Titulul Proiectului: Putem si altfel

Perioada de implementare: Scoala altfel

Numr membri implicati: 60
Rezumatul proiectului:
In acest proiect se propun doua activitati dedicate perioadei Scoala altfel, am considerat limbajul verbal
pe care adolescentii din ziua de azi il au unii fata de ceilalti nu este unul tocmai potrivit deaceea acest
proiect isi aduce aportul in a le reaminti tineriilor ce inseamna politetea cum sa fim politicosi cum trebuie
sa ne comportam cu cei din jur si cum sa deosebim binele de rau.

Justificarea proiectului:

Fiecare dintre noi se ghideaza in viata dupa anumite principii sau idei proprii . Valorile sunt exact
aceste principii la care tinem si dupa care ne alegem drumul in viata .
Este absolut necesar descoperirea valorilor morale si fructificarea capacitatilor acestora. In procesul de
dezvoltare este necesar sa ne cunoastem cat mai bine valorile , deoarece valorile morale sunt cele care ne
plaseaza in timp si spatiu si datorita lor luam deciziile pe care le luam si ne alegem drumul in viata .
Atunci cand lucrurile nu merg ca la carte si nu gasesti raspunsul la problemele tale , afla ca raspunsul la
aceste lucruri se afla la nivel spiritual , undeva la ,,cutiuta cu valorile morale" .

Din cand in cand , putina curatenie in aceasta cutiuta nu strica.

Oamenii sunt plini de valori morale , ce-i drept ...unii constientizeaza aceste valori altii nu ...dar le avem !
Varianta cu : ,,eu nu am valori" nu exista !
De fiecare data cand apare o problema nu mai cautati raspunsuri in exterior (la cei din jur) , cautati
raspunsuri in interior (la voi) si sunt sigura ca ve-ti gasi mult mai rapid rezolvarea problemelor .
Exemplu de valori morale : responsabilitatea , armonia interioara , autocunoasterea, dezvoltarea
personala , competentele , loialitatea , sinceritatea , spiritualitatea

Categorii de beneficiari: elevii claselor XI-XII, 60 de elevi

Scopul i obiectivele proiectului:

Ameliorarea calitilor relaiilor i a comunicrii ntre elevi, elevi-profesori.
- Identificarea cauzelor i a diferitelor tipuri de violen;
- Identificarea efectelor violenei;
- Gsirea de soluii pentru rezolvarea pe cale nonviolent a situaiilor conflictuale.

Scopul: Ameliorarea calitatiilor relatiilor si comunicarii intre elevi

Obiectivele de nvare

Obiective:
O1: Scaderea agresiunilor verbale pana la sfarsitul semestrului II
O2: Imbunatatirea respectului fata de ceilalti pana la sfarsitul semestrului II

Descrierea activitilor
A1: Joc de rol -Anexa 1
A2: Ghemul
Voluntari i parteneri: Politia Harsova
 Profesorii diriginti

Anexa 1.

Jocul de rol
DESFURARE:
Profesorul expune situaia problem:
Un elev n clasa a IX-a, Mihai, a ncheiat cu succes o zi de coal, iar acum merge n parc s
i ntlneasc prietenii. Din banii de buzunar i cumpr un pachet de napolitane i un suc.
Ajuns n parc, se aeaz alturi de prietenii si i i deschide pachetul. Imediat unul din
prieteni apare din spate i se servete fr s fie poftit: -Hmm... Sunt super!!! Mai vreau.
Dar nainte ca elevul nostru s poat rspunde, apare un alt prieten: - Vreau i eu... Vreau si
suc! i se servete. Al treilea la fel, ia fr s mai cear.
Astfel, pachetul se goleste, Mihai nici nu a apucat s guste si el, dar i spune c situaia nu
poate continua aa...

Ce credei voi c simte/ gndeste/ face Mihai ?

a).Patru elevi interpreteaz (joc de rol) diferitele atitudini posibile ale lui Mihai, n aceast situaie:

Elevul 1:se scuz, stnjenit, fa de prietenii si c nu a apucat s i serveasc ... i le las tot pachetul cu napolitane i
sucul.

Elevul 2: se enerveaz vizibil, strig la prietenii si s l lase n pace, arunc pachetul pe jos , njurnd, lovind
pachetul cu piciorul, etc.

