en nent) Pee ee) Serene au gandim sine-dreptam spre Prete tu toate picatele mele am in- trat in bisericd, Mam agerat. Eralinige | am inceput sp ves interiorul 2iurle,icoa- rele, candelabrele picturile cu sfing..Undeva, in fa 0 vedeam pe Maica ‘Domnall iain partes calalté nu gti ce sfant_ Pe centrul bserici ins era Cristos, Parci mai vu, mai luminos, mai. altel. Mi se pitea ci judecs.. Sau c& inreaba ceva, ia larost pe cei care intr. $i brusc m-am oprit. Ma luato teama! ‘Micam amintit de via mea. De faptele si de atitudinile mele gresite. De picatele ele! De rutatea si ranchiuna mea, de ironia, incipapanarea si mandria mea. De ‘egoisml side lipsa mea de caritate side supdrarea ce-o aveam din cand in cand fle i mia fost ceama O fri chiar de Dumnezeu. Cazusem in picat prea des, defi promisesem Dommului eb 08 fk mal bun, M-am intrebat:cum poate si ma, rade? Si ce curaj i am sim prezint in faa li $-anceput sie fie ari teand $i esteye,— $i rusine. imam descurajat! Din cid in cand: simgim tristeten i ddescurajarea si viata noastra Ne perder bucuria si elanul (1 nu stim de ce?) din cauza une! ide geste despre Dumnezeut Gaindim ciel se supara, se mini sinuimai rabdi pe ruficitor. Apo) suntem convingi (lps de competent) i frica de divniare trebuie si fe spaima, teama, penitent. Si asta ne indeparteaza si mai mult de EL Traim din ce in ce mai mult emofit triste de descurajare si chiar ne este frici si ne-apropiem din now de Dumnezeu, Se cheamiastafricd de Dumnezeu? Este aja relagia pe care s-a dorit-o Dumnezeu cu fiecare dintre noi? Ar fi o cugetare delianta, O declarasie eretic si ieftind, deloc spiritual Flare sicomportament bolnvicosPsinologia pune cin reliie xt uneor un fel de ateucinpataogice CGasperowicz, Godin, sau Sovernigo sunt pshologi care sustn g ulburiri de per onaltate in sivardees actu religlos: ‘died unig nchipule pe Durmnezeu prea "iguros afi probabil prea duis oF prea departe de umantate, ori de-a incegul antropomorfat. Exist, spre exemplu, un anume tip de indivi ume paranoid, Care se recunoaste prin suspicunea 5. In ‘general se tere. Convins cei din jr i omploteazi, se simtejudecat nedrep s uneor chiar condamrat. Are dove (nu ss de unde) ci este spionat. $i prin urmae, a ecissa nu sem neread in rien. Se mai prudent Sau dimpotsd randoman, ‘asiseapere.Altel eom descurciret:are Servi, merge la coal, cisitort sau nu, seri sau mal puin, doar cd sa sue turat gest un element de personalitate Problema e i gin biserci, mentaitatea 53 continu. €lBinuieste & Durmnezeu ae ceva cel Cl este judecat,anaiat 5 abordat cu exigent de divintate. In rusi- Clune se arataneinrezitor iar Dumnezeu {pare prea pretenios. lg in schimb (ca d& exempl, obsesvi au ceriudinea ck Crebuie sf fach nu iu ce” fe accept de Crestorullr HaboreasS un ster neg de cucerre sau de seductie” a dvinitii B spun cd Domi sa indeparcat sci e suprat pe ei (din couric pcitog ae rurmaidecse vor rebuis execute pentenge si ascezeexcesive $4 apropie din now Fricade Dummer eins atceva.Nuse tefer lo stare sau movie intensanegati [ue usine au rgoare nspaimancatoare Ne anwetaea stu fobia modaltatea de relajonae pe care 0 prefers Creatorul tu (ou até cum). Cie un dar divin; un rod al acfiunit Duhului reasne (cs 112), Se manifest pinto reverend. un respect deosebit din partea ta fari de ‘Autorul viei Nu e angoass.spaim... ci decenga si smerenie uti rumoasi, Nu ‘enevrora paranoici, ci doar atengie pions tre persoana sfinté 2 lui Oumnezeu, Dommil nu a creat in nicun caz pe om ‘hl nspaimante sisi tremure aurea. Cia dre ca pe un fu (pe care si iubeasca gi ‘Guia si} demonstreze ce+ iubiea) Ine ispta uragh a sataneietocmaia ne deforma, imaginea corecta despre Dumnezeu. Iti une-n gind ci esti uric, cai gests ‘hu mai meri si te-apropi iar de Elia El (des stint) iy cere ca siimplinest ceva, Sas astepsi pind se schimbs starea sa, etc. TH imiteazs" implicit pe Dumnezeu. Te face Site indoiesti de mila $i iertarea sa. lar daci omul simte chiar 0 depirtare (au 0 lips) de diviniace, e numai 0 senzatie defectuoasi (o iluzie) pe care vina st pacatul siu 0 genereaza. Cc in realirate nu se-ntémpli niciodaca asa. In (om (fingi om) mereu e Dumnezeu. Papa Francisc spunea convins ci Dumnezeu nu ‘obosesteniciodaté si neler, sine indré jgeascd. Noi suntem cel care mai obosim din cand in cind si implorim iertarea sa El nsi nu. Acunci probabil dificuratea in noi. Ar trebui din cind in cind si slagnostcim ssi evalu flulin care ne igindim si ne-ndreptim spre Dumnezeu. Siam incrat din nou, toc biseric Pin de picate i -am privit din nou pe sfing, pe Maica spe sfincul din cealata parce, Sipesus din centr Erala el. Frumés. ns acum simeam i altceva: ca mi iubeste cu picate. Eram convins 4 mé cunoaste § ma sia cu de-aménuntul.. Dar sia ¢& ni ima judeca. Ci mi-ndrgea (da, cu picate. Enorm. Amingeles cA Dumnezeu ma art ‘A nu iu cita oard, dar mé iar iar ‘Taiam din nou, ca prima dati, milosvirea $1 iubirea sa. Smerit, Lam multumit. $i mam lisat iubit de Oumnezey,