Abcesele Hepatice Clinic

Definitie: Abcesele - simptomatologia este

necaracteristica, poate
hepatice reprezinta colectii avea caracter acut, supraacut sau
purulente dezvoltate la insidios, caz
nivelul parenchimului in care diagnosticul este dificil si
adesea tardiv.
hepatic. - frecvent acuzele pacientului sunt
Clasificare: date de boala
I.dupa etiologie 1. A. H. piogene care a dus la aparitia abcesului.
2. A.H. parazitare (amoebiene)
II. dupa modul de aparitie 1. primitive
2. secundare Semnele clinice Subiective:
III. dupa localizare - febra cu frison;
IV. dupa evolutie 1. supraacute - dureri in jumatateasuperioara a
2. acute adomenului;
3. cronice
- scadere ponderala;
- astenie, adinamie.
Abcesele Hepatice
Piogene (apar rar) Semnele clinice
Etiologie: adesea necunoscuta (considerate
primitive) dar
Obiective:
mai corect cu etiologie neevidentiata. - hepatomegalie ferma, neteda,
1. proces septic generalizat dureroasa.
2.obstructie biliara (de orice cauza) cu
angiocolita - icter (dar poate lipsi)
secundara - aparare musculara in hipocondrul
3. process septic abdominal extrahepatic drept si / sau
4. traumatisme hepatice (hematoame epigastru
hepatice infectate - reactie pleurala pe dreapta (raluri
secundar)
5. iatrogen - operatii hepatice (inclusiv bronsice,
transplantul) frecatura pleurala) mai frecvent
- chimioterapie locala inlocalizarile
Caile de insamintare sunt: de la nivelul domului hepatic
de remarcat ca, in localizarile
1. biliar posterioare, tabloul
2. hematogen, portal (cea clinic imbraca un aspect renal
mai frecventa cale) caracterizat de:
-durere lombara
3. hematogen general -edem local (lombar)
4. limfatic -hematurie / piurie
5. direct Paraclinic in eplorarea lezuinii se folosesc:
Anatomie patologica: I. Laborator
abcesul piogen prezinta II. Examene radiologice
-perete format din tesut hepatic cu fibroza inflamatorie, III. Scintigrafia hepatica
cu evolutie IV. Tomografia computerizata (TC)
progresiva ca grosime.
-continut reprezentat de puroi format din
V. Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN)
- germeni VI. Echografia
-limfocite / leucocite VII. Colangiopancreatografia endoscopica
-tesut necrotic -bila retrograda
Lobul drept hepatic este afectat in 80% cazuri;
Daca insamintarea s-a facut
VIII. Punctia abcesului (sub ghidaj echografic
- pe cale portala atunci localizarea este unica si mare sau CT)
- pe cale hematogena / biliara atunci localizarile sunt
multiple dar I. Laborator
de dimensiuni mici - leucocitoza
- eventual hemoculturi pozitive
- teste de citoliza hepatica pozitive (TGO,TGP, - rasunetul abcesului asupra cailor biliare
BT, - (eventual) comunicarea acestuia cu caile
GT, teste de coagulare) biliare, cind
II. Examene radiologice metoda capata valente terapeutice prin PST
(papilosfincterotomie) cea ce faciliteaza
1. Radiografia abdominala simpla poate drenajul biliar.
eventual arata
- ascensionarea hemidiafragmului drept VIII. Punctia abcesului (sub
- imobilizarea hemidiafragmului drept ghidaj echografic sau CT)
- colectie pleurala dreapta -confirma diagnosticul,
- imagine hidroaerica pe aria de proiectie a -permite obtinerea de material pentru
ficatului dignostic
- crestera umbrei ficatului bacteriologic (cultura si antibiograma) si
2. Radiografia pulmonara arata (eventual) -poate reprezenta o alternativa terapeutica
reactia pleurala (drenajul
3. Radiografii cu substante de contrast percutan al abcesului).
(tranzitul baritat
eso gastric, irigografia, urografia) arata
deplasari ale
organelor tinta.