Elevul 3: fr s spun nimic le las prietenilor sucul i napolitanele, apoi i ignor astfel nct ei s simt c s-a
suprat foarte tare.

Elevul 4: se ridica in fata prietenilor sai, i exprim sincer i deschis nemulumirea fa de comportamentul lor:
- Hey!...sunteti prietenii mei, dar sa tii c m simt jignit de atitudinea voastr ! La mine chiar nu v gndii ?... El le
explic c dup o zi grea de coal simte nevoia unei mici recompense de aceea a cumprat dulciurile, pe care le
mparte bucuros cu ei, dar n msura n care se satur i el.
b).mpreun cu grupul se discut n ce constau cele patru modaliti de rspuns:
PASIV - acionnd ca victime, creznd c ceilali iau ntotdeauna ce e mai bun, simindu-se
nemulumii i fcndu-i pe ceilali s se simt vinovai

DIRECT AGRESIV - uitnd s respecte dorinele i sentimentele celorlali, acionnd cu ostilitate, atacnd pentru a-i
ascunde nesigurana emoional, fcndu-i pe ceilali s se simt suprai i chiar s contraatace

INDIRECT AGRESIV - un fel de atac al arpelui, fr zgomot, cnd nu i exprimi direct frustrarea,
nemulumirea, etc., dar i nghei pe prietenii ti cu atitudinea ta ostil, fcndu-i s se simt la rndul lor frustrai,
necunoscnd cauza atitudinii tale, nervoi....

ASERTIV - i exprimi direct sentimentele, fiind atent i la sentimentele celor din jur i ncercnd s gseti soluii prin
care s-i mulumeti i pe ceilali dar i pe tine; astfel te vei simi confortabil i vei avea o imagine de sine pozitiv, iar
prietenii ti i vor aprecia sinceritatea i corectitudinea

c). Lecia se poate ncheia cu discuii pe marginea unor ntrebri de tipul:

Credei c e dificil s fii asertiv/ferm, n special cu prietenii?
E riscant sau nu s i exprimi sentimentele negative? De ce da? De ce nu?
Dai exemple din viaa personal n care atitudinea ferm / asertiv s-a dovedit eficient.
SUGESTIE pentru coordonatorul activitii:
accentuai ideea consecinelor emoionale negative i disfuncionale, pe care le au atitudinile agresive (directe sau
indirecte) i cele pasive (mai ales sentimentele de inferioritate), contrastnd puternic cu beneficiile unei atitudini
asertive.
 Plan de lectie

Unitatea de invatare: Numere naturale

Numar de ore alocate: 1

Nivelul: Clasa a V a

Titlul lectiei: Distributivitatea inmultirii fata de adunare si scadere

Numar de ore alocate lectiei:1

Scopul lectiei: Dobandire de noi cunostinte

Competente specific derivate:

Cunoaterea i nelegerea conceptelor, a terminologiei i a procedurilor de calcule

specifice matematicii:

Dezvoltarea capacitii de explorare/investigare i de rezolvare a problemelor

Manifestarea interesului pentru folosirea tehnologiilor informaiei n studiul

matematicii.

Competente cheie:

Sa efectueze adunari scaderi si inmultiri cu numere natural

Sa reprezinte pe axa numerelor numere naturale

Sa utilizeze proprietatile adunarii si inmultirii in calcule cu numere naturale

Biografie: Povestea a fost culeasa din popor, culegerea de matematica Artur Balauca Clasa a V a

Indicatori de performanta:
nota 5-6 poate aplica criteriul de distributivitate

nota 7-8 poate aplica correct criteriul de distributivitate si executa corect calculele

nota 9-10 poate face legatura dintre factorul comun si distributivitate

Materiale: marker, planse de hartie, laptop

Activitatea1: 5 minute

Sensul: pregtirea elevilor i a dvs. pentru lecie.

Facilitarea: Pn dvs. facei prezena, rugai un elev s porneasc

laptopul/computerul, , iar elevii s se aeze, dac se poate, pe scaune, in grupe de
cate patru. Asigurai-v c toi pot s aud ceea ce va fi citit.
Activitatea 2: 25 minute

Sensul: sa inteleaga conceptul de distributivitate a adunarii si scaderii

Facilitarea: Dati citire la: Povestea unui dans magic. Dupa incheiere, rugati elevii sa
povesteasca ce au auzit si asigurativa ca au inteles mesajul.

