite sub forma
unor suvie ca n figura 4.39.
Ecotehnologie 667

Alegerea tehnologiilor de tratare se face innd cont de mai multe criterii:

natura i tipurile de COV; debitul de aer de tratat; concentraia de COV n debitul
de aer. Algoritmul pentru alegerea unei tehnici de tratament se prezint n figura
4.40.

Fig. 4.37. Schema de principiu a oxidrii termice regenerative cu un pat.

4.9. TEHNOLOGII DE REINERE A PICTURILOR I

VAPORILOR

4.9.1. Generaliti

Termenul de valori se refer la picturi de lichid de mrime microscopic

(sub 10m). Dac diametrul este mai mare se consider aerosol pulverizat sau pur
i simplu picturi.
668 Poluarea atmosferei

II

Fig. 4.38. Schema de principiu a oxidrii termice regenerative n trei straturi.

Ecotehnologie 669

Fig. 4.39. Dezodorizarea prin fitre biologice cu uvie.

Eliminarea ceii este larg folosit n sistemele de control a polurii aerului,

pentru prevenirea amestecrii libere la intrarea n atmosfer.
Desi vaporii i picturile difer semnificativ, pentru curentul purttor gazos,
reinerea particulelor umede se bazeaz pe mecanisme asemntoare acelora
folosite la reinerea particulelor uscate.
Tehnologiile de reinere a picturilor i vaporilor s-au dezvoltat i se
dezvolt n continuare innd cont de importana lor. Cele mai des ntrebuinate
metode se prezint n continuare:

4.9.2. Filtre electrostatice umede

Filtrele electrostatice umede se folosesc pentru eliminarea umiditaii gazelor.

Un astfel de filtru se prezint n figura 4.41 i are un precipitator cu curare umed
cu electrozi colectivi tubulari. Irigarea suprafeei colectoare se face pe la partea
superioar a tubului.
Un filtru electrostatic cu electrozi colectivi de tip plan se prezint n figura
4.42, unde electrozii suplimentari sunt adugai deasupra pulverizatoarelor, pentru
garantarea splrii ntregii suprafee. Utilizarea acestor filtre are eficiena foarte
670 Poluarea atmosferei

bun (peste 99%).

Fig 4.40. Algoritmul pentru alegerea unei tehnici de tratament.

4.9.3. Colectorii ineriali pentru vapori

Aparatele ineriale pot fi folosite ca sisteme colectoare primare,

precurtoare pentru alte aparate i eliminatori de cea. Pentru pulverizare sunt
Ecotehnologie 671

larg utilizate sisteme n V, W sau alte tipuri. Eficiena unui singur aparat poate fi de
4060%, dar prin nseriere se poate obine o eficiena apropiat de 100%.

Fig. 4.41. Filtru electrostatic umed.

Fig. 4.72. Filtru electrostatic cu plci plane.

672 Poluarea atmosferei

4.9.4. Scrubere pentru vapori i picturi

Se folosesc mai ales pentru reinerea vaporilor de acid sulfuric sau acid
fosforic. Contactul n scruber are loc n palnia Venturi, unde sunt pulverizate
picturi foarte fine din lichidul de reinere, de obicei ap. Pentru realizarea unei
eficiene apropiate de 100% este necesar o presiune a vaporilor de 6009000Pa,
transversal pe scruber.

4.9.5. Filtru cu nisip umed

Este rezultatul adaptrii tehnologiilor de depoluare a apei la depoluarea

aerului. Pentru reinerea picturilor sunt utilizate linii de curare care pot fi de
nisip, cu granulaie uniform. Reinerea vaporilor concentrai are loc n ap, care i
transport prin stratul de nisip. Filtrul umed cu pat de nisip are o eficiena de
selectare de 90% pentru aerosoli cu mrimea sub 1m, fiind folosit i pentru
reducerea capacitii aerului sau gazului.

4.10. TEHNOLOGII DE REDUCERE A ODORIZANILOR

4.10.1.Generaliti

Reducerea odorizanilor este necesar ca un rspuns fiziologic la aciunea

simului mirosului. Senzaia neplcut poate fi produs de un compus chimic, ca de
exemplu hidrogenul sulfurat (H2S) sau un amestec de compui. Controlul
odorizanilor devine o problem de reducere a lor prin reducerea concentraiilor,
prevenirea eliminrii n atmosfer sau conversia acestora n substane care au un
prag de sesizare a mirosului mult mai mare. Nu se recomand mascarea
mirosului prin alte substane!

