PR. SEBASTIAN DIACU Prezenta franciscanilor romani in Republica Moldova {in 2004 -3.300.000 locuitori Dieceza de Chisinau nu depaseste 10.000 de catolic; originea catolicor: rus, polones!, caine molaoven orn ek (185 = 34.000; catolic 0256 peste 0 treime dintre catolici trafesc in Transnistria, (198 = 34.000; 0,296), formeazi un decanat propriu "transhistrean’. escrierea istoriei prezentei fran: ciscane in Moldova se bazeaza pe experiente personale si mar: turi oculare, studiate, auzite 51 anali- zate personal. storia, Primele contacte au avut loc intre 2003-2004, la initiativa Epi- scopului, de Chisinau. (MD), mons. Anton Cosa. La 7 martie 2004, in acord cu conducerea Provineiei Franciscane din Moldova (RO), find prezent la tun Simpozion interreligios la Ro- man (RO), dup& 0 scurti prezentare emorionantt despre situayiatrecutt gi prezentl 2 calor din Moldova, episcopula vorbit despre lipsa preotilor, inflacirind si invitand fratii prezenti in Misiune, asigurindu-i de susfinerea In 2004, sara avea aproximativ 3,300,000 Tocuitor, lac Dieceza de Chigintu nu depageste 10.000 de ca- tolici (rusi, polonezi ucraineni, mol doveni, romini etc.) (196 = 34.000; catolicii 0,25), realitate care ereeazd dificuligi de neignoratPeste o treime din catolici trliese in Transnistria, in ‘parohii rusest,aviind bisericiconstruite Inainte de 1800; preotii lor, calugari dchonieni (ai Inimit lui Isus) rust gi polonezi scolarizati in Polonia, apar- findnd administrativ diecezet catolice de Chisinau, formeaza un decanat propriu."transnistrean ‘Misiunea. Primii 3 fiat franciseani care s-au aritatdisponibili (pr, Damian A, pr Iosif D. si fe. Carmil M.) au sosit in Moldova, la Rigcani cu pugin inainte de 14 sept. 2004; Ia 19 sept. a fost emist aprobarea episcopald de inflinfare canonica a acestei comunitafi si normele de functionare); biserica a fost sfingita la 29 oct. 2011. Comunitatea din Rigcani avea si are in ingrijicefiliala din Cupeini (ca ion Ealing) sina fa 30 kot distant spre nord; incredingati Surorilor din Congregatio Jesu (2-3 suri perma In 2006 i s-a atasat Ocnita, 0 nou filiala-origel, in nordul extremal Moldovei, in rsignul omonim, la 8) km de convent Intre 2006-2614 SE Liturghie se desfigura intr-un apartament (3-4 credinciog); in luna noiembrie 2014 s-a inchiriat si ame- najat o clasi, in fostul Gimnaziu de Tecra ea eke pr icine Ja liturghia lunara acum este de 7-9 credinciosi. Toate celebririle necesita 2 precidereLiaba rush Analiza. Parciciparca populaici ta Se Liturghic fone sczeut (7 credinsog la Rigeang 712 la Cupcnt $1.7-9 la Ocnita); uni credinciogi fac adevarate sacrificii in sinter Jor ites pectran shape etic focaltat avectnate, (5-25) cu dive osc pubis, edspuntnd de alte remuse. Starea de paricpare side pare 8 coets specifica pe lund sau chiar mai rar Jeri (din primi ani) a plecatin cdutarea sanselor mai bune in alte pirgi ale piri sau chiar in afara acestea...Cu ajutorul Caritasului antonian italo-romin eiu- {tim si inflingim anumite structuri de primire... Sau ficut citeva demersuri {in acest sens, insa aparenta apropiere dintre cele dou teritorii geografice se izbeste sistematic de ignoranta realitifitistorice adesea banalizate de misionari si de necunoasterea reala a mentalitiqi:acestei populati, fapt ce trecaza matt dificuleh, confirmate de absenta fratilor dispusi si invete ‘isi, in fapt, unica punte de legituri lingyistica ide mentalitate intre toate ‘grupusile lingvistice amintite, Entu-, ‘asmul misionarilor paleste freevent on Gauicedr ht cade. interesului religios, victima a istoriei aparent apuse dar gia siriciei a dife- titelor crize familiare gia multor altor aspecte ce necesito analiza calma gi © observatie de teren... Realitatea, Marea majoritate sopulatiei moldovenesti vorbeste, Ghndegte sau infelege cu mulch upu: Fingi limba rusi. Unii vorbese un fel de limba romineasea pe care cei mai ‘mulfi 0 traduc gi ne-o fac acces 1 din limba rusi, limba numiti de dingii "moldoveneasci’, pe care 0 completeaza natural cu cuvinte din limba rusi sau ucraineand, find si un element de identificare a romanilor care ignora acest cod lingvistic. Men- talitates poporulu este vib ibibath de ortodota rus, in milocul crea trlieste aceasti populagie. De ex. Inmormantii, catolicii imprumu- ee eG ae icoane, steaguri etc.) de la ortodocsi gi.se inspiri din modurile lor de af Pentru a se deosebi, dupa cum spun i, “de sectanti". Fiind foarte putini, catolicii se cisitorese cu ortodocsii iajoritari, slibind adesea consolidarea catolick si aga destul de fragili. Cele Entuziasmul misionarilor paleste vent in fata problemelor limbit ori a dezinteresului religios. tsi consistente comanitig exolice sunt cele de mbt rd sat polones, acestia din ee identificindu-se chiar terminode In timpul regimului comunist, in toati R.S.S. Moldoveneasca au fost 3 preoti catolici, sufcient supravegheati TW hnpladicapimonel to see a in deplasirile lor spre comunitigile indepkrtate,fapt ce se poate const ta din aminti ile lor: Pxtunel cand venea preotul..”, sau "Atunci cand Taniperics paeheale ocsNaenest tordeatina preot; dar arunci eind ve~ hea." ete. fapt ce explich realitatea Celog de maids Conventul. Prima comunitate franciscand avea 2 preofi gi un frate- cdlugir. Cu excepfia pr: Damian Alu- clcesei, aflat oon eo 8 ae aceasti Innit, tof call (6-10 fr prea seni) gata ioe deka eee ‘motivelor sus-amintite. La inceput au Peg pe prin vein chia into cash de ign Teeiiews: Accom eas eae Sramatd nlc cu up, convent eaifcet ple, geotontate Povinciel fee ea Teen (IT), iar bise~ rica a fost construiti de irlandezii cato- lici, dedicand-o "Milostivirii divine", la a ciror insistent absida bisericii a fost si completata din 2014 cu un mozaic viu-colorat, avind imaginea lui Isus induritor, inscriprionata: "Isuse, mi incred in Tine". Conventul este deschis catolicilor din Moldova sau din afara fri pentru rugiciune si reculegere, festa Pent moment suntem 2 api preot gi un calugi... desfigurim serviciul pastoral; catchetic si cari- tabil in functie de posiilitag. Viaga omunitara este senna: celebram SE Litunghie zilnic, Sf Rozariu si Liturgia orelor (breviarul) in comun; ne ajutim in spirit frigese inclusiv la amenajarea sgridinii cu eruc, alet i binci, plan- tind pomi, flor, zarzavaturi etc. Totul se desfigoari cu simplitate gi bucurie pentru gioria lui Dumnezeu, in spi- rit de pace adevarata si de prietenie frifeasc Despre alte istorisiri si intamplaei tnsione or ete! ale testora vor reveni, Domnul voind, in numerele viitoare. a