Reflexie:

Cum vi s-a parut povestea?

Ce ganduri, ce emotii ati trait ascultand-o?

Cum va simtiti dupa aceasta constatare?

Care sunt personajele povestii?

Cum era Elena?

Cum era Maria?

Unde au fost fetele invitate?

Decatre cine au fost invitate?

Ce au facut acolo?

Cu cine au dansat fetele?

Cum au reactionat fiecare?

Ce lectie putem invata din aceasta poveste?

Care este legatura dintre poveste si matematica?

Titlul lectiei: distributivitatea inmultirii fata de adunare si scadere

In poveste, printul este cifra simbolizata cu a, iar printesele sunt b-Elena si c-Maria, cu
semnul minus, pentru ca era tot timpul nemultumita. Printul trebuia sa danseze cu printesele,
pe rand, formand cuplurile axb si axc, pastrand semnul minus, pentru ca Maria s-a infuriat
in timpul dansului.

Activitatea 3: 20 minute

Sensul: Insusirea noilor cunostinte

Facilitarea: Elevii sunt rugati sa aplice cele invatate in fisele de lucru, fiecare grupa primeste o
fisa de lucru, elevii isi impart sarcinile si se deleaga un leader, urmand ca fiecare plansa sa fie
expusa si liderul grupului sa expuna cele realizate.

La sfarsitul activitatii elevii sunt rugati sa isi spuna parerea despre activitate si despre cele
invatate.
 Fisa de lucru

1.Sa se calculeze:

a) (8 + 5) 6 (5 + 3)5 11=
b) 8 {2 + 10 [542 + 2 (2 + 2 542)]} =
2. Comparai numerele :

X = 70 - [ 16 6 + 2 ( 16 3 + 72 : 6 ) -36 ] :12

y= 1325 -10 [ 280 + 13 ( 108 96 : 6 )] : 12

3. Sa se calculeze:

a) 37{19[8(329-267)-840]-147};
b) 11{8[7(328-250)-36]-46};
c) 9{50-[310-(142-187)19]7};
d) 18{18[12(2113-270)-31]-81};
e) 5[8(276-169)-122];
f) 17[12(159-130)-59];
g) 18[18(325-1917)-30];
h) [(16+412)5-45]3-200;
i) 17{5[4(139+197)-888]-555};
 Anexa 1

A fost odata, ca niciodata, un rege batran ce avea doua fiice, diferite ca ziua de noapte. Cea mare,
Elena, era mereu vesela si avea un obicei foarte dragut: impartea zambete si imbratisari tuturor.
Ii placea sa stea foarte mult in aer liber, sa alerge impreuna cu vantul si cu pasarile, sa stea
intinsa in iarba, urmarind mersul norilor pe cer, ziua, si mesajul trimis de stele, noaptea. Purta
haine simple, comode si mergea, de regula, desculta, ca sa simta energia pamantului cum ii intra
prin talpi, iar parul ii flutura pe langa obrajii arsi de soare. Se simtea libera si fericita.

Fata cea mica, Maria, era cu totul altfel: avea o frumusete uluitoare, dar rece, pentru ca era tot
timpul nemultumita de ceva, de cum ii sta parul, cum se aseaza hainele, ca e prea cald sau prea
frig, mancarea e prea sarata sau prea dulce. Statea mereu in interior, ca nu cumva razele soarelui
sa-i atinga pielea alba ca laptele, se hotara foarte greu ce rochie sa imbrace, iar aranjarea parului
de culoarea aurului dura ore intregi. Singura ei preocupare era sa arate impecabil, de aceea, o
servitoare ii statea tot timpul alaturi cu o oglinda, in care se privea foarte des, ca nu cumva sa fie
ceva in neregula cu aspectul ei. Se simtea frumoasa si ii placea sa fie admirata, deci hainele
trebuiau sa ramana fara nicio cuta, pantofii fara un fir de praf, iar suvitele la locul lor, in cocul
sofisticat.