Diagnosticul pozitiv se
bazeaza pe:
triada clinica febra + durere in hipocondrul
III. Scintigrafia hepatica drept +
facuta cu Tehnetiu (Tc99) sau Galiu (Ga57) hepatomegalie;
evidentiaza leziunile de peste 2 cm. antecedente sugestive (sepsis recent sau
diametru, cu aspect de traumatisme);
lacuna. investigatii paraclinic sugestive: ecografie,
IV. Tomografia CT, RMN (in
aceasta ordine) iar
computerizata (TC)
ofera rezultate mai precise si mai fidele decit
echografia. Diagnosticul de
Se poate realiza si in varianta cu substanta
de contrast
certitudine se obtine prin
cea ce duce la cresterea sensibilitatii punctie ghidata (echografic sau CT) cu
diagnostice. aspirarea de
- indicatiile metodei sunt: diagnosticul puroi din care se realizeaza cultura si
diferential cu antibiograma.
metestazele hepatice si hemangioamele
hepatice.

V. Rezonanta Magnetica Diagnosticul diferential se

face cu:
Nucleara (RMN) 1.Colectii perihepatice
posibil de asemenea a fi realizat cu substanta 2. Abcese perirenale
de 3. Abcesul pericolecistic
contrast, ofera aceleasi dateca si CT, cu un 4. Angiocolita
grad usor 5. Empiem pleural bazal drept
crescut de snsibilitate dar la un cost mult mai
mare. Forme clinice particulare:
1. Abcesul hepatic angiocolitic
VI. Echografia reprezinta o 2. Abcesul hepatic postapendicita
metoda ieftina si eficienta 3. Abcesul hepatic piogen cronic
de diagnostic al leziunii, fara a avea 4. Abcesul hepatic posterior
sensbilitatea si 5. Abcesul hepatic antrior si al domului
specificitatea CT sau RMN. hepatic
VI. 6. Abcesul hepatic al lobului
1. Abcesul hepatic angiocolitic
Colangiopancreatografia (abces hepatic
endoscopica asociat cu angiocolita) reprezinta o forma
clinica grava
retrograda (ERCP Endoscopic pentru ca dezvolta rapid insuficienta
Retrograde hepatorenala
Colangio Pancreatography) arata: (sindrom hepato renal).
2. Abcesul hepatic postapendicita 2. Drenajul chirurgical prin abord
complica in peritoneal
general apendicitele acute gangrenoase si - se indica in: - localizarile multiple;
apare la 5 7 - esecul punctiei percutane (nu a
zile postoperator. localizat, nu dreneaza eficient, complicatii);
3. Abcesul hepatic piogen cronic - formele complicate de la diagnostic;
are manifestari 3. Rezectia hepatica reglata / atipica are
clinice sterse, cu evolutie lunga (de pina la un indicatii restrinse.
an) sieste
produs de germeni cu virulenta redusa. De mentionat ca rezolvarea obstacoleleor de
pe calea
4. Abcesul hepatic biliara principala este mandatara pentru
succesul
posterior prezinta un terapiei abcesului hepatic.
tablou clinic renal, ca atare necesita
diagnostic
diferential cu patologie renala septica, Abcesul hepatic
si poate
eroda vena cava inferioara, o amoebian
complicatie Se mai numeste si abcesul
extrem de grava si greu de rezolvat. tropical al ficatului
5. Abcesul hepatic Definitie: abces dezvoltat in
antrior si al domului parenchimul hepatic de
catre Entamoeba spp. (Histolytica /
hepatic cu un tablou clinic de tip Dysenteriae)
toracic. Fiziopatologie
6. Abcesul hepatic al contaminare fecal orala
la nivel colic produce ulceratii (colita membranoasa)
lobului sting poate ocazie cu care
parazitul strabate peretele colic;
simula o tumora gastrica sau un pe cale portala ajunge in ficat formind microabcese;
abces al lojei aceste microabcese conflueaza formind abcesul
amoebian.