4.10.2. Reducerea odorizanilor prin diluie

Se aplic atunci cnd odorizantul nu este o substana toxic i nu are efect

duntor asupra organismului. Diluarea poate fi efectuata prin adugare de aer sau
prin folosirea unui co nalt pentru dispersie.

4.10.3. Captarea odorizanilor

Se folosesc sisteme care fac posibil captarea odorizanilor nainte de

eliminarea n atmosfer. De exemplu n loc de vaporizator cu efect multiplu se
poate folosi un condensator de contact direct. Se poate folosi, de asemenea, filtre
totale avnd ca strat poros o substan rinoas pe baz de formaldehid care s
rein odorizantul. Ali odorizani sunt reinui prin utilizarea unor substane solide
de absorbie.
Ecotehnologie 673

4.10.4. Conversia odorizanilor

Anumii compui odorizani pot fi convertii n compui cu un prag mai mare

de odorizare sau n substane neodorizante. De exemplu, hidrogenul sulfurat (H2S)
cu prag de odorizare de 0,0005ppm.poate fi convertit prin oxidare in dioxid de sulf
(SO2), cu prag de oxidare de 0.5ppm. Schema de principiu a instalaiei de conversie
a H2S in SO2 se prezint n figura 4.43. O alt soluie de conversie n substan
neodorizant este prin postardere, aplicabil de exemplu la gazele ce conin
butilaldehide (CH3CH2CH2CHO).

Fig. 4.43. Schema de principiu a instalaiei de conversie a H2S n SO2

(1 duz separare; 2 ciclon separator; 3 filtru sac; 4 incinerator; 5 co evacuare
gaze; 6 schimbtor; 7 ventilator).

4.11. TEHNOLOGII DE PURIFICARE A AERULUI

4.11.1. Generaliti

Natura poluanilor din gazele evacuate n atmosfer este deosebit de diversa.

Reglementrile tot mai severe privind poluarea aerului n ultimii ani cer o
purificare total a gazelor, care asigur respectarea riguroas a limitelor de emisii.
Un astfel de sistem combin o serie de tehnologii descrise mai nainte, ntr-o
instalaie unitar, cu certe avantaje ecologice.
Cele mai uzuale sisteme de purificare totala sunt cele pentru desprfuire
utiliznd electrofiltre, cele de denoxare, n special cele catalitice i cele de
desulfurare.

4.11.2. Dispunerea relativ a sistemelor specializate

Echipamentele care ard combustibili solizi sau lichizi polueaz aerul att cu
praf ct i cu oxizi de azot i sulf astfel nct se vor dispune pe traseul gazelor de
ardere, uniti specializate de purificare. De exemplu, unitatea de reducere selectiv
674 Poluarea atmosferei

catalitic a NOx poate fi amplasat imediat dup economizor (fig.4.44,a), dup

electrofiltru (fig.4.44,b) sau nainte de co ( fig.4.44,c).

Fig. 4.44. Amplasarea unitii de reducere selectiv catalitic a NOx:

a amplasarea SCR imediat dupa economozor; b Amplasarea SCR dup electrofiltru;
c amplasarea SCR nainte de co.
Ecotehnologie 675

4.11.3. Sisteme de purificare total

Natura poluanilor se diversific, aprnd pe lng cenu, oxizi de azot, sulf

i acid clorhidric, fluoruri, mercur, dioxine, plumb, zinc, cadmiu etc. Pentru acestea
au aprut sistemele de purificare total. Un sistem de purificare total cuprinde cel
puin: un separator electrostatic i ventilator, o instalaie de absorbie, o instalaie
de filsorbie i o instalaie de denoxare (fig.4.45). Filsorbia este combinaia dintre
filtrare i adsorbie, implicnd reacii complexe dintre impuritile din gaze i
adjuvanii fini din estura filtrului sac.

Fig. 4.45. Schema sistemului de purificare total

Avantajul filtrrii prin filsorbie, n raport cu filtrele electrostatice umede,

rezid din faptul c le separa aproape total nu numai particulele solide cele mai
fine, dar i numeroase substane gazoase poluante.
Este de ateptat ca s apar noi tehnologii de depoluare mai mai ales de
prevenire a poluarii aerului pe masura ce exigentele privind impactul asupra
mediului cresc de la an la an.