Regele era foarte mandru de fetele lui si le iubea la fel de mult pe amandoua. Cea mare ii umplea
sufletul de bucurie cu veselia ei, iar cea mica ii bucura privirea cu frumusetea-i desavarsita.
Simtea ca venise timpul sa lase treburile cetatii in mainile unui barbat, iar regele vecin avea un
fiu care ar fi fost numai bun de ginere. Era viteaz, intelept si aplecat spre popor. Ii placea sa se
plimbe prin cetate, sa discute cu oamenii, sa afle care sunt problemele si necazurile lor, apoi sa
le aduca la cunostinta tatalui sau, pentru a gasi o solutie impreuna, de aceea era foarte iubit si
respectat de catre supusi.

Si pentru ca nu ar fi putut sa le oblige pe nici una dintre fete sa se casatoreasca, regele a decis sa-
l invite pe print, impreuna cu familia, la urmatoarea petrecere, lasand lucrurile sa se intample
firesc. Poate ca fetele il vor placea pe print si el, poate, va fi atras de veselia Elenei, ori de
frumusetea Mariei.

Invitatia a fost trimisa si la castel au inceput pregatirile pentru petrecere. Era mare agitatie si in
camera Mariei: intrau ori ieseau croitori cu materiale scumpe, pantofari cu botine lacuite,
negustori cu panglici colorate ori margele. Se incercau coafuri noi, cu sau fara pene, toate astea
pentru a ajunge la tinuta perfecta pentru seara cea mare. Elena, in schimb, statea mai mult cu
muzicantii, ce repetau de zor, si incerca, razand, noi pasi de dans.

A sosit si seara petrecerii. Totul arata perfect: castelul era impodobit cu flori, facliile luminau
toate ungherele, muzicantii cantau, bucatele alese erau aduse pe mese iar vinul rubiniu curgea
in pahare. Invitatii au sosit, intr-o caleasca eleganta si au fost primiti cu onoruri de catre familia
regala. Printul a fost prezentat fetelor, iar el fost incantat de sclipirea jucausa din ochii Elenei si
uimit de frumusetea fara cusur a Mariei. Trebuia sa le invite la dans, pe rand si sa incerce sa le
cunoasca mai bine.
Prima cu care a dansat a fost Elena, fiica cea mare. Era usoara ca fulgul, dansa plina de
incantare si zambea cu caldura tuturor. Parea un copil ce descoperise un joc grozav, unde doar
muzica stabilea regulile si in care se prinsesera toti cei din sala mare a balului. Printul si printesa
se simteau in largul lor, glumeau si radeau, rotindu-se in ritmul melodiei. Muzica se opri, printul
ii multumi cu o reverenta, o conduse la loc si o invita la dansul urmator pe fiica cea mica,
frumoasa Maria.

Mergand catre centru salii de bal si asteptand s

a inceapa o noua melodie, printul o privea si gandea: ce piele fina si alba ca laptele, ce par
stralucitor, ce ochi migdalati si gene dese e foarte frumoasa!

S-au auzit primele acorduri, perechile au inceput sa se roteasca si Maria nu se misca din loc!
Ce se intampla? intreba ingrijorat printul. Ai grija ca in timpul dansului sa nu-mi sifonezi
rochia, sa nu-mi calci pantofii si sa nu-mi deranjezi cocul!, spuse printesa. Ma voi stradui,
raspunse zambind acesta. Pornira stangaci, cu scurte intreruperi, pentru ca Maria tot incerca sa-
si aseze panglicile la locul lor. Printul era nevoit sa priveasca mai mult in jos, in incercarea de a-i
feri pantofii, si tocmai de aceea, s-a intamplat sa fie impinsi de alte perechi ce se avantasera in
dans. Rochia printesei s-a sifonat, pantofii s-au murdarit si panglicile au cazut, fiind calcate in
picioare de dansatori. Rosie de furie, Maria a inceput sa tipe, muzicantii s-au oprit si dansatorii
au incremenit surprinsi. A cerut imediat sa vina fata cu oglinda si, vazandu-se cum arata, a iesit
alergand spre camera ei, ca sa-si refaca tinuta. Repede, da-mi rochia rosie, vino cu alti pantofi,
aranjeaza-mi parul! a inceput sa strige. Abia cand a fost multumita de rezultat, s-a intors in sala
de bal.

Insa, surpriza! Invitatii plecasera deja, iar regele si regina discutau incantati despre nunta pe
care o aveau de organizat :)