splenice. Se descriu zone endemice zonele tropicale
(de unde si cealalta denumire)
Tratament: In tarile civilizate factorii de risc sunt:
- reprezinta o urgenta maxima. - calatoriile in zonele endemice
- alcoolismul
- imbina tratamentul medical (conservator) cu
- homosexualitatea
cel
chirurgical, fara ca vreunul sa capete rol
preponderent
Anatomie
Tratamentul Medical patologica
1.Antibioterapie - initial nespecifica, cu - Pertele abcesului este format din
spectru larg, - parenchim hepatic in diferite faze de
apoi in functie de rezultatele antibiogramei, necroza
i.v. timp de (proteolitica);
14 zile continuat p.o. inca 6 saptamini. - tesut de fibroza;
2. Reechilibrare hidro electrolitica si - infiltrat eozinofil;
metabolica Definitorie pentru diagnostic este lipsa din
3.Terapie de protectie / stimulare pertele
hepatica abcesului a PMN (polimorfo nucleatelor).
Tratamentul medical precede si succede celui - Continutul abcesului are culoare rosie
chirurgical, cele doua modalitati terapeutice caramizie
fiind (aspect decrema deciocolata) si este format
complementare. din: puroi
Tratamentul Chirurgical (care da culoarea caracteristica), singe,
1. Punctie percutana ghidata (echografic tesut necrotic
sau CT) si PMN.
- se indica in localizarile unice pentru care Aceasta leziune se intilneste mai frecvent in
reprezinta, la lobul drept
ora actuala, tratamentul de electie; hepatic (datorita curgerii laminare din vena
porta)
Clinic VI. Punctia abcesului
Antecedente de dizenterie
(precede cu 10 zile 5 luni aparitia leziunii
(ghidata echografic sau CT)
hepatice); produce material bioptic dar din care poate
Semne clinice de abces hepatic: dureri in lipsi E.
hipocondrul Histolytica;
drept, febra (adesea 40oC), VII.Punctia pleurala pune in
hepatomegalie, evidenta E. Histolytica
Dupa faza de debut se instaleaza faza de inprodusul biologic obtinut.
stare, in care
valorile temperaturii, desi crescute, nu mai Diagnosticul pozitiv
ating valori se pune pe baza urmatoarelor elemente:
atit de mari si apare alterarea progresiva a anamnestic episod de dizenterie;
sterii semne clinice de abces hepatic;
generale. explorare imagistica sugestiva;
Examenul clinic deceleaza aceleasi semne si serologiepozitiva;
simptome ca aspect caracteristic al produsului obtinut la
si in cazul abcesului hepatic piogen. punctia
abcesului.
Paraclinic
I. Testele de laborator Evolutie:
II. Scitigrafia hepatica
III. Echografia - pentru formele acute si supraacute
IV. Tomografia computerizata evolutia este
V. RMN rapid spre agravare;
VI. Punctia abcesului
VII.Punctia pleurala - pentru formele cronice evolutia este
trenanta cu
I. Testele de aparitia de abcese multiple;
laborator - in absenta tratamentului prezinta
aceleasi
1.Teste hepatice alterate;
complicatii ca si abcesele hepatice
2. Serologie pozitiva (anticorpi
piogene;
antiamoebieni
- prezinta o complicatie specifica care
pozitivi) test diagnostic de
este fistula
certitudine
cutanata.
(specificitate95%);
3. Examen coproparazitologic cu Tratament:
evidentierea I. Tratamentul Medical
speciilor de entamoeba in scaun;
4. Leucocitoza numai in caz de
II. Tratamentul
suprainfectie Chirurgical
bacteriana. I. Tratamentul Medical
II. Scitigrafia hepatica 1. Antibioterapie - antibioticul de electie
facuta tot cu Tehnetiu este
(Tc99) sau Galiu (Ga57) permite evidentierea Metronidazolul;
leziunilor 2. Antiamoeobiotic Fosfat de Clorochina;
de peste 2 cm. diametru, cu acelasi aspect de 3. Reechilibrare hidro electrolitica si
lacuna. metabolica
4. Terapie de protectie / stimulare
III. Echografia hepatica hepatica.
evidentiaza cu usurinta
leziunea.
II. Tratamentul
IV. Tomografia Chirurgical
vizeaza evacuarea puroiului, utilizindu-se
computerizata (TC) cu metodele
aceleasi observatii facute pentru abcesele descrise in tratamentul chirurgical al
piogene. abceselor piogene
V. RMN ale ficatului.